Patria, ianuarie 1922 (Anul 4, nr. 1-21)

1922-01-01 / nr. 1

, 1 ianuarie 1922 . Unificarea bicericii ordodoxe Numai părintele Popes­cu Mosan­e izbucnind mai vehement, d^cât sua-i tem noi obişnuiţ!, $rnm& în ship ne-jj socotit îavinuîri nejuatificato smpo-' . triva f’ahlor bssarsb^ni, ba şi îa| contra reprezentanţilor noştri. Ada-i narea fu nnmima în »-1 deseprobat Când în şedinţa următoare dsa rs-l tractă cuvintele rostite, regret­ând presa­ văzu nu părintele Popescu nul un om poclit, ci tot un agresor pă-j timaş, justificând.!­! tot.)şi fără dej rezervi. Tabloul acestei şedinţa nu ar fi tocmai complet, dacă nu am aminti şi cuvântările dlor Daca şi Barcea, foşti miniştri, osri s’ata crezut repre­zentanţi în Constituantă a partidu­lui tor. Comisia restrânsă a lucrat cinci zile, astfel că proxima şedinţă nu s’a putut ţne decât în 22 Decemvrie. La această dată însă ea a prezentat Constituantei un raport în scris şi ac­t proect de »Dispoziţii generale pentru„ organizarea bisericii autocefale orto-­ doxe române“, care era astfel alomîd­it că în general mulţumeşte­­toate bisa­­rîceia provinciale. Se garantează au­tonomia nu numai faţa da Stat, dar şi a părţilor constitutive, fireşte în­­tr’o măsură potrivita Se menţine or­ganizaţia mitropolitană şi anume cele cinci mitropolii istorica. Sf. Sinod i se recunosc drepturile, care după canoane, legi şi regula­­mante speciale intra în competinţa lui. in viţa administrativă, culturală­­şcolari, fondsttorilă şi epitropească a bisericii se ereiază corporaţiuni compuse din raprezentenţii clerului şi si poporului, in proporţie egală, dar­ cu menţiunea, câ in mitropolia Ar- ’ deainim nu susţine proporţia de V« s clerici şi 2/s mireni.­­ Corporapauea centrală este con-^ gresul naţional-bisericesc, compus din­ reprezentanţi ai tuturor mitropoliilor­ şi având dreptul de s Mab fc normele­­ pentru întreaga biserică a ţârii. Ini afsrii da această instituţie mai fanc-|­ţionează, m vistîs bisericească, adu-] nări eparhiale, protopopeşti şi paro­­­huii, in care aiegarea sa face, din­­ dos in aus, in mod indirect. In Tran-­ silvania Insă snegerfie se top tot di-­ rect, ca şi mai inain­ta şi sa lasă şir pentru viitor congresul mitropolitan. La aparho şi mitropolii, au­şi la? protopopiate şi parohi! se alega câte un po­silia (noasistor), ca Or gan exe­cutiv, inatanţele judecâtoreşti şi dis­­ciplinare sunt: consstoricai spiritual d­epam­al, apoi cei raitropolitan şi mi fine cei central da pe looga Sf. Si­nod ca inste­iţa de revizuire şi pen­tru asigurarea unităţii de jurispru­dent. Alegerea episooriior se face de cafea adunarea eparhială electo­rală, alegerea mitropoliplor sa face da către adunarea mitropolitană elec­­­torala, alegerea mitropoliţiior, arhi-­ ep.scopiior şi episcopiior in mitro-­ politie Ungro-Vlahiei şi Moldovei S3, face de câne congresul naţional-bise-1 ri­sesc împreuna cu adunarea epar-i biata. Urmează apoi examinare* o*-| nonicâ si iuventitura regala. Dela ar-­­ticolul 10-24 se precizează raportul, dintre biserica şi Stat, situaţia: Vassei' Bisericii Ortodox?, ulra ado­iniatreBzi fondul general. In zilele de 22—24Decemvrie s’au ţinut urnei şedinţe. Discuţiile au luat de gsto­dafii foarte interesante. După ce ardelenii ara