Patria, decembrie 1921 (Anul 3, nr. 270-295)

1921-12-01 / nr. 270

1 , ..".T-WW= --? kik = Adunarea «Solidarității“ înființarea Bursei la Cluj — Reorganizarea „Solidarității“ __ situația financiară și economică — Reorganizare Băncel Hationate Direcțiunea 8oHd5?HSții, asociația binoilor româna­­­­ din Ajrdeal, Ba­nat, Crîșm­a și Mi­ramura? a ținut Luni, ?8 Noemvrie in CI j, ased sți In e*re, Afa 5 da lanrările put pute fi de 3 ?.dm:"Di..tr»ț«e interni, s’a ocupst eu ți’mi­toarela chestiuni: c­ând au mulțumire la cunoștință Incis dinspre a oa s’a dst Solidarității, dii partea g­uvernului, pentru pregă­tirea și organizarea unei burse ds piasta și m rfari In Cioj, a luat pri­mele masuri în interasol acest­ri pre­­g tiri, rugând pe câțiva specialiști, au retiuniț i­­ntr o somîsie să stea In 91 atomi direcțiunei la faosrta pregăt­tirilor. In mi­stă comisia vor fi invi­tați profesorii de un­vers­tate, spe­cialiști, dr M surițiu Kiss și dr. Petra Poroțiu, ca delegat al Camerei da Comerț a sindustrie din Ch­i­­na de­­legat ai Vieței Economice sss^ști, un delect al Sindicatului Banatior și unul al Solidaritații Din partia So­­lidariteții a fost de « gat di Dominic R­ibi. Aceaistă comisie va luor» sub p­r­denția dlui dr Aurel Vlad pre­­șeidi­ntele Solidaritsiții Ocupându se mai departe ca reor­­ganîzarea So Mariteio, «'a hotărât convoc«? a m­ai ad mări­t mera',a cât mai eu aid, str­ia însă vor faca pro­'­pomeri să sa mute Sijdias anoriației la Cluj, da «a­smene^ sa sa mute la O­rj și­­ Rivrata Em­omktă“, orga­­nnul Silidari’ăiU și tot aceiași tdu tarei g­:mrril* va fi chemată, și fără modi ^,sările în statuie, cerule de ne­voi te dys assazií. Ex rarraâ d a oi situația finansiarî la mva sa g*sista și aste­zi economia a ț­e* «h­a­b­­utariior alipite, în urma faptulu» «t miai după 3 ani d­­a unfro nu s’a sr » jri­dicatiunen B iacii da emisiune potrivit înmulțire! , problemelor și nouilor ex gsnto eso- j n­oui eg sla Româniai întregită și In­­­s­perial ale teritoriilor alipite, con­­stată că această stare de lucruri pă­gubește și întârzia producția și con­solidarea economie­i, purtând, fără îndreptățire teritoriile alipite Intr’o infarioritate sugrumător a unei cen­tralizări financiare in frunte cu Rasa Ni­b.na!*, unde se operează sî se tra­teszi de noi, fără rol. Cons de-âod driirenț eriie în legis­lație, în organisații și în metediie economice, de operațiuni, de munci și de producție. Cons­e^rat diferer ț­erile elemen­telor ți cond­iților la o»li se gă srsa factorii economici din diferitele ținu­turi ale României întregite. Considerând că vechea organizație s­tînzii Naționale, creați numai pentru vechiul Regat și răspunzând numai nevoilor de acolo. Direcțiunea Solidarity­ții cere, s­i m­ixemmsze da urgență privileg­ üe Băncei Natmnnie și, Intru'ât s’ar găsi că pot fi refăcute, ca să răspundă nevoilor țării intrig to, ea si m mă suri­os la «ap’t dus și condnaeraa Binari d­i emis­us ®, să ia parte în proporția impo?tsoțfti­lor esoDoraice șî reprezintanții viitorilor economici din teritoriile bou unite. Intrucât aceasta nu a­ se putea, sâ sa suuie o soluț­e și să sa facă de maimța im