Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)
1922-01-01 / nr. 1
, 1 ianuarie 1922 . Unificarea bicericii ordodoxe Numai părintele Popescu Mosane izbucnind mai vehement, d^cât sua-i tem noi obişnuiţ!, $rnm& în ship ne-jj socotit îavinuîri nejuatificato smpo-' . triva f’ahlor bssarsb^ni, ba şi îa| contra reprezentanţilor noştri. Ada-i narea fu nnmima în »-1 deseprobat Când în şedinţa următoare dsa rs-l tractă cuvintele rostite, regretând presa văzu nu părintele Popescu nul un om poclit, ci tot un agresor pă-j timaş, justificând.!! tot.)şi fără dej rezervi. Tabloul acestei şedinţa nu ar fi tocmai complet, dacă nu am aminti şi cuvântările dlor Daca şi Barcea, foşti miniştri, osri s’ata crezut reprezentanţi în Constituantă a partidului tor. Comisia restrânsă a lucrat cinci zile, astfel că proxima şedinţă nu s’a putut ţne decât în 22 Decemvrie. La această dată însă ea a prezentat Constituantei un raport în scris şi act proect de »Dispoziţii generale pentru„ organizarea bisericii autocefale orto- doxe române“, care era astfel alomîdit că în general mulţumeştetoate bisarîceia provinciale. Se garantează autonomia nu numai faţa da Stat, dar şi a părţilor constitutive, fireşte într’o măsură potrivita Se menţine organizaţia mitropolitană şi anume cele cinci mitropolii istorica. Sf. Sinod i se recunosc drepturile, care după canoane, legi şi regulamante speciale intra în competinţa lui. in viţa administrativă, culturalăşcolari, fondsttorilă şi epitropească a bisericii se ereiază corporaţiuni compuse din raprezentenţii clerului şi si poporului, in proporţie egală, dar cu menţiunea, câ in mitropolia Ar- ’ deainim nu susţine proporţia de V« s clerici şi 2/s mireni. Corporapauea centrală este con-^ gresul naţional-bisericesc, compus din reprezentanţi ai tuturor mitropoliilor şi având dreptul de s Mab fc normele pentru întreaga biserică a ţârii. Ini afsrii da această instituţie mai fanc-|ţionează, m vistîs bisericească, adu-] nări eparhiale, protopopeşti şi parohuii, in care aiegarea sa face, din dos in aus, in mod indirect. In Tran- silvania Insă snegerfie se top tot di- rect, ca şi mai inainta şi sa lasă şir pentru viitor congresul mitropolitan. La aparho şi mitropolii, auşi la? protopopiate şi parohi! se alega câte un posilia (noasistor), ca Or gan executiv, inatanţele judecâtoreşti şi disciplinare sunt: consstoricai spiritual depamal, apoi cei raitropolitan şi mi fine cei central da pe looga Sf. Sinod ca insteiţa de revizuire şi pentru asigurarea unităţii de jurisprudent. Alegerea episooriior se face de cafea adunarea eparhială electorală, alegerea mitropoliplor sa face da către adunarea mitropolitană electorala, alegerea mitropoliţiior, arhi- ep.scopiior şi episcopiior in mitro- politie Ungro-Vlahiei şi Moldovei S3, face de câne congresul naţional-bise-1 risesc împreuna cu adunarea epar-i biata. Urmează apoi examinare* o*-| nonicâ si iuventitura regala. Dela ar-ticolul 10-24 se precizează raportul, dintre biserica şi Stat, situaţia: Vassei' Bisericii Ortodox?, ulra adoiniatreBzi fondul general. In zilele de 22—24Decemvrie s’au ţinut urnei şedinţe. Discuţiile au luat de gstodafii foarte interesante. După ce ardelenii ara declarat, ea primesc proiectul, in general, ca bază de discuţie, a a trecut la dscuţia pe articole. Aici al V. Goldiş a ţinut un expoze fosrta fremos despre biserica ortodoxă, ca bisarică naţională şi dominantă a Statului român, răgind Constituanta să renunţ’? la cuvântul »dominant“, seara nu eadresszl ora conosplrî® noajstri! privitoara la libertateasuiturilor. Toate cslaiaite biaeriai provinciile austăruit Insu pantra mantineree asastui ■calificativ, am nu exprimă altcevs, dacât câteva prerogative consacrate