declarat, ea primesc proiectul, in general, ca bază de dis­cuţie, a­ a trecut la d­scuţia pe articole. Aici al V. Goldiş a ţinut un expoze fosrta fremos despre biserica ortodoxă, ca bisarică naţională şi dominantă a­­ Statului român, răgind Constituanta să renunţ’? la cuvântul »dominant“, seara nu eadresszl ora conosplrî® noa­­jstri! privitoara la libertatea­­suiturilor. Toate cslaiaite biaeriai provinciile au­­stăruit Insu pantra mantineree asastui ■calificativ, am nu exprimă altcevs,­­ dacât câteva prerogative consacrate şi­­prin tradiţie. Reprezentanţii clerului din vechiul­­ Regat, in careul discuţiilor, au cerut păstrarea Consatorului superior bise­ricesc, care să reprezinte interesele preoţimii, deşi recunoşteau unanim, că această instituţie, după experienţa de până acum nu s'a dovedit nici ds­­euri utili. Până când In toiul direu­ţiilor toţi oratorii recunoştasu impor­tanţa epocală a statutului nostru or­ganic şi puterea morală necontestată a operai lui Sagrana, cu priviră la or- Iganizaţiile d­e trecut ale biseri­cei din I vechiul Regat, supusă flactrualiilor po­­­litice, nu s’a putut recunoaşte acest ladavăr şi arielenii noştri au fost ne­voiţi să asculte învinuirile reciproca, pe cari şi­ le aduceau clericii de peste munţi. Cum I. P. S. S Mitropolitul Nico­lae şi P. S. Episcopul Iosif Bzdisîn au trebuit să plece în eparhiile lor, und» au avut de lucru, au rămas îa Capitală el reprezinte interesele noa­stre, doia esţîa ardeleană compusă din dnii V. Goldis, V. Branişte, Gh. Cîu­­handu, Aurel Lazar şi Silviu Drago­­mir. In cele etnoi şedinţa s’a clarifi­cat şi situaţia aşa zisii »Constitu-I jante“, care nu poate aduce hottricif [obligatoare, ci are să Indeplinească­ fanctiîla unei smeh»te consultative, dir? de mssra importanţâ, pentru cunoaş-1 :terea şi nivelarea opiniilor din dsose­­­jbiteie provinon. De aceea moi nu s’a’ [votat nici îctr’o chasUrane, ci s’au co-i laatat părerile exprimate, pentru » a servi ca materal la compunerea legii­­ fundamentale de organizaţie a b­­a­tricei ortodoxe. A biruit părerea dlrai . Branişte, care a susţinut-o cu o deo­­sebită eladnţâ, în şedinţa plenară şi­­ia comisie, că nu trebao m. n.s pri­­îpLn, iinifinâsui mi finta. *st sraprimând ! anale instituţii, cari suci consacraţi­­prin tradiţie şi a’au dovedit da buce ! Ua raport deosebit de eildsros s’a­u stabilit între delegaţia noastră şi css­­basarabeană, care a aflat în ardeleni, Ide malta ori apărători vb.activi a, |intaresiilor lor legitime. Fraţii buco - vinerii şi-au trimis la Coastituarei numai clerici doct­rinari, foarte mi­suraţi şi corecţi în disacţ­i, dar useor, prea rigizi. Li s’a spus din partea delegaţilor noştri, ca am fi dorit si vedem alături de ei şi pa mirenii din Bucovina, cari au luptat în doim. g.