Patria, octombrie 1921 (Anul 3, nr. 220-245)
1921-10-28 / nr. 243
ft. Cluj ^ Vineri 28 Octomvrie 192 UN LEU EXEMPLARUL Aflat ill. # Numărul 243 Garanţii... In legătură cu tentativa Habsburglfor - Ecregda Carol, dar că toate probibiiitiţiie, nu va ra»i fi pa pământul Ungariei, când sire'« aceste ▼or ve fia» lumina tiparului. Incercarea reconstituitei monarhiei aus ro ungare a eşuat inel odată, ii aanm e vorba să se ia garanfii hotirâtoire atât de Marea cât și da Mica Antantă pentru a depărta pentru totdeauna primejdia loviturilor da Stat plănuite da cercurile monarhist» aostro ungar». O telegramă din Pagine asigură că la cercurile autatiste se afirmă ca îndată ce exregele Carol va părăsi teritorul ungar, Antanta va cere Ungariei garanţii seriase d'se v» trare$# definitiv cina iunef» dinastiei dn Habiborg, şi totodată ‘ se va impune urgenta dezirrr a.V* Ungariei conform tratatului dela Trianon. Misa Aotartă va exismina şi ea aresta două rIustinul şi va face demersuri hotărâtoare. Pe de altă parte oficiosul guvernului român publici un comunict care se Incheie aşa: „Da acei«*, in perfeit acind cu guvernul iugoslav şi guvernul cehoslovac. România împreur, cu aliaţii cei mari din Marea laţe’ gere, va lua toate măsurile ca h nună răpăt veşnicei turbulente dn Ungaria.“ Avem satisfacţia de a peti In ane laţi comunicat oficios al guvernului român că „chestiunea lui Carol nu este o chestiune pur locală, nici ea se complica cu invaziunea Burgar -landului de către bande ungureşti ş’ Cu ref'jssul Ungariei de a sa supune titatului dels Trianonio os priveşte Înlocuirea armatei prin tragere Ar sorţi cu o armată mici de voluntari.* Numai cu două zile Incinte comentam un act comunial al guvernului român, dat de agerul» „Rado**, în care se spunea, câ copilotul dintre Ungaria şi Austria pe chssta Burgenlandului, nu ne priveşte direct, in comuniantul de azi vedem, ci punctul nostru de vedere a trebuit să fie admis si de guvernul romano, stabilind legătura dintre aventura lui Carol şi invazia Burgenlandului. Tot în legătură cu aventura Hbsburgului, ziarele cehoslovace pretind desfiinţarea acordurii de la Veneţie, adecă ordonarea plebiscitului In vestul Ungariei, considerându-se plebiscitul ca o surpare a tratatului dels Trianon. Aşadar, avem asigurări, dels amândoui antantele, că se vor lua, cel pujin acum, garanţii srloosi pentru a pune capăt tulburărilor din Ungaria. Guvernul român care n'a vizat în hotârârea dela Vsceţia, întâ'a clătinare a tratatului dela Trianon, vorbeşte, in sfârşit, despre refuzul Ungariei de a executa acel hatat. D'n toate comunicatele oficioase, atât sie Marei cât şi ale Micei Antante, se stabilitşte ua adevăr: că din partea n’mirii nu s;*u luat prin aeura garanţii serioasa pentru a sili Ungaria si se supună tratatului de pare pe care l-a iscălit şi l a ratificat. E o mărturisiră crUioasă, pentrucă, Intr’adevăr, cazul Ungariei e 8n:c Intre ţările învinse, ca până in ziua de azi să nu execute nici obligamentele fumliVEeafa’e als tra'atului de pace. Daci Statele obligate si fadi a fi respectat trat atul de pace, arfi aplicat garanţele necesare, desigur ei ungurii n’ar p ajuns si dea spectacolele care ie-a dat, şi nu a ri reuşit să ajungi la hotărârea dela Veneţia. Dar cel puţin de azi încolo ni am primit meori radicala pentru a domoli frigurile monarhiştilor austroungsro germani. Le aşteptăm. Aşteptăm In rândul cel dintâi aplicarea alor două măsuri imediata: Desarmarea Ungariei la limitele tratatului dela Trianon şi nimicirea hotărâtei dela Veneţia in chestiunea plebiscitului din Burgenland. Aşteptăm