şiprin tradiţie. Reprezentanţii clerului din vechiul Regat, in careul discuţiilor, au cerut păstrarea Consatorului superior bisericesc, care să reprezinte interesele preoţimii, deşi recunoşteau unanim, că această instituţie, după experienţa de până acum nu s'a dovedit nici dseuri utili. Până când In toiul direuţiilor toţi oratorii recunoştasu importanţa epocală a statutului nostru organic şi puterea morală necontestată a operai lui Sagrana, cu priviră la or- Iganizaţiile de trecut ale bisericei din I vechiul Regat, supusă flactrualiilor politice, nu s’a putut recunoaşte acest ladavăr şi arielenii noştri au fost nevoiţi să asculte învinuirile reciproca, pe cari şi le aduceau clericii de peste munţi. Cum I. P. S. S Mitropolitul Nicolae şi P. S. Episcopul Iosif Bzdisîn au trebuit să plece în eparhiile lor, und» au avut de lucru, au rămas îa Capitală el reprezinte interesele noastre, doia esţîa ardeleană compusă din dnii V. Goldis, V. Branişte, Gh. Cîuhandu, Aurel Lazar şi Silviu Dragomir. In cele etnoi şedinţa s’a clarificat şi situaţia aşa zisii »Constitu-I jante“, care nu poate aduce hottricif [obligatoare, ci are să Indeplinească fanctiîla unei smeh»te consultative, dir? de mssra importanţâ, pentru cunoaş-1 :terea şi nivelarea opiniilor din dsosejbiteie provinon. De aceea moi nu s’a’ [votat nici îctr’o chasUrane, ci s’au co-i laatat părerile exprimate, pentru » a servi ca materal la compunerea legii fundamentale de organizaţie a batricei ortodoxe. A biruit părerea dlrai . Branişte, care a susţinut-o cu o deosebită eladnţâ, în şedinţa plenară şiia comisie, că nu trebao m. n.s priîpLn, iinifinâsui mi finta. *st sraprimând ! anale instituţii, cari suci consacraţiprin tradiţie şi a’au dovedit da buce ! Ua raport deosebit de eildsros s’au stabilit între delegaţia noastră şi cssbasarabeană, care a aflat în ardeleni, Ide malta ori apărători vb.activi a, |intaresiilor lor legitime. Fraţii buco - vinerii şi-au trimis la Coastituarei numai clerici doctrinari, foarte misuraţi şi corecţi în disacţi, dar useor, prea rigizi. Li s’a spus din partea delegaţilor noştri, ca am fi dorit si vedem alături de ei şi pa mirenii din Bucovina, cari au luptat în doim. g.«t, pentru a obţine tuest drept. Repre- Szentanţii din vechiul Regat sunt jena, «zgomotoşi şi nu sunt deprinşi a diluenta în mod parlamentar, de a ceea I unele dificultăţi. Reprezentantul lor led mai de seamă «ste Mitropolitul I primat, care, după cât sa parc, şi-a uitat activitatea sa din Ardeal şiacum nu tradeszâ alt scop, decât si Ifiiopârîessaă câta ceva din opera da*s»că aiuî Sggrip. i Sâmbătă în 24 i. c. s’ara încheiat I şedinţele Conatituaniei şi d*eâ noul ministru de culte nu va primi principiile enunţate de această Adunare a bisericii ortodoxe, ele vor rămâne totuşi ca o comoari preţioasă, câştigată după discuţii îodglungite. Unificarea bisericească, oricine ar executa, nu se poate face, decât pe bazele arătate. D. Fulgo. scrierea psihologică a Tracilor pe care poetul, cu un real simţ, artiste, o face să vină din partea cioplitorului grec, din partea streinului, în mintea căuia este firesc să se răsfrângă mai obiectiv, poporul trac. Vezi —■ cum un fulger nu e om — Tot atăt de puţin e Tracul om. El nu urâeşte. El se trăeşte. Putere smulsă din potirul uriaşei firi El n’are nici iubie pentru sine nici [iubire? pentru alţii. fii ei am înţeles că tot ce este — trebue, [s* ne.! Isonul pe care-l ţine Ciobanul la] jocul Bacantelor, scris în versuri cu‘ rimă, constitue un cântec aparte. „ Ce să mai spunem de limba literară a poetului Blaga ? Fără a exagera câ uş , de puţin, acest poet care a înfuriat pe und ca fiind . . . nou — din cauza judecăţii superficiale literare — scrie astâzi