«t, pentru a obţine tuest drept. Repre- Szentanţii din vechiul Regat sunt jena, «zgomotoşi şi nu sunt deprinşi a di­luenta în mod parlamentar, de a ceea I unele dificultăţi. Reprezentantul lor led mai de seamă «ste Mitropolitul I primat, care, după cât sa parc, şi-a­­ uitat activitatea sa din Ardeal şi­­acum nu tradeszâ alt scop, decât si Ifiiopârîessaă câta ceva din opera da­­*s»că aiuî Sggrip. i Sâmbătă în 24 i. c. s’ara încheiat I şedinţele Conatituaniei şi d*eâ noul ministru de culte nu va primi prin­cipiile enunţate de această Adunare a bisericii ortodoxe, ele vor rămâne totuşi ca o comoari preţioasă, câş­tigată după discuţii îodglun­gite. Uni­ficarea bisericească, oricine ar exe­cuta­, nu se poate face, decât pe­­ bazele arătate. D. Fulgo. scrierea psihologică a Tracilor pe care poetul, cu un real simţ, artiste, o face să vină din partea cioplitorului grec, din partea streinului, în mintea căuia este firesc să se răsfrângă mai obiectiv, poporul trac. Vezi —■ cum un fulger nu e om — Tot atăt de puţin e Tracul om. El nu urâeşte. El se trăeşte. Putere smulsă din potirul uriaşei firi El n’are nici iubie pentru sine nici [iu­­bire? pentru alţii. fii ei am înţeles că tot ce este — trebue, [s* n­e.! Isonul pe care-l ţine Ciobanul la] jocul Bacantelor, scris în versuri cu‘ rimă, constitue un cântec a­par­te. „ Ce să mai spunem de limba liter­ară a poetului Blaga ? Fără a exagera câ uş , de puţin, acest poet care a în­furiat pe und ca fiind . . . nou —­­ din cauza ju­decăţii superficiale literare — scrie astâzi cea mai bogată, mai curată şi mai neaoş româneasca limbă literară. Acesta este un merit pe care tre­bue să-i recunoască toţi şi mai ales să-şi dea seama de el poeţii, cum trebue să înveţe de la Blaga şi în ce grad superior ajută cultura filozofică, pe un scriitor din zilele noastre. Cetitor, Bibliografii — „Lamura“, Anul EII, Nr. 1—2. — ,Tribuna juridică" III, Nr. 41—42. ;­ — „învăţătorul“, Anul II, Nr. 20. — „Buletinul muncei şi al ocrotirilor so-­ ciale“, Anul II, Nr­­. 1. — „Revista copiilor şi a tinerimei«, Anul­­­IX, Nr. 85—86. Conferinţele „Astrei“ Dl prof. St. Goangă. Orientări profesionale­ ­ Vineri la orele 6 p. m. în sala IV-a ■ Universităţi, a vorbit dl prof. St Goangă ,despre­ Orientări Moţ­ionale, în faţa unui numeros public. „ Printr’o scurtă introducere arată însu­­­­şirile individuale ale oamenilor, cu cari­­ aduce în legătură imperialismul.­­ Imperialismul economic, care tinde a­­stăpâni cât mai mult teren politic şi­­ social, a fost cauza războiului mon­­i­dial.­­ Pentru a ajunge la rezultate remar­cabile însă nu este suficient numai patriotismul, curajul, voinţa şi alte în­­­­suşiri individuale, ci şi o anumită struc­tură sufletească de aptitudine.­­ In decursul războiului americanii au dovedit că inteligenţa este superioară chiar şi pregătirilor technice în orice împrejurări. La întreprinderile industriale şi co­merciale de asemenea se grupează oamenii după aptitudine. Astfel se produce o anumită dife­renţă în inteligenţa fiecăruia individua­litate, dar în structura sufletească nu prea. Aceasta este o specializare a apti­­tudinei spre care înclină individualitatea, pentru a-şi însuşi un ram oarecare, ca profesiune socială şi materială. Germanii şi americanii au chiar spe­cialişti, cari studiază structura sufle­tească a elevilor, pe cari îi îndrumează să îmbrăţişeze cariera corespunzătoare structurei sufleteşti, aptitudinei lor.­­ In Germania şi America sunt chiar­­ şi biurouri speciale pentru plasarea ti-­ nerelor elemente. Aceste biurouri au­­ archive mari în care se cuprind studii­ asupra structurilor sufleteşti ale indivi-i dualităţii şi situaţiilor fizice şi psiholo-f gice ale acestora, asemenea şi situaţiei­ actuale­­ şi viitoare a fiecărui ram, ca­ să se poată repartiza elementele după­ necesitate în fiecare ram.