ca acessta desarmata să i se faci şi cu controlul țărilor moştenitoare ale monarhiei dualiste. Fiinc noi cei mai direct interesaţi in apâ- Irarea tratatului dela Trianon nu mai lputam admite ca singure comisiile I Marei Antante si supravegheze deslarmarea Ungariei. Noi trebue ai ne Convingem că într’adevăr Ungaria se supune tratatului; și acest rezultat nu-î vom putea ajunge dacă nu vom fi de fața la actul desarmărei. I Nimicirea hotărârii dela Venetiatrebue să se producă din voinţa comună a Mirii şi Micei Antante. Crease a stricat concursul taliei şi desinteresarea României, trebue să dreagă Mirea şi Mica Antantă. Nu ce poate spera o liniştiră a Ungariei rimânând desrh'sla o portiţâ pentru râsurnarea Datatului dela Trianon.. Ar fi o absurditate să se creadă alsful. Şi de aceea, guvernul român sebate să vadă că nu poate fi vorba de garanţii vitoare pentru apărarea Iritatului, însinta de a nu astupa apărturile care s’au făcut până acum în ele. Nu ne putem închipui, nul departe littraafii, în care să nu se pretindă dela guvernul şi parlamentul ungureac dstonarea casei de Habsburg. Azi, cei mai mulţi, unguri, îl copai’ ră foc* pe Carol de rege legitim. Dar Horthy nu cutmsă să-l numească altfel pe Habsburg decât ! Garanţiile ce se vor Iui trebuese aplicate drn amânare. Dacă diplomaţia ar mai şi putea admite încercările monarhice austro ungare, popoarele libere azi ale curpatii monarhii, nu le vor mai putea tolera. EFEMERIDE Rezistenta eschimoşilor Despre puterea de rezistenţă a eschimoşilor sa povesti si lucruri aproape de necrezut. Treisprezece eahimoji au plecat în primăvara trecută dela Cap Prinţ de Wales pe ghiaţâ ca să vâneze urşi. Iji făcuseră planul să se tntoarcă’n aceea? zi aossă şi deci nu-şi luară cu ei nici merinde nici îmbrăcăminte mai caldă. După ce făcură Insă «apte mile pe marea îngheţata îocepu se sufle cu putere vânt dinspre Nord. Eschimoşii plecarâ’n triaba mare spre casă, dar era deja târziu. Chiara se rupsese desficându-se de uscat şi ei pârâtoreau acum pe-un sloi în direcţiune sudică. Se credem pierduţi, fără hrană, fără haine purtaţi la întâmplare de valuri. O singură nădejde aveau. La nouăzeci de mile spre Sud era insula Regelui — un punct în ocean, dar dacă ar putea ajunge acolo, ar fi poate salvaţi. Pe’nserat s’a lăsat ceaţă. Cu ajutorul cuţitelor de vânat s'ail didit colibi din zăpadă pentru noapte şi dormiră fără nici un aşternut pe zăiada goţii. Ziua umblau in căutarea hranei căci începuse aâ-i chimuie foamea, dar singura pradă fu un câne de mare a cSrui carne Insă din lipsa de foc o mâncarâ crudă şi’a porţiuni cât se poate de mici. Aşa petrecură ei, fără să-şi piardă curajul 19 zile în şir. In diminuaţa următoare, ridicându-se ceată zăriră insula Regelui. Au alergat cu toţii la marginea sloiului, care era mânat într’acolo. Către amiazi sloiul se isbi cu putere de insulă, trăsnind îngrozitor şi alunecă apoi mai departe pe mare. Eschimoşii însă săriseră la timp şi fiind întâmpinaţi de locuitorii insulei cu bunăvoinţă au aşteptat acolo până a început să bată vântul dinspre Sud şi-atunci provăzuţi cu de-ale mâncării şi cu haine calde se urcară pe alt sloi ce era mânat spre Nord şi de dsta aceasta nu făcură pe drum decât trei zile Au ajurs acasă teafori şi sănătoşi. A Ittw'r • i». a. vv (Urmare) Bromura de radiu este Închisă hermetic Intr’un tub de platină, ca o bijuterie în cutia sa, nu de teamă că va fi furat ci el el se furişează. Căci razele radiale, atit de pătrunzătoare, sunt totdeauna gata si stroverseze pereţii cutiei. De altfel acesste prime cute, care prinde şi păstrează