cea mai bogată, mai curată şi mai neaoş româneasca limbă literară. Acesta este un merit pe care trebue să-i recunoască toţi şi mai ales să-şi dea seama de el poeţii, cum trebue să înveţe de la Blaga şi în ce grad superior ajută cultura filozofică, pe un scriitor din zilele noastre. Cetitor, Bibliografii — „Lamura“, Anul EII, Nr. 1—2. — ,Tribuna juridică" III, Nr. 41—42. ; — „învăţătorul“, Anul II, Nr. 20. — „Buletinul muncei şi al ocrotirilor so- ciale“, Anul II, Nr. 1. — „Revista copiilor şi a tinerimei«, AnulIX, Nr. 85—86. Conferinţele „Astrei“ Dl prof. St. Goangă. Orientări profesionale Vineri la orele 6 p. m. în sala IV-a ■ Universităţi, a vorbit dl prof. St Goangă ,despre Orientări Moţionale, în faţa unui numeros public. „ Printr’o scurtă introducere arată însuşirile individuale ale oamenilor, cu cari aduce în legătură imperialismul. Imperialismul economic, care tinde astăpâni cât mai mult teren politic şi social, a fost cauza războiului monidial. Pentru a ajunge la rezultate remarcabile însă nu este suficient numai patriotismul, curajul, voinţa şi alte însuşiri individuale, ci şi o anumită structură sufletească de aptitudine. In decursul războiului americanii au dovedit că inteligenţa este superioară chiar şi pregătirilor technice în orice împrejurări. La întreprinderile industriale şi comerciale de asemenea se grupează oamenii după aptitudine. Astfel se produce o anumită diferenţă în inteligenţa fiecăruia individualitate, dar în structura sufletească nu prea. Aceasta este o specializare a aptitudinei spre care înclină individualitatea, pentru a-şi însuşi un ram oarecare, ca profesiune socială şi materială. Germanii şi americanii au chiar specialişti, cari studiază structura sufletească a elevilor, pe cari îi îndrumează să îmbrăţişeze cariera corespunzătoare structurei sufleteşti, aptitudinei lor. In Germania şi America sunt chiar şi biurouri speciale pentru plasarea ti- nerelor elemente. Aceste biurouri au archive mari în care se cuprind studii asupra structurilor sufleteşti ale indivi-i dualităţii şi situaţiilor fizice şi psiholo-f gice ale acestora, asemenea şi situaţiei actuale şi viitoare a fiecărui ram, ca să se poată repartiza elementele după necesitate în fiecare ram. Aceste biurouri au contribuit foarte mult la înflorirea acestor ţări şi ar fi necesar să se introducă şi la noi în acest scop. E. W. E. — , 1 Noul comfi&t el sodort» cultu-j rsle maghiare »rdifjlane Ca 03871» sslegprei mmlai nomitei i exerautiv ai soaîst^tii «uîîurals maghiara ardelena E. M E. din Cluj a fost ales preș&dinte Stefan Ugran, aL 'urui frate este un coiduc* tor »F missîării iredsatiste și tstoriste din Ungaria Vicepreşedinţi au fost aleşi: dr Iosif Papp şi contele Arvéd Taleky.' Dl Ugren mulţumind aieghorior, de cînstea ce i-au fâaut, ahgându-i, preşedinte aî unei atât de importante instituţii, a spus că-şi va da toatăl alinţa să spera cultura maghiară în Ardal şi să o astindă. Autocratismul din ! partidul poporului• Un memoriu semnat de numeroşi membri ai partidului poporului a fost în mauna comitetului executiv Prin acest memoriu se aduc acuzaţiun grave conducerei politice de până acum a partidului, care a fost centralizată în mâna a două persoane, lucru care nu cadrează, susţin semnatarii memoriului, cu principiile democratice, ci dovedesc un spririt reacţionar. De aceea semnatarii car de urgenţă convocarea consiliului general al partidului pentru alegerea comitetului executiv în locul celui existent, care până acum a fost numit şi nu ales. Memoriul mai face un aspru rechizitoriu conducătorilor partidului, cari au monopolizat direcţia politică şi au ţinut elementele viguroase şi active departe de orice influenţă şi diriguire