­­ Aceste biurouri au contribuit foarte­­ mult la înflorirea acestor ţări şi ar fi­­ necesar să se introducă şi la noi în acest scop. E. W. E. — , 1 Noul comfi­&t el sodort» cultu-j rsle maghiare »rdifjlane Ca 03871» sslegprei mmlai nomitei i exerautiv ai soaîst^tii «uîîurals ma­ghiara ardelena E. M E. din Cluj a fost ales preș&dinte Stefan Ugran, aL 'urui frate este un coi­­duc* tor »F missîării iredsatiste și tstoriste din­ Un­garia Vicepreşedinţi au fost aleşi­: dr Iosif Papp şi contele Arvéd Taleky.' Dl Ugren mulţumind aiegh­orior, de cînstea ce i-au fâaut, ahgându-i, preşedinte aî unei atât de importante­ instituţii, a spus că-şi va da toatăl a­linţa să spera cultura maghiară în­ Ard­al şi să o astindă. Autocratismul din ! partidul poporului• Un memoriu semnat de numeroşi­ membri ai partidului poporului a fost în mauna comitetului executiv Prin a­­cest memoriu se aduc acuzaţiun grave conducerei politice de până acum a­ partidului, care a fost centralizată în mâna a două persoane, lucru care nu cadrează, susţin semnatarii me­moriului, cu principiile democratice, ci dovedesc un spririt reacţionar. De aceea semnatarii car de ur­genţă convocarea consiliului general al partidului pentru alegerea comite­tului executiv în locul celui existent, care până acum a fost numit şi nu ales. Memoriul mai face un aspru rechizitoriu conducătorilor partidului, cari au monopolizat direcţia politică şi au ţinut elementele viguroase şi active departe de orice influenţă şi diriguire a partidului. Rezultatul a fost, spun semnatarii, că toată opinia publică consideră partidul poporului drept un partid oligarhic. In jurul acestui memoriu s’a încins o vie discuţie în şedinţa comit­eu­lui exe­cutiv, prezidată de dl general Ave­­rescu. Discuţia a rămas deschise ne­­putăndu se ajunge până acum la o înţelegere. Nemulţumirea care a pro­vocat lumânarea memoriului va avea reci turnări. I Buletinul Clujului I­ ­ Duminecă, 1 Ianuarie 1922 | Teatrul National: „Hindelbergolf de altădată* (matineu); .Hero şi­­ Leandru* (sms). j Teatrul Maghiar: »Ţiganul“ (tus- Ainau); »Dansa­ norocunsi' (seiste).­­ Conmmtorul de muz­că: Pro­ducţîune semestrsă la orele 5 p. m. | Redată: »Cultura Poporului“ la orele 3 p. m. I Biblioteca Universtâfii, deschisă 'între orele 9—1 a. m. polară, deschis! dela ! , până la 9 p. m. i —— Convenţie germans-cehosiovaci l­ a aga. — Zi rol »Boemia* anuap!­oS Germans şi Cehoslovaeia ara în-­ chiiat o nouă convenţie poşlală, trupul care tarifu­l tate si fie raaî m'o decuml s’a atsb­it între Cehoslovacia şi peie­ț laitB State, ca oare s’ara îachehB I acorduri similare.. (ATR) I •' CULTURALE ■ POLITICE ■ ECONOMICE ________ - — amaaHMBnBHBHHBHK83R5SS9BB l ^^^^MTAWiitWIilfflT’iaiitTirflllirilnfif mi llMiwi' iwn ■iiwwhi Pentru îndreptarea valutei) Trebui să se dea cea mai complectă libertate exportului şi cea mai mare restricţie la import .