aranj­ament, pe­nt­u-i d­­­rensiunea Solidairității nu aride oi vres eioovs, ca în locul K­big’si de care am scăpat, să av&m o i­hlgis financan și economist. La ser aa este?» în interesul produc­ției și consolidției vieții noastre eco­­nomice din țsrs Întreg'­îă Oficiul de închiriere O nouă pacoste pe locuitorii Clujului ci" O"*ral Cluj avea până acum groază sin­gur lucra. Bnii de curt­­tu ‘­i­­u­. unui aai da ziia acest birou a reușit să devină autoritatea cea rari adu­să, dna câta cunoaște o țară. Ch­itanii, pe can nenorocul i-a dus în poarta lui, aveau de iadarat nesfârșita chinuri fizura și morala și nu credem să exista cetățean, care dă un blasfeme pe acela care a avut concepțiile unei organizații ca aceasta. D­*r nu dea Dumnezeu omului s âta, cât poita răbda. B * ou* de o*rairu­ri pe semne nu a numulțuiuit, nu ia b­­ău­t și nu a revoltat nid­i­ul de adânc po^uin ț­a Ou­j 1.­i, căci a trebuit ai mai vin* și anele. Și umilință noștri cârmui­ta« B m ingrij­t ca ch.n­r.d­e sa se l­ua lanț, ca bieți con­tibufabili «»fie aproape in bacara­iun» puși la ter­ton, anume parcă pentru a cunoaște toata l­psa de oxg­en.zare, de price­pere și de bunăviiața a unei admi­­nistrații. D­i­n biroul de cartirui­’e a venit ru­tnta măn­ai populația apoi deco­­rațiie pentru impunere, iar acum iată și ofijui d­ luibru­rc. Am urmărit de aproape funcțio­narea ao­stor birouri și suntem con­­vins , că Cetățenii revoltați au dreptate; oamenii neș.n sunt uncup^dat de a organiza un med ú»Uiz*i funcponarea autor­i t ior titlur mat arcetate si nu pot inti­nge­nt.iadutâ respectat, pe mrt~i autotiuzu eitützühu ut. A est­a sunt cele mai blânde cu­vinte, pe care le putem adresa sus­­num telor birouri, ca oameni și oa ro­l­âdi ! Realitatea însă este acessta. Căci num n lipsa aprolut. a s­oțului de organizare, poata aranja iuurmnie așa cum se aranjează la noi. latî, de pridis, opera oficiului de la ab nora, c­a mai nouă organizație a orașului L­luj: in stime un omm zis apare ui abs uti&j­, plin »«a­b­strucții›l ou umuiu­­­ț*r» gr zavd. Și poprifț­a orașuui Cluj, aproapa 80.000 de Otiuetu, a:öaiga urbani U o Apog­afie ungu­­musul, sa cumpere aceste imprim*te. Vrem / de pierdut nu est», ■» calc» om pe om, la scjaog la birtia fa­tă nare de un num. la cinci zile pâ­n­ h 1 De.ea mie toți chirtarii orașului Ci­j și toți pro­­pretar­i, trebui­, aa fara terenur pen­­tru pu­ .u­ea noviior declarații și tre­bui sa ie lbl<g strazei Ș.­iu tdifierul Gu­ra de­­ pai, înaintea numerei 125, pe un coridor îngust, si Îngrămădise pui de oameni. Femur bină­e și bol­nave, o-am­ul nevoiași, pentru ca< i e&asu ia p­erdete inform­ează lipsa pâ­nti pentru zina de uzi, as îmbul­­zese, So «aios, ca să Spravsasu» ca o capă mai cunândi Ș. hantij se rup, d­-i siâOiungi s oi ppele de om­­ rc, iem­ene lușm», ponțiftu mzurtâ și zoi ai 1 blu­m­i continuăm, Da încheiere »§ inuițirm*m do*r as faaiss atsaî pa di Pă aurar­iu, ș­i al ofi iului de în­­chii­ere, asupra acestor lucruri, cu credi­nia că va lua masuri de îndra­­­mare. Știm, că dânsul are toată bună­voința, ca să duci la bun sfârșit la­urul sc8rt» greu, da care am» apucat. Pentru measta