Patria, martie 1922 (Anul 4, nr. 44-70)

1922-03-01 / nr. 44

1 Marte 1922 Adrese de omagiu pentru dl Al Vaida Cu ocazia aniversărei a 50-a dl Al. Vaida a primit numeroase adrese de omagiu din toate părţile ţarei. Din partea Centrului studenţesc „Petru Maior“ din Cluj I dsa a primit următoarea­ adresă omagială: „ Domnule Vaida! Centrul studenţesc Pe­tru­ Maior“ din Cluj, continuatori a­ vechei socie­tăţi .Petru Maior, a studenţilor ro­mâni d­in Budapesta, îşi aduce aminte totdeauna cu dragoste şi respect de cei mi - au trăit în mijlocul său, con­tribuind la desvoltarea şi propăşirea societăţii. In filele în­gălbenite de vreme" ale hârtiilor bătrânei societăţi alături de numele multor personalităţi, cari fac mândria poporului român , se gă­seşte şi al dvoastră. Dar, ceia ce ne face să ne gândim la dvoastră azi, când împliniţi 50 de ani de viaţă, nu este numai faptul, că aţi fost odată al acestei societăţi. Ne gândim înapoi la anii de lupte şi suferinţe grele ce a avut poporul român de îndurat. Aţi fost una cu el, în mijlocul fii­lor gliei stropite cu sânge, cuvântul dvoastră a întărit credinţa în suflete şi convingerea în izbândă. Bătrânul preot şi tânărul învăţător în lanţuri, cinstitul ţăran scăldat în sânge, sunt momentele cari alcătuesc tragedia milenară a popului român de dincoace de Carpaţi. Cât de însemnată este contribuţia pe care aţi adus-o acelor zi e mari de luptă, ne spune istoria scrisă de însuşi poporul român la Alba-Iulia în L­ee. 1918. Luptătorului neobosit pentru liberta­tea şi dreptatea poporului român istoria s-a dat locul ce i se cuvine, în viaţă şi în luptă fiind încă. Ce am mai putea adăuga noi care ? O asigurare şi o închinare. Aşa curată curată cum trăeşte icoana luptătorului din zile grele, în sufletul ţăranului din Ardeal, liber pe destinele lui de acum, s-o păstrăm şi noi. D­­Voastră, ca şi alţii luptători de seamă pentru marile idealuri ale poporului român ne-aţi arătat, că datoria noastră este lupta în slujba acelor idealuri. Să trăiţi încă mulţi ani pe acelaş drum al vieţii în slujba ţării româneşti. Cluj, la 26 Februarie 1922. Secretar general Preşedinte N. D. Cornea. M. Macavescu.1 Dl Tache Ionescu, post preşedinte de consiliu, fiind în trecere prin Cluj­eni, a făcut unui redactor al nostru­ urmă­toarea declaraţie: „Regret că n’am trimis din vreme urările mele pentru aniversarea dlui Vaida. Din excursiunea pe care am fă­cut-o în nordul Transilvaniei m’am convins încă odată de ceiace ştiam, că partidul naţional reprezintă cea mai mare autoritate morală între popoarele din ţinuturile cele noi. Lunga mea ex­perienţă m’a învăţat că din toţi factorii de putere, autoritatea morală este cel mai însemnat. Dl Vaida a lucrat la crearea acestor autorităţi şi poate să fie mândru de chipul cum şi-a trăit cei cincizeci de ani de până acum. Ii urez mulţi, mulţi încă, căci sunt sigur că dl Vaida este destinat să aducă mari ser­vicii României“. Dl George Moroianu, unul din or­ganizatorii cei mai activi ai propa­gandei ardelene în străinătate şi fost între 1892 şi 1895 pe timpul Memo­randului preşedinte al ligei din Paris a adresat dlui Al. Vaida Voevod ur­mătoarea telegramă de felicitare: Di la Biroul Partid^!! National Deoarece primim informaţia absolut autentică, că s’a dat ordin ca alegerile să nu se termin­e în o singură zi, ci să se continue şi a doua zi, adică să se falsifice urnele peste noapte, bărbaţii de încredere trebue să ia următoarele măsuri: î. Art. 56. din legea electorală spune : „ Votarea începută este a se continua fără întrerupere.“ Prin urmare bărbaţii de încredere să se împotrivească din toate pute­rile şi să nu lase ca pe vremea amezei ori seara comisia de votare să lip­sească un singur minut întrerupând votarea. In acest timp să pot face cele mai grele o mişelii. Oameni ne­cinstiţi vor căuta să schimbe voturile partidului naţional cu ale candidatu­lui liberal. De aceea bărbaţii de în­credere să vegheze neîncetat şi să nu se mişte nici un minut de lângă comisia de votare. 