razele A şi B şi le anihilează, ar fi insuficiente pentru a opri razele Y. Astfal când noi voim să tratăm un bolnav, Închidem primul tub de platină intr’un al doilea tub de argint, care filtrează şi ucide razele prea puternice emanate din radiu. Această filrare a radiului printr’un al doilea tub este adesea necesară, când vrem să evităm inflamaţiunile, arsurile şi gangrenele prin raze prea puternice sau prea numeroase. Apoi când operaţiunea este terramată se incleud tuburile de radiu într’o cutie voluminoasă metalică, a cărei păreţi ex'.rem de groşi suprimă orice radiare câtre exterior. Atunci se poate transporta radiul fără vre-o consecinţă supărătoare, fără teamă că cineva va fi expus irradaţiunilor sale. Sa mai poate pune bromura de radiu in cutii sau discuri, se poate să o introducem deasemenea in ace scobite cu cari se înţeapă ca săgeţile în interiorul cărnii. Mai este un alt fel de a utilize radiul: acela de a întrebuinţa nu ana din sărurile asie, ci emanaţia sa, emanaţia fiind una din proprietăţile cele mai curioase ale corpilor radioactivi. Emanaţia Puneţi o oarecare cantitate de bromură de radiu în apă, ea se dizolvi Lisaţi să se evaporeze aceesti apă, bromura reapare şi sa dspuna. E exact cseasa se întâmplă cu sarea de bucătărie când se disolvă şi se lasă şi se evaporeze apa. Dar această nouă bromuri care se formează din nou după dizolvare şi evaporare, a pierdut în cea mai mare parte radio-frotivitatea ss. Rszsle Y şi B au dispărut complet şi razele A au pierdut trei sferturi din puterea lor. Dar puţin câte puţin, zi cu zi, puterea radio- activă pierdută, revine şi la sfârşitul unei luni ea a redevenit Întreagă. Radiul se găseşte din nou Împodobit cu toate razale sale. Ce miracol s’a produs? In timp ce bromura se dizolvă în apă ea lasă ca o parte din radio-activitatea sa să fugă în ser. Aerul acesta impregnat la râidul său cu această putere, a devenit radio-sosiv. Dacă avan grije să acoperim cu un clopot de sticlă, capsula în care am dizolvit radiu, putem culege serul care a fost impregnat de razele radiale. Acest aer este ceea ce se numeşte emanaţia. Ori, acest aer, această emanaţie, este un gaz,mntonal comparabil cu argonul care a fost descoperit în amaiaitul noastră: el este radioactiv. El are toate proprietăţile bromurii de radiu. E cules şi închis in tuburi fina de sticlă, pe cari nu le poate pătrunde şi ne servim de aceste tuburi in tratamentul tumorilor canceroase, cum se făcea cu tuburile, discurile, cutiile sau apele de bromuri de radiu. Din nenorocire, puterea emanaţiunii durează abia câteva săptămâni. Trebue deci utilizată de îndată ce a fost obţinută şi prinsă. Dar ea Lee aceleaşi servicii ca rodiul. Câţiva plasticiani chiar o preferi. Nu cred că e nevoie să spun aici tehnica pe care o întrebuinţăm noi când tratăm ţesuturile canceroase cu tuburile de radiu sau de emanaţiune. Ajunge şi se ştie că se aşează când în contact cu carnea bolnavi, când în interiorul ei. Radiul şi cancerul Se ştie, că cea mai grozavă boală este cancerul, care nu se poate vindeca prin nici un medicament din doză, că nu se ştie cine o produce. Odată cu descoperirea miraculoaselor calităţi ale rodiului, s’a încercat si se trate?