însS 11 rugim să țină seamă da toate împrejura­rile, nu se cer pentru isprivirea bună a lucrării sale grele și să organie­za prezen­tările pentru a nu p­od­i pe un mulțu­m­it în cetățeni. Buletinul Ciulului Joi: 1 Noemvrie Tíötfül N ft om!: „Gherdla lui Poi­rier". Teatral Mogh’ar: Quartatt ul Wald­­biuer-K rpsly (u ors 5 p. m); .Oaonrbeul" ț1* ora 8 seara). B­b­iot­ca Vilvtrdtât­i : deschisă data 9—1 a. m. și 3—7 p. m. Bbioteca nocula­r: deschisă de la 6 a. m. până la 9 p. m. Rathenau la Londra Pitts. — * Priit Parision* ssiie, o5 stahsnau a picsat la Londra după dorința guvernului englez, eare do­rește să inchica un acord cu Gormia­­nia în felul calai în­chriat intre Ger­mania si Franta la Wiesbaden. (A. T. R.) TELEGRAME & RADIOGRAME din Hugo Stlnnes la Londra­ Biflic, — „Yosi­apha Ziilung* a­nunță ca titlu de senzație, CS Hugo Sun­nea. Clud a sosit la Londra, a fost luat în automobil ds L’oyd Georgs sora i-a ieșit Înainte, și l-a dat la moșia sa din apropierea Lon­­drai unde au fost invitați mai mulți financiari englezi. „Le Tampa* vorb’nd despre misiu­nea lui Stinms la Londra scrie că ți dacă nu a putut financiarul ger­man să contracteze împrumutul de care n’a vorbit, a încheiat totuși o convenție ca onoaaia­ importanți. (A. T. R.) O noua invenție pentru aviație Paris — Viceamiralul Fourier a prezentat ieri la Academia de ștințe invențiunea locotenentului de marini, Linh, prin care aeroplanele si dirija­bilele pot să cunoască in mod e­ setric drumul, pe care trebue să i urmeze. Invenția a fost experimentată cu suc­ces scumt câtva timp la Vila Goublay Refuzarea apanajului lui Carol Praga. — Primul ministrul Beneș a declarat că Cehoslovacia refuzi plata sspanagiului lui Carol de Habs­burg. Ratificarea convenției de la Veneția VUm. — Guvernul a depus Luni în parlament textul convenției daia Veneția nontra ruiifissra. Comisiunea pentru afacerile streine s’a Întrunit Marți după suriasi. (A. T. R ) Capitalul strein in Polonia Worșnia — Capitalul strein con­tinu* să cuoersas­ă teren mai m­ar* in Polonia. Mneie dela König- Hütte sa fost cumpărate de un con­so­ iiu englez, iar pesateu cumpărarea Oilor dela Kirowitz se urmează tra­tați­va ca fianariali japon­ezi (ATR.) Londra. — Ieri s’a întrunit cabine­­tul Ulsterului. In cercurile bine informate din Baifant se crede, că cor­ferind ecglo­­irlandezi va eșua. (A­T­­R) Demisia ambasadorului francez din Roma Paris. — Ambasadorul francez la Roma di Esriste și-a cerut demisie în urma incidentului franco italian, întrunirea guvernului Ulster Greva la Berile Berlin — Amploiată parti­cir­ari da la uzinele comunala din Barlin au i­irst în grevă. Sunt temeri­ci grava «e va ex­tede și la est publici Poincarec și datoriile Germaniei Paris. — Fostul preș-dinte gr­af* publicii filmeza Raymond Poincart é ă ro't't la Bordeaux o m­ica cuvântare politică refacând German­a și spunând d­­e timpul ca Franța să Isisi la o parte pasienta. In cazul când Ger­mania va declara fa’imanthi, ea n­­ rămână datoare întreagă și avem da­toria ca să nu o amanetăm pânăă când ni sa vor plăti datoriile. (ATR) Tratativele angio-lrlandeze Londra — Inpsteratoiții