a partidului. Rezultatul a fost, spun semnatarii, că toată opinia publică consideră partidul poporului drept un partid oligarhic. In jurul acestui memoriu s’a încins o vie discuţie în şedinţa comiteului executiv, prezidată de dl general Averescu. Discuţia a rămas deschise neputăndu se ajunge până acum la o înţelegere. Nemulţumirea care a provocat lumânarea memoriului va avea reci turnări. I Buletinul Clujului I Duminecă, 1 Ianuarie 1922 | Teatrul National: „Hindelbergolf de altădată* (matineu); .Hero şi Leandru* (sms). j Teatrul Maghiar: »Ţiganul“ (tus- Ainau); »Dansa norocunsi' (seiste). Conmmtorul de muzcă: Producţîune semestrsă la orele 5 p. m. | Redată: »Cultura Poporului“ la orele 3 p. m. I Biblioteca Universtâfii, deschisă 'între orele 9—1 a. m. polară, deschis! dela ! , până la 9 p. m. i —— Convenţie germans-cehosiovaci l a aga. — Zi rol »Boemia* anuap!oS Germans şi Cehoslovaeia ara în- chiiat o nouă convenţie poşlală, trupul care tariful tate si fie raaî m'o decuml s’a atsbit între Cehoslovacia şi peieț laitB State, ca oare s’ara îachehB I acorduri similare.. (ATR) I •' CULTURALE ■ POLITICE ■ ECONOMICE ________ - — amaaHMBnBHBHHBHK83R5SS9BB l ^^^^MTAWiitWIilfflT’iaiitTirflllirilnfif mi llMiwi' iwn ■iiwwhi Pentru îndreptarea valutei) Trebui să se dea cea mai complectă libertate exportului şi cea mai mare restricţie la import .r feuirea la guvern a dlui Averescu a avut ca urmare în primul rând sciierea valutei, care a ajuns, după o școltă bună ca aceia a anului treî cut dela 39 centime la 6 centimela'mele burse din streinătate moneda nostm nema,contând de loc. După fel de fel de schimbări ale]rejimului exportului și importului,adică măsura extremă a blocări și a controlului depozitelor streine, s’a a-| juns în cele din urmă la oarecare* stabiliz.ire a valutei în jurul valorei de 10—11 centime. , Lceastă stabilizare însă, care nu al dirat decât aproape o lună, ultima | di guverna ea dlui Averescu, a di-ji spirat odată cu venirea la guvern a| dhi Tache loneacu. Cp ne dovedește această nouă și inexplicabilă scădere a valutei dacă| ni lipsa de încredere a streinătăţei în politica noastră? Dar ultima scădere are şi va avea noui influenţe asupra situaţiei financiare a unor inst tuţii de credit române , precum şi asupra comercian-ţilor cari au de făcut plăţi la termen, pliţi cari trebuesc făcute în va- i lună streină, după cursul de acum.? Insă, in timp ce moneda noastră suferă de o scădere valutară inexpiabilă și aproape dezastruoasă, sunt alte țări, acelea cu cari suntem® în legături comerciale mai întinse, a,, căror valută suferă de o ridicare va-Jî lutară care, dacă este în parte expli-M 'cabilă este tot atât de dezastruoasă. 3 ] Astfel, Anglia, America, Elveţia,U Spania etc., suferă tot atât de mult’, de pe urma marei diferenţe de schimb t j ca şi noi. 1 I Industrii întregi sunt ameninţate 11 •cu ruina şi şomajul lasă fără lucru 1milioane de oameni, în Elveţia ? . ajungând la o proporţie de 10 la sută. -, Principiul care trebue impus ime- A diat la baza regimului nostru eco- nomic nu poate fi altul decât al libertăţei desăvârşite a exportului, pen- , tru a i se da intensificarea, şi al re- , strângerei pe cât va fi posibil a importului pentru a opri eşirea din ţară'. . a monedei noastre atât de abundentă . ţpe pieţele streine. li S’a dovedit, prin trista experienţă făcută timp de aproape doi ani ca ori- ‘ care alt sistem pentru ridicarea va- ' 5 iutei şi stabilirea ei pe pieţele streine ’ ta dat greş. j Specializarea 1 Industrissiiorj 09 Ciortea «despre înfiinţarea cur-j surilor şi şcolilor speciale Indu-j «riale — Crearea unei industrii româneşti ! Am anunţat deja, că dl Piie a fost Idslăturat din postul de secretar