­r­ feu­irea la guvern a dl­ui Averescu a avut ca urmare în primul rând sciierea valutei, care a ajuns, după o școltă bună ca aceia a anulu­i tre­î cut dela 39 centime la 6 centime­­la'mele burse din streinătate moneda­­ nostm nema,contând de loc. După fel de fel de schimbări ale]­rejimului exportului și importului,a­dică măsura extremă a blocări și a controlului depozitelor streine, s’a a-| juns în cele din urmă la oarecare* stabiliz.ire a valutei în jurul valorei de 10—11 centime. , Lceastă stabilizare însă, care nu al dirat decât aproape o lună, ultima | di guverna ea dlui Averescu, a di-ji spirat odată cu venirea la guvern a| dhi Tache loneacu. Cp ne dovedește această nouă și­ inexplicabilă scădere a valutei dacă| ni lipsa de încredere a streinătăţei­ în politica noastră? Dar ultima scădere are şi­ va avea­­ noui influenţe asupra situaţiei finan­­ciare a unor inst tuţii de credit ro­mâne , precum şi asupra comercian-­­­ţilor cari au de făcut plăţi la termen,­ pliţi cari trebuesc făcute în va- i lună streină, după cursul de acum.? Insă, in timp ce moneda noastră suferă de o scădere valutară inex­piabilă și aproape dezastruoasă, sunt alte țări, acelea cu cari suntem® în legături comerciale mai întinse, a,, căror valută suferă de o ridicare va-Jî lutară care, dacă este în parte expli-M 'cabilă este tot atât de dezastruoasă. 3 ] Astfel, Anglia, America, Elveţia,U­­ Spania etc., suferă tot atât de mult’,­­ de pe urma marei diferenţe de schimb t j ca şi noi. 1 I Industrii întregi sunt ameninţate 11 •cu ruina şi şomajul lasă fără lucru 1­­milioane de oameni, în Elveţia ?­ . ajungând la o proporţie de 10 la sută. -, Principiul care trebue impus ime- A diat la baza regimului nostru eco-­­ nomic nu poate fi altul decât al li­­bertăţei desăvârşite a exportului, pen- , tru a i se da intensificarea, şi al re- , strângerei pe cât va fi posibil a im­­­portului pentru a opri eşirea din ţară'. . a monedei noastre atât de abundentă . ţpe pieţele streine. li S’a dovedit, prin trista experienţă­­ făcută timp de aproape doi ani ca ori- ‘ care alt sistem pentru ridicarea va- ' 5 iutei şi stabilirea ei pe pieţele streine ’ ta dat greş. j Specializarea 1 Industrissiiorj 09 Ciortea «despre înfiinţarea cur-j surilor şi şcolilor speciale Indu-j «riale — Crearea unei industrii­­ româneşti ! Am anunţat deja, că dl Piie a fost Idslăturat din postul de secretar general ■ al cultelor şi în locul dsale a fost nu-­­jmit dl Ciortea. I Dl Ciortea, ocupându-şi postul de:­­ secretar general la culte, a declarat, că ţo să insiste în special pentru înfiinţa­rea mai multor şcoli, respective cursuri laRuo Ulv­io. Du­pă CO T%trata­­cializa generaţia actuală în diferite t­ranşe. Astfel va insista, ca să se în­­tfiinţeze şi la sate cursuri speciale pen­­ru ţărani, ca să se creieze şi la sate branşe industriale şi să nu fie silit pu­blicul dela sate să se concentreze la oraşele mari cu toate industriile. La aceste cursuri s’ar pregăti elevii în ge­neral, în special pentru cultivarea agri­­­­culturei, iar acei, cari au aptitudine­­pentru alte ramuri industriale, s’ar se-­lecţiona şi trimite la oraşe, ca să se specializeze, perfecţionând şi complec­tând astfel ramurile existente în spe­cial cu români.