parîsrcea iaim din Ulster au respins protectele englez de a dizolva parlamentul a­­cest­a si a-și trimite apoi reprezentat­­­ții in p­arlamentul Irtendaz (VT.R) Greva tipografilor în Budapesta Budapesta. — Din cauza gravei ge­­nerare a tipografilor eri nu a aparut nici un zir in Budapesta. Cauza gre­vei se datorește arestatei lui Ioscb Guttmann, unul dintre conducatorii­ stndivistului. Tipografii au declarați greva Luni și in «aris și zi­a’au în­trunit la locuința fostului prim-mini-î­atru socialist Peidl, intors asum din ^-i grație, și pe cara l-au rugat s­a intervină pe lâc în guvern. După ce guvernul a făgăduit formal' oi* va el'baza pe Gattmann, tipografii­ au reluat Luci noaptea la­pul D^r. v­râ­nd că guvernul nu și-a ținut cu­­văuuri, Marți­an deb­urat d o nou­ă sumă generală. (ATR.) Imobilele Vienei Ele se Înstretn«ăzi din cauza valutei austriaca scăzute Im­p­rela din Viena, urmând scum­petaa­ga narală a vieței din Austria, «a crescut în valoare în așa mod la iat populațiunea autostonâ nu mai e capabil» sa achiziț­onezi nici un imo­bil de seamă. Cela mai mult, pe4e o cincime din imobileta o­a­salui, su încăput din ea» za asu a sta, Iu mâini stramii... Eogiezii, francezii, americanii și italienii «o pro­n*r«t­osie mai fru­moasa i­mobile. Acum se prez­ntă ca cumpărători și jugoslavi, români, până și polonezi, a carut valuta începe sa se ridice. Ungarii au intrat și ei in rândul competitorilor profitând de această cocjond­ură eyîensida pentru a cum­para imobile ln Viena. Ultimele informatiuni Camera. — S d­ata dr 1H a Camerei s’a disihs la orele 3 si an sfert. Pi banca mimatei tată dint: Ar­­getoiano, Co­ialbu, T­anca­lasi, Goga și Nta. Dl Dulia Zimfirescu prosc­­uriza la al­ gena e­misiunii de v­ r­- 1 fdart și cedează apoi tocat dial i Dalaim pentru alegerea prezidiu talul, la care votează 146 de notati dintre cari 144 pentru u Z­mf­ir eseu, 1 Pa­pa oștea și 1 M­iu Damtres­u. Opo­zția s’a obr­ut Dl D silio Zamfirescu mol­am ș’e și lauda Ioe di M­a­lachi și patriotismul Hor V Ida și Minitu.1 Ev­merd acid­ ligi­e vidate în ses‘u­­asii trecută, arătând că dizolv­rea Parla lenticul ar lovi chiar In Con­st tnta. Dl C. Argetois nu expr­mă mulțu­mirea guverna ai pentru reintrarea fă­­răn­ui­tar. Dia face­m­a calpa și regată arând scuze pentru cuvint le spuse. Dl dr Lupu cit­ște în numele par­tidului țorqness doc­ampa de pQ’tci­­oun la la i­ánii Corpuri pr L g­ui­­toare. Se pro­edează apoi la alegerea vice prtș tanii­lor. Senatul. — la ședința de tir a Se­natului s’a fole­t alegerea biroului. Dl general Coandă a fost­­ ties ca otețeanul». Gh. Mtromscu și pr. Tar­­n »vai, vict-prii tăiați, întâiul cu 103 voturi, al doile­a cu 100; dl St. Mo­tanu a întrunit 83 buturi, dl Th. Af­­ha­y 76 și dl N. P. Romanescu 80 voturi. — DL Bogdan Dulci­ a cîtit decla­rația țăran știlor adaogănd că do­rește sâ se lucreze într’o atmosferă ca mei multă lin­ște. Dl Coandă, în namile Senatului, Io aci cu bucurie de reuni­rea țărăniști­lor in Parlament. Dl Iuliu Dragomirescu critică ci­­tadinea pa­ndului liberal și arată că num­e partid al poporului și cel țără­nist sunt ix­pormții democrațici