2. Bărbaţii de încredere să-şi facă în­semnări despre numărul voturilor ce le-a primit fiecare candidat la secţia de votare unde veghiază bărbaţii no­ştri de încredere!!! Această însemnare să o subscrie şi martori! 3. Bărbaţii de încredere să aducă a­­minte oricărui slujbaş sau altuia, care face nelegiuiri, pentru ca să-l scoată învingător cu puterea pe candidatul liberal, că paragraful 84, 92, 97 din egea electoral pedepsește cu închi­soare până la 5 ani, pe cei ce fac aceste nelegiuiri. Bărbații de încredere saşi mai în- ; lemneze următoarele: Legile dau drept fiecărui om, să lege la mână şi să-l ducă în f­aţa legii pe oricine îi prind fă- 1­­ând tâlhărie sau lucruri neiertate. 1î 4­ 1 Alegătorul să nu rupă şi să nu lase în ancetarie buletinul­ de vot al candida- j lor, cari sunt duşmani partidului no­­tru. Alegătorul să ia cu sine bu- ı îîmeia duşmanilor noştri şi Să t î ţină la ei. Astfel vom putea d­ovedi, că alegătorul a votat no­­ial pentru­ partidului naţional iman. Dlui Alexandru Vaida-Voevod fost Ministru Preşedinte Oraviţa Primeşte pentru aniversarea de 50 de ani aşa de bine împliniţi, — şi ca o mărturie a prieteniei mele credin­cioase de aproape patruzeci de ani — urările mele cele mai călduroase de sănătate, zile îndelungate şi de izbânzi frumoase în­­ lupta titanică ce te mai aşteaptă în aceste timpuri de restrişte pentru ţara şi neamul nostru. — Nici­odată românismul n’a avut mai multă nevoe ca acuma de tempe­ramentul viguros de luptător neînfri­cat pe care l-ai avut totdeauna şi de caracterul loial şi adânc devotat bine­lui public, pe care ţi-l cunoaşte ţara. Nevastă-mea se asociază din inimă acestor arătări cu sufletul ei de Basa­­rabeancă recunoscătoare pentru tot ce ai făcut ca ţara ei să fie definitiv unită cu patria mumă., George Moroianu Buletinul Clujului Miercuri 1 Martie 1922. Teatrul Naţional: „Samson şi Da­­lila“. Teatrul Maghiar:­­Visul unei nopţi de vară.* Biblioteca Populară: deschisă de la orale 6 a. m. până la 9 p. m. Biblioteca Universităţii : deschisă între orele 8—1 a. m. şi 3—8 p. m. Un candidat liberal Primim următoarele: Domnule Redactor! Luasem cunoştinţă de prin gazete că dl M. Şomlea o face pe omul politic. Nu am rămas mirat când l-am văzut şi candidat de deputăţie. Ce nu se poate în aceste vremuri da parvenire. Dar am rămas revoltat de îndrăz­neala rândurilor pe care le subscrie în „înfrăţirea.“ Această îndrăzneală şi-o ia fiind în deplină siguranţă că nimeni nu­­ cu­noaşte pe aceste meleaguri. Ar fi foarte interesant să i se cu­noască trecutul, care e aşa de departe de ceea ce e prezentul. Vre­un bârlădean rătăcit prin Cluj rămâne mirat de înălţimea la care s’a ridicat dl farmacist Şomlea. Acum are farmacie mare în centrul Clujului. La Bârlad era micul droguist dintr o dosnică stradelă de mahala. A avut într’o vreme farmacie, dar fe­lul cum s -a condus negustoria — cin­stit desigur — l'au adus în faţa fali­mentului. A voit să dea foc farmaciei pentru a scăpa cu obraz cinstit, dar în curând s’a întâlnit şi cu justiţia. La Bârlad, nu a fost primit să figu­reze nici în consiliul comunal şi aici ar vrea să fie cel puţin prefect sau depu­tat. Sărmană ţară! In Bârlad erau mulţi ardeleni: prof. I. Popescu, Chenciu, Onişor, Bistri­­ţeanu, etc. şi toţi ocupau situaţii fru­moase. Dl Şomlea, dacă ar mai fi stat încă un veac, rămânea acelaş individ lipsit de consideraţie. Acum îşi dă ifose de om moral şi personalitate politică. Pentru, ce­ i ce nu­­ cunosc dl Şomlea e unul ; pentru ce­ i ce’l «cunosc e cu totul altul. Dacă ? dori­ți precizări v’aşi putea da oricâte. Cu deosebită stimă, fi­haiu Donase “ funcț. CFR. SL. Duminecă dimineaţă, dnul Marin Şte­­fănescu, filosoful neamului, sufletul „Culturei poporului“ şi candidatul inde­pendent al partidului liberal, şi-a ţinut a doua întrunire electorală. De data aceasta nu s-a mai prezentat numai sub scutul dlui Domide, ci sus­ţinut de preşedintele