* cancerul cu radiu şi s'a ajuns In multe cazuri la rezultate satisfăcătoare. La Londra încă de mult a luat fi ’taţi un institut al rodiului, unde s’au ficut cele mai frumoase experienţe cu radiu. Nenumăraţi cercetători au făcut experienţe şi s’a dovedit, că el ajută la cicatrizarea ţesuturilor bolnave, înlătură durerea, e analgesic şi are o acţiune asupra microbilor, pe care de mult eoni omoară. Cea ce preocupă pe medici astăzi este să vazi, cum s'ar putea distruge cu ajutorul razelor radiale ţesuturile bolnave, dar să nu strice în aceleş timp ţesuturile sănătoase. Pentru aceasta se întrebuinţează astăzi tuburile de radiu, de cari am vorbit în capitolele precedente. Discuţiunile urmează şi părerile sunt şi acum diferite, mai ales că uneori Întrebuinţarea radiului la tumorile canceroase a dat răzuitate uimitoare. Tumorile externe sart este mai uşor de tratat la radiu. Rămâne de văzut, care ar fi mijlocul pentru a se putea trata tumorile interne, fără ca ţesuturile celelalte să fie atinse. Progresate medicinii Hadiul şi cancerul de Dr R. BAUDET Expozeul dilui Jenes Şeful guvernului cehoslovac arată Camerei programul de muncă al celui dintâi guvern parlamentar Primul-ministru al republicei vecine, dl Beneş, şeful celui dintâi guvern parlamentar al noului Stat, delictStirica lui, a făcut în faţa Camerei un expozeu prin care arată programul guvernului său şi deci politica pe care o va urma Cehoslovacia. Arătând că în cei trei ani de existenţă Republica şi-a înfăptuit o constituţie, a organizat serviciile publice, armata şi diplomaţia, a restabilit comunicaţia şi a înfăptuit reforma agrară, dl Beneş a expus toate greutăţile ce trebuesc învinse de un Stat creiat din nou. Consolidări?« economică Pentru a aduce noului nostru Stat consolidarea economică şi financiară —i. a spus primul ministru — trebue ca in primul loc să introducem în serviciile publice cea mai mare şi mai strictă economie. Guvernul nu va cere parlamentului, cel puţin în acest an, votarea de noui impozite, nemaiemiţând nici un bilet de bancă a cărui acoperire să nu fie asigurată. Asigurând stabilitatea financiară printr-o muncăpozitivă, favorizând dezvoltarea industriei prin relaţiile comerciale cu Statele vecine se va da dezvoltare comerţului. Asigurările sociale Stabilitatea economică şi consolidarea financiară va permite realizarea reformelor sociale absolut indispensabile ţărei. Guvernul va pune imediat în studiu un proect de asigurare-retragere pentru bătrâni, văduve, invalizi şi orfani, bazându-se pe lucrările deja începute de legislaţia socială. Evitând erorile cari s’ar putea face şi cari ar da prilej agitatorilor să şi înteţească activitatea, trebue ca Cehoslovacia să fie Ceea ce trebue: o ţară industrială exportatoare. Reforma agrară O condiţie indispensabilă pentru consolidarea internă a republicei este executarea reformei agrare, care este ca şi in alte State o consecinţă a rzboiului mondial. Reforma agrară cehoslovacă este superioară perntru că a fost făcută cu observarea şi îndreptarea greşelilor făcute în celelalte ţări. Toate partidele politice sunt de acord că reforma agrară trebue aplicată, repede în mod eficace. Rezultatele acestei aplicări se şi văd, asigurându-se existenţa unei clase care formează însăşi baza conservatoare a naţiunei. Politica externă din politica externă seva începe o perioadă nouă. Primii trei ani au dat rezultate remarcable şi marchează un progres constant în consolidarea legaturilor noastre cu streinătatea. Noua politică externă a Cehoslovaciei va fi deci: Executarea integrală a tratatelor fficate de Conferinţa de pace, aplanarea tituror conflictelor din jurul nostru şi crearea unei atmosfere noui internaţionale, ura cedând unei moderaţiuni liniştite şi conlucrarea cu vecinii la o nouă reorganizare a Europei centrale, pentru asigurarea păcei întregului continent. Cenzura micei prese Ziarul „înfrăţirea" de aseară aduce ştirea cri prefectul judeţului Turda- Arieş a suspendat pe o lună