române. — Sparg­­erea podului paste Bor­­cea s’a amânat lucrările neputând fi­­ terminate din cauza seghețului. — Eri a «sosit la Capital» un nou I D»ib»t«rile Parlamentului stop da moneda metalice de 50 de bani. — Sinodul in ședința de azi a că­­­­zut da acord asupra redactărei sta­tutului, care însoțește p­oiectul uni­­fiairei bisericești, Lcând parte inte­grantă din lege. — nAdtvirus* este informat că d’ Titui­sau și-a cmănut Întoarcerea in­t­ră din cauză ca n’au pus noai pre dat misiunii sale. — Duaiméra au sosit ia Timișoara generalul Goraki, subșeful marelui «atis major generic, m­aistrul englez in Rjöjama Dering, atașatul mițior englez Duncan, maiorul francez C­ostil, și alți diplomați și ofițeri su­periori, l­uatrii oaspeți au fost Lua? la o viia oara in județ, iar Marți sa­ into­­s in Capitală, Tâ­gul de vite ai comunei C­ucul­­mi re, care a fost să sa fie in z­­ue de 30 Septemvie a. o. și vara din oauz.» bofttes ds­v.ts n­j­a’a putut țîpea, sa va uima Lua­, in ziua de 12 Dsoemvrie a. o. — Partidul german bucovinean In urma lieînțe­egrilor distra membrii eiemați și democrați a suferit o sci­ziune. Preși­dintele a demisionat și mai mulți membri au ieșit din pa­tid. Partidu­l caută o înțelegere cu al diui lașuteț și în vederea aceasta se vor t­erm­a în curând tratative. — Partidul dvit Tache Ionescu vo­ ținea in cirsul land victoare ini u­­ntri poporale la Piești și Turnu- Severin, unde va vorbi și min­stru de exerat di­spre stracția Internă­­ externă. — Greva artiștilor de la teatrele din Viena a luat sfârșit. — Din ordinul mimatei ului de in­terne cehoslovac, polipa din Brat­s­­kva a arestat pe fostul comisar du­ghar al poporului Roasi Zjifăn și Soția sa. — Agenția Wolff anunță că Rathe­­>ai și Simons vor pleca în curân­d la Londra. — Mrais­tul da război pregătește un proiect pentru modificarea rigulor recruttni la ținuturile alipite. — D­clarația lui Harding privitoare la Ilvtarea Germaniei la conferința uifez,.rm ni a produs o vie eguape in ceraun­e franceze. — „Adevărul* anunță că liberalii vor porni in curând o mare a­țiune pentru inlăturarea guvernului, convo­­când adunari poporale în Capitală, cari ar vor sfârși pri demonstațiuni la fața Paramoutului. Se anunță ci­ar rutân­d două mari Întruniri publice pe Dumineci. — Astăsi a avut loc alegerea noului comitet al camerei de in­dustrie și comerț. Rezultatul nu se cunoaște la încheierea zi­lului. In nuntă­ți de mâne vom publica o dare de seamă pe larg. — S'a deschis pe seama ministru­lui lucrărlor p­lo­mea un ortdit extra­ordinar de iei 889 mii, ce se va pune la dispozițiunea direcțiunii generale a construcțiunii de cai ferate, pentru terminarea pe care da­rag­a a lucră­rilor strict necesare punctei în ex­ploatara a liniei ferate Huși—Buco­­vaț. — O comisie trim­să în anchetă dela București, pentru cercetarea ne­­raguttiüT dela aprovizionarea ceferiști­­lor din Cluj, a cons­­tat mai multe lipsuri. — Ia săptămâna trecută a fost o­­morât la tincorvani (Bihor) batrăllui preot Teodor V­uscan, lmându-ise 27 cm un numerar și mai multe bijuterii prețioase. Ancheta a s­ta­bilit, că ssssinii sunt niște Yuen Vegabonzi din jurul