comisiei de uni­ficare, prefectul poliţiei oraşului Cluj, dl dr Vasile Bianu, şeful partidului liberal şi de şase profesori universitari. Mai întâi, destul de comic a apărut faptul că fiecare profesor universitar, orator, pe rând, s’a prezentat ea vor­bind pentru întâia oară într’o întrunire electorală, dar modul cum l-au lăudat toţi pe dl Marin Ştefănescu l-au acope­rit de ridicol. Scăparea neamului vine dela­­itrarea în parlament a dlui Marin! Dar să-l luăm pe rând Dl profesor Popescu-Voitescu, ca om inteligent şi logic, s’a străduit să caute o explicaţie a situaţiei sale de susţină­tor al unui candidat de deputat. Dl Voiteşti, om de ştiinţă, trăit departe de pulsul vieţii reale şi nedându şi seama bine ce înseamnă politică, a căutat printr’un şir de silogisme logice, o de­monstraţie ştiinţifică. Suflet cald în sensul dlui Marin te face să te topeşti cel mult de râs; lu­minăţia dsale lipsită de cunoştinţe juri­dice, economice, financiare, sociale, nu discerne nimic într’un proiect de lege, necum să-i prindă chiţibuşurile; iar curajul dsale se va opri la primul dis­curs în parlament, când i se va lămuri, şi dsale, deosebirea dintre a declama la Redută şi a vorbi în parlament­ul profesor Ştefănescu-Goangă, că­ruia antevorbitorul îi luase argu­mentele, a avut foarte puţin de spus, totuş a mai putut găsi două perle pentru cununa dlui Marin Ştefănescu. Unirea noastră a făcut-o neamul prin jertfele lui de veacuri, a spus dl Goanga, şi nu-i este îngăduit nimănui să ştirbească această realizare. (Adecă part. naţional!) Contra acelor partide, care în lupta lor, politică învrăjbesc spiritele, şi ridică frate contra frate, trebue trimis Marin Ştefănescu, su­fletul cel mai iubitor de neam şi de ţară, cel mai înfocat­­raţionalist, cel mai încrezător în viitorul neamului nostru, etc., etc. Oameni politici, care să se gân­dească întâi la ei şi apoi la ţară am­ avut destui, trebue deci să fie trimis în parlament Marin Ştefănescu, care se gândeşte întâi la ţară şi apoi la el. Numai că discursul dlui Goangă, obiectiv în formă, violent în fond, apare ridicol în faţa acestora de aici care au încredere mai mare în patrio­tismul încercat al partidului naţional, decât în patriotismul dlui Goangă şi patriotismul dubios al partidului li­beral, al cărui nou adept este dsa. Dl profesor Goangă nu a făcut decât să reediteze cinomnia partidului liberal contra partidului naţional, că acesta este duşmanul unităţii naţionale. Patriotismul partidului naţional nu se întemeiază pe vorbe late, exagerări ridicole, şi poze extatice, ci pe cunoa­şterea adâncă a nevoilor poporului românesc şi a mijloacelor de realizare a consolidării şi a fericirei neamului nostru. Patriotismul partidului naţional nu e urn patriotism individualist şi aristocratic, nu e­ o manie de sărbă­toare naţională, ci un patriotism de­mocratic, care merge mână în mână cu buna aşezare economică şi socială a neamului nostru. Patriotismul parti­dului naţional nu e bătaie în piept şi scoatere de panglici pe nas, ci luptă pentru interesele neamului de aci. Dl Marin luptă pentru o noţiune transedentală, mistică, şi dacă voiţi­ poetică, iar partidul naţional pentru drepturile pozitive ale neamului de aici. Partidul naţional este convins că nu poate fi fericit neamul nostru întreg dacă va fi nedreptăţit şi nefericit nea­mul nostru de aici. Acei cari nu reprezintă interesele neamului nostru de aici, nu pot fi în parlament reprezentanţii fireşti ai Ar­dealului. Cât priveşte interesele dlui Marin Ştefănescu vom trăi şi le vom vedea. Independenţa duce la mult, poate chiar şi la o catedră la Bucureşti. Dl profesor­­. Paul a făgăduit că dl Marin Ştefănescu nu se va în­toarce bogat din parlament după cum erau întors anii, ci poate mai sărac de cum a plecat. Desigur dacă dl Marin se va în­toarce în Cluj, se va întoarce mai să­rac , îşi va pierde la Bucureşti toate iluziile în puterile sale politice. Dl profesor dl Pamfil l-a recoman­dat pe dl