gazeta poporală „Turda", pentru un articol care apăruse la Cluj, „deşi articolul fusese cenzurat şi lăsat să apară în gazetă de însuşi prefectul judeţului’. Acum fătva timp prefectura din Timişoara suspenda apariţia ziarului săptămânal „ Voinţa Banatului“, la Deva se cenzurau articole care apăruseră la Cluj, iar suspendarea ziarului „Kronstaedter Zeitung“, a stârnit o vie discuţie în presă fiind venită, nu numai de la prefectul din Braşov, ci de la însăşi şeful secretariatului minorităţilor, dl Popovici- Taşcă, pe care bucureştenii îl cunosc ca pe un om chefliu. Deputatul partidului naţional dl Aurel Dobrescu, într’o declaraţie acordată ziarului „ Aurora", spune: Aceştia au făcut prostia să suspende un ziar care apare de 83 de ani neîntrerupt şi n'a fost suspendat nici chiar pe vremea celor mai mari orgii ungureşti*. Precum se vede, suntem în plină teroare d brutalizare a presei din Ardeal şi îndeosebi a micei prese romăneşti. Se ştie că Ungurii şi Saşii au mai in fiecare oraş câte o foae locală, care corespunde nevoilor locale. Acelaşi fapt, spre lauda lor, încearcă şi în unele centre dela noi, şi Românii, şi se ştie cu câtă greutate şi materială şi Intelectuală, se Injgheabâ o astfel de publicaţie românească săptămânală. Gazetele locale sunt patrulele avansate ale graiului şi faptei rohăneşti, căci ele deschid drumul anevoios al marilor cotidiane. Ei bine, această sărguință a oamenilor de bine, este brutal lovită dl .dl prefect", care ţine cu orice preţ să se impună prin teroare. Nu avem destulă energie sfretească spre a ne ridica hotărât contra metodelor de brutalizare a micei press din Ardeal,ae care o realizează pe o scară foarte ‘ intantă, prefecţii dlui Argiloianu. Indignarea creşte cu atât mai mult cu cât micele gazde cad victime nepriceperii prefecturii, reproducând articole cari pot apărea in centre mai mari, ca Bucureşti sau Cluj. Ceeace s’a întâmplat la Braşov, TardTimişoara, Deva şi in alte centre, trebue să trezească odată la realitate pe ministrul de Interne, care trebue să-şi dea seama, că în felul acesta nu se consolidează Unirea. i Unificarea bisericei ortodoxe I— Hotărârile congresului naţional bisericesc — Congresul naţional-bîsericesc al bisericeî ortodoxe române din Ardeal ;i Banat a luat cu unanimitate de voturi următoarele hotărâri i de o extremă importanţă relativ la unificarea bisericei române din Ardeal şi Bsna, cu biserica din vechiul Regat, din Bucovina şi Basarabia. I. Congresul naţional- bisericesc ia sat cu via satisfacţie de rezultatul îmbucurător că iniţiativa pentru unificarea organică a bisericii ortodoxe române din România întregită, luata de mitropolia norstri prin hotărârea din 23 Aprilie 1919 a Sinodului episco- 063c şi prin conchizul Nr. 61 din 12/25 Februarie 1920 al congresului naţional bisericesc, a fost îmbrăţişată cu căldură frăţească şi cu adânci înţelegere atât de Metropolia Ungro- Valahiei, a Moldovei şi Sucevei, cât şi la Arhiepiscopia Chişineului şi Metropolia Cernăuţilor, având ca urmare traitative temeinice în scopul găsirei unei forme potrivite pentru realizarea şi organizarea acestei unităţi. Congresul examinând materialul întreg al desbaterilor comisiunei exmise pentru unificarea organizării bisericeşti constată :„ or comisiunea compusă din delegaţii Metropoliei noastre şi din reprezentanţii biserico- ortodoxe din celelalte provincii unite în România întregită, au admis ca bază a desbaterilor principiile cuprinse în hotărârile sus citate şi anume:a) ea reînoind Metropolia noastră, vechile legături de unitate cu Mitropolia Uegra Valahiei, a Moldovei