Te­­­eagh­ur, cara au săvâr­șit foarte multe furturi la uita unui Uuip. — Men­oti și farmaciștii din Oradea­ Mare au depus eri juramăntul de fi­delitate. — Banca Națională a revenit ssu-i pra hotârăm de a nu acorda «*:atâ­talui împrumutul soliciat. Ea a accep­tat ca dormeîoni de ordonanțe emise, de ministerul finanțelor «2 in special­ arareia industrii să-și poată sconta , efectele direct la banca cu simpla­ iscălitură a ministrului de finanțe.; Statul obligân­du-âa să plătească apoi a dobânda cuveniți.. Imprumutul nu se i =a limita la 500 m Luare­us va fi inf an,sura numeranului posedat de baruă.! — .BLAND* Efectuează cele mai­ fine, modeme și efeg­te ghete cu t­ipă cusută. Str. P. Chinez (Kinizsi­ut) casă nouă, 1365­9­­ l­O — Cele mai frumoase și c­ele­­ mai nouă modele de pălării de­­ dame se pot afla la Ragányi József né Cluj, Strada Nicolae Iorga Nr. 6. băi 84— 1UV Redactor rtSpunsub.l: Mihail M. Procopiu, ^£P.t£t0üí0Lf ^?’£ÎΗȘ-JQSț CINEMA APOLLO Joi ș: Vineri: Samum Sâmb­ra și Dumineți : Felinarul Albastra CINEMA UNIVeRSITAȚil­e romi : Stiva d­urmului : Joi, Vineri și Sâmb­­tă: Răscoala de pe Alden Bosse Dumineci: Castelul Misterios CINEMA: URANIA Mercu­k­: Blody F x Joi, Vineri și Sâmbătă: B rta Gon­a Duminecă: Micuța Baby . De­ la Consiliul Orașului Municipal Cluj i No. 9947/1921, cons. Publicațiune Ministerul Comunicațiilor, Inspecția C. F. particulare Cluj, prin decisul 1568/1921, a acordat firmei „Sylva“ S. A. din Cluj, permisiunea pentru edificarea unei linii normatel de garaj cu ramificația din stațiunea CFR Cluj. Reambularea adm­nistrativă a ace­stei linii se va ține în 13 Decemvrie 1921 cu locul de întâlnire în stațiunea Cluj, la ora 9 a. m. In baza­­­ lui 34 a art lege XLI din 1881 și respective a ord. 46181 K. M. din 16 Iulie 1896 reoere pe cei interesați ca până la terminul de sus să-și prezinte eventualele excepțiuni în scris sau în ziua de pertractare în fața locului. Planurile detailate se pot vedea până la ziua reambulării la Secția Industrială și Comercială a primăriei orașului camera 33 în cazele oficioase. Cluj, la 25 Noemvrie 1921. primar: 1895 2-3 Dr. Pop CONCURS Spitalul .8 fia" din Sebeșul săsesc are lipsă de următoarele rufe: 150 buc. ștergare de ia curat, 280 „ cearșafuri de mărimea 240 150 m. — in curat, 280 buc. saci pentru țoale de mari­mea 260 130 m­. — in curat. 40 buc. cearșafuri pentru operații mărimea 200 150 m in curat, 60 buc comprese 076 076 210 „ cămăși de bărbați după model in curat 210 buc. cămăși pentru femei , „ in curat. 20 buc. cămăși de copii „ in curat 210 „ pantaloni pentru bărbați după model, in curat. 120 buc. camizoane pentru femei după model, in curat. 120 buc. rochii pentru femei după model, in curat. 40 buc. rochii pentru copii după model in curat. 120 buc. halate pentru bolnavi dup­ă model, in curat. 12 buc. mantale pentru mod­el după model, in curat. 24 buc. mantale pentru operații după model, în curat. 10 buc. mantile pentru igrijitorii de bolnavi — de copper. 32 buc. mantale pentru îgrijitoare de bolnavi — de copper. Oferte sunt a se adresa până la 15 Decemvrie a. c. administrației acestui spital. Administrația spitalului. 