general ■ al cultelor şi în locul dsale a fost nu-jmit dl Ciortea. I Dl Ciortea, ocupându-şi postul de: secretar general la culte, a declarat, că ţo să insiste în special pentru înfiinţarea mai multor şcoli, respective cursuri laRuo Ulvio. După CO T%tratacializa generaţia actuală în diferite tranşe. Astfel va insista, ca să se întfiinţeze şi la sate cursuri speciale penru ţărani, ca să se creieze şi la sate branşe industriale şi să nu fie silit publicul dela sate să se concentreze la oraşele mari cu toate industriile. La aceste cursuri s’ar pregăti elevii în general, în special pentru cultivarea agriculturei, iar acei, cari au aptitudinepentru alte ramuri industriale, s’ar se-lecţiona şi trimite la oraşe, ca să se specializeze, perfecţionând şi complectând astfel ramurile existente în special cu români. Tuturor ramurilor industriale le vomda astfel o mai mare importanţă, pentru că atâtea bogăţii naturale avem, mcât astfel vom fi una dintre cele mai iindustriale ţări, care are şi o agricultură importantă şi bineproducătoare. ‘ Agricultura o avem, dar ne trebue specializaţi agricultorii, iar industria română trebue creată şi perfecţionată şidin această cauză ne trebuesc cursuri şi şcoli speciale industriale. Judecarea evaluărilor Comisiiler agrara pentru judecarea apelurilor înaintate contra evaluărilor făcute, și-a început activitatea, pii- uimind numeroase apeluri contra unori evaluări făcute arbitrar. Apelurile să judecă la ordinea evaluiriior și astfel se speră, că până la 10 Ianuarie să se judeca toate. începerea judecăm apelurilor a produs o mare a&tisfacţia în special pentrucă la judecarea atestor apeluri s’su scăzut am evaluări câte 30—40% ] Ceferişti destituiţi ! Au fost destituiţi următori şefi de gară: Vâlcean I. loan, staţia Arceşti,destituit pentru refuz de serviciu;B.ro Iuliu, gara Brateş idem, Saleimon loan, staţia lecin, spre a se repatria ! Au mai fost revocaţi Popescu Hurub, din dir. 3 reg.; Megay Frideric I impiegat de mişcare, staţia Saltimbin Fabrica; Konya Francisc, imp.■ mişc. Braşov-Bartolomeu, pentrucă M'au învăţat româneşte; Kovács Iuliu, magaziner staţia Ghimeş-Făget, pentru fraude şi insulta superiorului; Zamfirescu Const., impiegat biurou dir. 1. reg., pentru părăsirea postului, idem Scărlătescu Valeria, imp. aux, fserv. R. vag. București. I De aceea, în faţa acestei stări de aviz Arizăm prin această onorată clientelă că dnul Ludvic Morariu a eşit din serviciul firmei nostre cu ziua de azi. Susnutritul nu mai este inreptăţit a face incatso sau a tranşa vreo afacere în numele nostru. 1 Cu stimă 1515 1 1 Fraţii Pascu lucruri, nu este altă scăpare decât stabilirea unui regim economic care să aibă la bază restricţia cea mai mare la import şi libertatea cea mai ’completă la export. [ Declararea articolelor : ■ de fox I —f Ministerul Suanţelor’ informează ei. termenul declarsţiunilor pentru coatribusbilii sari au în atrşb locuinţe şiisu multe cams. 10 dstât strictul * necesar ori mai muli servitori decât , strictul necesar precum şi cei nari au : automobile pentru uzat propriu saude piaţă, cai de alirie sen de ara hură, trăsuri partiaulate cu arcuri, motocicleta şi partida vânătoare pentru aceştia din urmi, adică pentru cei ce m automobile, cai de călărie» at«., fia că lo mesa în oraşe fie că lo suesc la explic la 1 ianuarin 1922. Contr’buabili cari nu fac declaraţii ca la termen sunt în contravenţie, iar contravsajia atrage plata îndoită, întreită sau împătrită dupa cazuri. Formularele de declaraţii se găsesc la percepţiile fiscale şi se liberează fără plăti. " Lichidări şi naţionalizări Câteva cazuri Am arătat altădată că lichidarea averilor supuşilor Statelor inamice a fost mereu amânată sub diferite