şi a Bucevei. Împreună cu biserica Basarabiei şi a Bucovinei se alcătuiască părţi integrante pentru vecie din o singură, sfântă sobornicească, apostatică, nedespărţită biserică autocefală, natonală a Statului român ; b) ca principiile depuse In Statutul nostru organic să servesscă drept temelie la viitoarea organizaţiune unitară a bisericii ortodoxe din România întregită; c) şi că organizaţiunea unitară nu se poate face prin potroare, ci numai prin acordul reprezentanţelor legale ale provinciilor bisericeşti; 2. că Mitropoliile surori aflând că le lipsesc unele premisa reale ale organizaţiunei Mitropoliei noastre deocamdată nu pot Înfăptui In Întregime principiile depuse în Statutul nostru organic, îndeosebi autonomia în măsură cum o înfiptueşte Statutul nostru organic şi constituţionalismul bazat, pa sistemul reprezentativ prin a Iegeri directe pe întreaga scară ; 3. că întreaga comisiune a fost de acord, că Mitropoliile fiind rezultatul evoluţiei istorice, trebue să se susţină împreună cu aşezămintele lor (profapt art. 27) şi că astfel unificarea organică cu reclamă uniformizarea geometrică a organizaţiune! şi că o asemenea uniformizare nu ar aduce în flagrantă contrazicere cu rezultatele evoluţiei de până acum; această constatare este consfiinţită şi I de I. P. S. S. Părintele Mitropolit Primat în adresa sa din 24 iunie a. c., când zice: „Dorinţa comisiunei ar fi fost să găsim principiile de unificare complectă, ceea ce a fost imposibil acum, dat fiind ca până acum bisericile din singuraticele porvincii şi-au avut organizaţia lor intrată la sânge, la uz"; 4. că astfel — după cum constată şi raportul delegaţiei noastre — comisia a respectat aproape pe întreaga scară situaţia deosebită a Mitropoliei din Ardeal şi Banat, admiţând ca aceasta să-şi susţină şi pe mai departe toate acelea instituţiuni, cari cel puţin deocamdată nu se pot introduce în celelalte Mitropolii. II. Congresul ia act de raportul Consistorului Mitropolitan şi declară, că organizaţia unitară are să se extindă în mod consecvent asupra tuturor instituţiunilor comune ale bisericii integrite, respectându-se in mod firesc numai la părţile integrante acele instituţiuni şi stări faptice, cari nu se pot inlătura deocamdată fără o adâncă păgubire a intereselor bisericeşti. In consecinţă Congresul naţional bisericesc hotărăşte si se institue: a) pe lângă Sfântul Sinod ca organ central spiritual al întregii biserici, Congresul general bisericesc ca for reprezentativ si legislativ in chestiuni cari privesc biserica întrec gi; b) consistorul (consiliu!) cantrul bisericesc ca organ executiv al congresului general bisericesc ; c) consistoml spiritual central au for suprem judiciar la procesele disciplinare ale clerului; d) consistoarele spirituale eparhiale şi mitropolitane pentru judecarea membrilor; dar consistoerele eparhiale vor fi în drept a delega şi scaunele protopopulii în întâia instanţă. Consistoarele eparhiale (ceaunul protopopesc delegat) şi cel mitropolitan vor fi instanţe de fond, iar Consistorul spiritual central va judeca în calitate de Curte de Cassaţie în caz de violare a Urmare din pagina II-a) PUNERI LA PUNCT 1 Primul-ministru a declarat, că guvernul este solidar cu dl Titulescu, în chestia reformelor financiare. Ziarele Tachiste duc totuși o violentă campanie contra ministrului de finanţe. Solidaritatea averescană este evidentă.* Oficiosul guvernului publică o serie de articole asupra organizaţiei internaţionale a muncii. Dl Trancu-Iaşi a rezolvat însă mai de mult la noi această problemă: a înfundat puşcăriile cu muncitori.