1394 2-2 1 Decemvrie ligi Nr.2465—921 Adm. CONCURS Se publică concurs pentru postul vacant de secre­tar cereu al din Tic, plasa, Hida, județul Cojocna. Reflectanții cu cvalificațiunea pre­scrisă sunt invitați a-și înainta cere­rile instruite cu documentele de cvali­­ficațiune și serviciul, cel mult până la 1 Febr. 1922 subsemnatului, Emolumentele împreunate cu acest post sunt cele statorite prin Decretul XX al C. D. și în statutul de orga­nizare comunal, Hida, la 19 Noemvrie 1921. 1401 2—3 primpretor Dr la Consiliul O­așului Municipal Cluj No. 9948/1921, con. Publicatiuna Ministerul Comunicațiilor, Inspecția C. F. particulare Cluj, pri­n decisul 1568/1921 a­ acordat lisnele „Mar­­marosch Blank și Co- S. A. Sucursala Cluj,“ permisiunea pent­u edificarea unei linii normale de garaj în sec­­țiune cu stațiunea C. F. R. Cluj. Reambalarea administrativă a ace­stei linii se va ține în 15 Decem­vrie 1921 cu locul de întâlnire în stațiunea Cluj la oara 9 a­m. In baza­­­ lui 34 a art. lege din 1881, și respective a ord. 46181 K. M. di­n 16 Iulie 1896 recere pe cei intere­sați, ca până la termina de sus să și prez­nte eventualele expecțiuni în serie sau în ziua de pertractare la fața locului. Planurile detailate se pot vedea până la ziua reambalării la Secția Industrială și Comerciala a primăriei orașului camera 33 în orele oficioase. Cluj, la 25 Noem­­brie 1921. primar: 1396 2-3 Pop SUCCESORUL LUI PETRU CZETZ TELEFON 2-08 CEA MAI MARE ÎNTREPRINDERE DE POMPE FUNEBRE DIN ARDEAL Ifidesci raki! Tipografia Națională 3, A. Cluj» Str. Regina Maria Nr. 4. Știți deja eu tari Míifssigi o* m­ijlos actiaspii se întrece, pe toate ce­lelalte preparata de până semna? Se dade­sc toate far­­maciile și drogue­­s­sila. Se preparat în fabrica de articisi essmetrei și echiai­ei YGIEfl IIS—107 250 CLUJ. § I SPECIALIȘTI­­ . . . capabili în branșele: j ARÎI CU VELU­Ri CASMICE ȘI ȘCU­LA­RE DE LEMN, TRICO­TAJE, ȚESĂTORI ȘI CHIMICE se caută, o firmă cunoscuți din Jtlomania veche, cu jo K salar fix sau cu participare la beneficiu, ce preferă acei ce au și ma­șinile ne­cesare. .. Ofertele detailate 1393 2—2 se adreseaza la: .Reclama* Ctej, Piața Unirel 4 ^ sub „Vumrom“ # Furnizorul angajat cu contract al spitalului 1193 25 100 Corpului VI. Armetă, C­L­U­J, Strada N. larga 2. De vânzare în jurul orașului Baia-de-arieș un corp de casă compus din pro­văiie mixtă, măcelărie, cârciumă, tu­tungerie, locuință cu do­menii, o frumoasă livadă cu pomi precum și o g­ădină ma­re cu legume. In caz de cum­­părare se poate prelua imediat. Invalizilor de război li se dă cu un preț mai avantagios. Adresa la administrația ziarului. _______________M 1B97­­8 IMPORT-EXPORT . FRAȚII PASCU Societate în nume colectiv TEXTILE, MANUFACTIuĂ, BUMBACE, GALANTERIE, COLONIALE CLUJ, Str. Regale Ferdinand k.6. Sanca Economul Em­­pro?*. Depozitul deatileriei de lemn „Dârmănești“. E­­sență de oțel pură con­centrată garantat 80 °. Depozitul fabricei T. Webster , Co. Liver­pool : Cerneală con­centrat» .Diata m­e4, gume arabică etc. etc. Reprezentanța fabricei de «alama / Fritz Auner A Comp. Media», a 1182 32-156 TELEFON: 4-68

Next