­­ Tuturor ramurilor industriale le vom­­da astfel o mai mare importanţă, pen­­t­­ru că atâtea bogăţii naturale avem, m­­­­cât astfel vom fi una dintre cele mai iindustriale ţări, care are şi o agricul­tură importantă şi bineproducătoare. ‘­ Agricultura o avem, dar ne trebue­­ specializaţi agricultorii, iar industria ro­mână trebue creată şi perfecţionată şi­­din această cauză ne trebuesc cursuri­­ şi şcoli speciale industriale. Judecarea evaluărilor Comisiiler agrara pentru judecarea­­ apelurilor înaintate contra evaluărilor făcute, și-a început activitatea, pii- u­imind numeroase apeluri contra unori­­ evaluări făcute arbitrar. Apelurile să judecă la ordinea eva­­luiriior și astfel se speră, că până la 10 Ianuarie să se judeca toate. începerea judecăm apelurilor a pro­dus o mare a&tisfacţia în special pentrucă la judecarea atestor apeluri s’su scăzut am evaluări câte 30—40% ] Ceferişti destituiţi ! Au fost destituiţi următori şefi de­­ gară:­­ Vâlcean I. loan, staţia Ar­ceşti,­­destituit pentru refuz de serviciu;­­B.ro Iuliu, gara Brateş idem, Sale­­imon loan, staţia lecin, spre a se re­­­­patria ! Au mai fost revocaţi Pop­escu Hu­­­rub, din dir. 3 reg.; Megay Frideric I impiegat de mişcare, staţia Saltim­bin Fabrica; Konya Francisc, imp.­­■ mişc. Braşov-Bartolomeu, pentrucă M'au învăţat româneşte; Kovács Iu­­­liu, magaziner staţia Ghimeş-Făget, pentru fraude şi insulta superiorului; Zamfirescu Const., impiegat biurou dir. 1. reg., pentru părăsirea postului, idem Scărlătescu Valeria, imp. aux, fserv. R. vag. București. I De aceea, în faţa acestei stări de­­ aviz Ari­zăm prin această onorată clien­telă că dnul Ludvic Morariu a eşit din serviciul firmei nostre cu ziua de azi. Susnutritul nu mai este inreptăţit a face incatso sau a tranşa vreo afacere în numele nostru.­­ 1 Cu stimă 1515 1­ 1 Fraţii Pascu ­ lucruri, nu este altă scăpare decât stabilirea unui regim economic care să aibă la bază restricţia cea mai mare la import şi libertatea cea mai ’completă la export. [ Declararea artico­lelor : ■ de fox I —­f Ministerul Suanţelor’ informează ei. termenul declarsţiunilor pentru coa­­tribusbilii sari au în atrşb locuinţe şiisu multe cams. 10 dstât strictul * necesar ori mai mu­li servitori decât , strictul necesar precum şi cei nari au : automobile pentru uzat propriu sau­­de piaţă, cai de a­lirie sen de ara­ hură, trăsuri partiaulate cu arcuri,­­ motocicleta şi parti­da vânătoare pen­tru aceştia din urmi, adică pentru cei ce m automobile, cai de călărie» at«., fia că lo mesa în oraşe fie că lo suesc la explic la 1 ianuarin 1922. Contr­’buab­ili cari nu fac declara­­ţii ca la termen sunt în contravenţie, iar contravsajia atrage plata îndoită,­­ întreită sau împătrită dupa cazuri. Formularele de declaraţii se găsesc­­ la percepţiile fiscale şi se liberează­­ fără plăti. " Lichidări şi naţionalizări Câteva cazuri Am arătat altădată că lichidarea a­­verilor supuşilor Statelor inamice a fost­ mereu amânată sub diferite pretexte, adevărata cauză fiind însă scăparea lor­­ de lichidare. In acest timp aceste averi au trecut­ în posesia altori streini, însă supuşi aii ţărilor aliate, cum este faimosul caz l­l „Tişiţa“ sau au fost naţionalizate, cum­­este cazul societăţei de asigurare „Gaz­dák Biztosító Szövetkezete“. Această naţionalizare a fost făcută prin sprijinul partidului averescan, şi, răsplata a fost numirea dlor Mihali şi Groza în posturile de preşedinte al consiliului de administraţie şi de direc­tor al societăţei. Un