pretexte, adevărata cauză fiind însă scăparea lor de lichidare. In acest timp aceste averi au trecut în posesia altori streini, însă supuşi aii ţărilor aliate, cum este faimosul caz ll „Tişiţa“ sau au fost naţionalizate, cumeste cazul societăţei de asigurare „Gazdák Biztosító Szövetkezete“. Această naţionalizare a fost făcută prin sprijinul partidului averescan, şi, răsplata a fost numirea dlor Mihali şi Groza în posturile de preşedinte al consiliului de administraţie şi de director al societăţei. Un alt caz, mai recent este acela al societăţei „Kronos“, constituită în Bucureşti pentru cumpărarea de păduri , pentru exploatarea lemnelor în stare brută şi lucrată. Capitalul care este de cinci milioane de lei, în cinci mii de acţiuni, este complet blocat. Insă nu această blocare interesează ci faptul că este subscris în întregime — 4856833 lei — de firma Kronbeger Mor şi fii din Budapesta, constând din pădurile pe cari le are în judeţul Solnoc, mobile şi imobile. Astfel, pădurile din acest judeţ sunt proprietatea şi vor fi exploatate de o firmă ungară, sub cuvântul înfiinţărei unei societăţi în ţară, însă al cărei capital se află întreg în mâini streine. Astfel se fac lichidările şi naţionalizările la noi.î Situaţia internă din Grecia Lotogîtif. — „Les Débats“ subi- 3 niează că situaţia internă se agravează şi se complică. Propaganda anti-venzelistă, graţie activităţii epitraştilor, ce- i ste iar venizeliştii par ameninţaţi. Guvernul se arată de altfel pasv. . Două curente se manifestă în poliția internă . Armata din Smirna ar vea să aducă la putere pe dl Stergrads, , înalt comisar în Asia Minoră, pe cald . La Atena preponderenta partidului tiraștilor se afirmă. ; PATH. ft . ingmaţiuni — Hwoffurns, a nfiori lucrea. Hbronzeşte rame pentru interiorii. Rebeei, aureşte biserici în stil arti ■ şi primeşte orice lucrări de acest pom Str. Aventurioasă (Kalandos) No 50. 1421 şi 200 — LA 1 IANUARE se redeschide Restaurantul Hotelului New-York cu bucăta e română, franceză şi ungară. 1518 1—3 — Celee mai frumoase bijuterii şi cele mai bune ceasornice se află la ciasornicăria Ioan Craţiu Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 3. 1186,13—50 — ÎNŞTIINŢARE! Neintorcândumă dela târgul internaţional de mostre din Tiena cu un mare asortiment de obiecte cadou la ZILE ONOMASTICE Şl CUNUNII voi servi prompt onor. clientelă. — Rugând sprijinul Mihail Somlyai Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. — Telefon SIS. 1065 32 -40 — hr. Lu xăgescu, medic-şef !& Casei Cereuale, Specialist la boale interne și Venerica. Consultă intre orele 3—5 și 7—8 d. ui. Str. Iuliu Maniu-40 989—57—? Ministul Agriculturii Direcţiunea Regională a S. F. I Concurs . Direcţiunea Regională a Domeniilor publică roncurs pentru ocuparea următoarelor posturi: 1. Un post de contabil la Regiunea IV. Convinală din Hidig. 2. Un post de administrator, şef grădinar la Jpiniera din Becheiul-Mare. Reflectaţii Îşi vor înainta cererile cu docuentele în regulă la Direcţiunea Regionala Domeniilor Cluj, Piaţa Cuza Vodă . 3. Director Regional al Domeniilor: 15093—S. Halea. auras3EE2S !■ I ■■■IHMBSm Cimpărcai pentu măcelăre cu peţurile în circtaţie mi FARKAS Cluj, Str. Şincai 7 Tudor Vlad’1520 12 mirescu 3, guvernanta cu bine certificate de ani de zile, caută loc pentru îngijirea unui copil le 2—3 luni. Merge numai la Uniri bune. Adresa : Gherman Lasen, Bucureşti, Săridar 6, sub: „Kiengrlieb“. 1521 i_infdelarea pălăriilor ferriceşti de catife, velour şi filţ, după formele din străinitate execută cu garanţă " EMLN.KOHN I ., CLUJ, :: Sirad Regele Ferdinand Nr. 87. I Tot acolo se fac şi ălârii bărbăteşti. 1071 48 -150 J ffowri ......unanimi an nmeim mhmhm 1517 1— 21.