alt caz, mai recent este acela al societăţei „Kronos“, constituită în Bu­cureşti pentru cumpărarea de păduri , pentru exploatarea lemnelor în stare brută şi lucrată. Capitalul care este de cinci milioane de lei, în cinci mii de acţiuni, este com­plet blocat. Insă nu această blocare interesează ci faptul că este subscris în întregime — 4856833 lei — de firma Kronbe­­­ger Mor şi fii din Budapesta, constând din pădurile pe cari le are în judeţul Solnoc, mobile şi imobile. Astfel, pădurile din acest judeţ sunt proprietatea şi vor fi exploatate de o firmă ungară, sub cuvântul înfiinţărei unei societăţi în ţară, însă al cărei­­ capital se află întreg în mâini streine. Astfel se fac lichidările şi naţionali­­zările la noi.î Situaţia internă din Grecia Lotogîtif. — „Les Débats“ subi- 3 niează că situaţia internă se agravează­­ şi se complică. Propaganda anti-ven­­­­­zelistă, graţie activităţii epitraştilor, ce- i ste iar venizeliştii par ameninţaţi. Guvernul se arată de altfel pasv. . Două curente se manifestă în poliția­­ internă . Armata din Smirna ar vea­­ să aducă la putere pe dl Stergrads, , înalt comisar în Asia Minoră, pe cald . La Atena preponderenta partidului t­i­­­raștilor se afirmă. ; PATH. ft . ingmaţiuni — Hw­­­offurns, a nfiori lucrea. Hbronzeşte rame pentru in­teriorii. Reb­eei, aureşte biserici în stil arti ■ şi primeşte orice lucrări de acest p­om Str. Aventurioasă (Kalandos) No 50. 1421 şi­ 200 — LA 1 IANUARE se rede­schide Restaurantul Hotelului New-York cu bucăta e română, franceză şi ungară. 1518 1—3 — Celee mai frumoase biju­terii şi cele mai bune ceasor­nice se află la ciasornicăria Ioan Craţiu Cluj, Calea Regele Ferdi­nand Nr. 3. 1186,13—50 — ÎNŞTIINŢARE! Neintorcându­mă dela târgul internaţional de mo­stre din Tiena cu un mare asortiment de obiecte cadou la ZILE ONOMA­STICE Şl CUNUNII voi servi prompt onor. clientelă. — Rugând spri­jinul Mihail Somlyai Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. — Telefon SIS. 1065 32 -40 — hr. Lu xăgescu, medic-şef !& Casei Cereuale, Specialist la boale interne și Venerica. Consultă intre orele 3—5 și 7—8 d. ui. Str. Iul­iu Maniu-40 989—57—? Ministul Agriculturii Direcţiunea Regională a S. F. I Concurs . Direcţiunea Regională a Domeniilor publică roncurs pentru ocuparea urmă­toarelor posturi: 1. Un post de contabil la Regiunea IV. Convinală din Hidig. 2. Un post de administrator, şef gră­dinar la J­piniera din Bech­eiul-Mare. R­eflectaţii Îşi vor înainta cererile cu doc­uentele în regulă la Direcţiunea Regionala Domeniilor Cluj, Piaţa Cuza Vodă . 3. Director Regional al Domeniilor: 1509­3—S­­. Halea. auras3EE2S !■ I ■■■IHMBSm Cimpărcai pentu măcelăr­e cu peţurile în circtaţie mi FARKAS Cluj, Str. Şincai 7 Tudor Vlad’­1520 1­2 mirescu 3, guvernanta cu bine certificate de ani de zile, caută loc pentru îngijirea unui copil le 2—3 luni. Merge numai la Uniri bune. Adresa : Gherman Lasen, Bucureşti, Săridar 6, sub: „Kiengrlieb“. 1521 i_i­nfd­elarea pălăriilor ferriceşti de cati­­fe, velour şi filţ, după formele din străini­­tate execută cu garanţă " EM­LN.KOHN I ., CLUJ, :: Sirad Regele Ferdinand Nr. 87. I Tot acolo se fac şi ălârii bărbăteşti. 1071 48 -150 J ffowri ......unanimi an nmeim mhmhm 1517 1— 21.

Next