Marin ca sufletul cel mai curat, mai nobil, mai sfânt — până la şarlatanie adăugim noi. Copleşit de acest potop de laude dl Marin Ştefănescu şi-a pierdut firea. Peste măsură de emoţionat a mulţu­mit celor care­­ au lăudat, şi-a expri­mat fericirea exaltată în care se gă­sea în acel moment, şi s’a plâns că „Patria“ îi bănueşte cinstea, buna reedinţă şi curăţenia sufletului său, de-1 face să roşească în faţa colegilor şi studenţilor săi. El nu e liberal, el e cu toate partidele. El voeşte înfră­ţirea. — In acest timp din greşala organizaţiilor s’a împărţit în sală „Gazeta Ardealului*. Ei se închină în numele dlui Maniu şi al dlui Bră­­tianu, îşi pleacă genunchii cu umi­linţă şi le sărută urmele paşilor lor — de ce atâta ţigănie? — şi în ge­nunchi îi roagă să se împace. O scenă de balamuc! Ce va zice parlamentul la întâiul discurs al dlui Marin ? Apoi el va lupta pentru întronarea cinstei. Şi a sfârşit singur: mai are nevoie să-şi desfăşoare programul? Dl prorector V. Dimitriu a demons­trat matematiceşte — adică cu numere — că „Cultura poporului“ nu e libe­rală, că dl Marin nu e liberal, cu sus­ţinerea dlui Marin de către guvern se datoreşte impresiei grozave ce a făcute profesorul de filozofie asupra dlui Vin­­tilă Brătianu, când acesta făcându-i anu­mite propuneri politice, dl Marin „se ţi­nea cu mânile de pat“ şi cu îndârjire striga că :„nu vrea“. După dl Dumitriu, care încheiase se­ria cuvântărilor, s’a mai ridicat dl Mi­hály care, răpit de atâta naivitate în capete atât de luminate, şi văzând că sunt atâţia de părerea dsale în favoarea „infrăţirei“,le-a propus răsturnarea­ tutu­ror conducătorilor politici ai Ardealului, cărora să le mulţumească pentru faptele din trecut, şi alcătuirea unui ,nou par­tid, care probabil se va numi partidul naivităţii politice. Apoi dl V. Bimm, şeful partidului liberal, a ţinut să arate că contra tutu­ror celor spuse până atunei dl Marin Ştefănescu, deşi nedeclarat, este şi va rămânea un membru devotat al parti­dului liberal Alegătorii Clujului au putut vedea ce se ascunde în dosarul acestei masca­rade universitare, prin care universita­tea este atinsă în prestigiul ei când pro­fesorii universitari vor să-i impresioneze la alegerea unui liberal deghizat. Rep. Candidatul naivităţii politice — La ce pot să se dădea unii profesori universitari — Funcţionarii dastifulţi şi expulzaţi Publicăm fără comentarii următorul act al administraţiei : Subprefectura jud. Odorheiu, nr. 3—1922 res. Domniei sale, domnului Petru Ilieşiu, referent statistic Odorheiu. Vă aduc la cunoştinţă că în urma ordinului superior vă concediez pe timp nedeterminat începând cu ziua de az Având în vedere interesele mai înain­t a Statului până la revocarea acestui or­din vă provoc ca în decurs de 24 oare să plecaţi atât din teritoriul oraşului cât şi din teritoriul al judeţului Odorheiu, cu stat mai vârtos, încât un caz contrar aşi fi necesitat de a vă denătura prin forța braschială. Odorheiu, la 16 Februarie 1922. h. B. (ss) Biro, p. subprefect. Hoţul de la poştă -----—­­ Se deschid scrisorile recoman­date şi se fură valorile Sustragerea dolarilor din plicurile care se trimit din America acasă în Ardeal, care a fost dovedită, se prac­tică pe o seară întinsă la poşta din Cluj. Suntem în posesia unei dovezi. Din partea z­arului nostru a fost trimisă la Paris o scrisoare recomandată, care poartă No 4227. Scrisoarea conţinea suma de 140 lei. Ea a fost desfăcută la poşta din Cluj, şi apoi a fost sigi­lată cu ceară purtând marea unui filer după ce a fost sustrasă suma. Soţia este evidentă. Se vede din acest fapt că scriso­rile recomandate sunt deschise. Ce­rem autorităţilor în drept să ia mă­suri drastice. Cazul a fost reclamat şi avându-se toate datele, trebue să se stabilească vinovăţia. controlul distribuţiei petrolului Comisia însărcinată de ministerul in­dustriei şi comerţului cu studiul şi cer­cetările necesare pentru soluţionarea chestiunei producţiei şi distr­buţiei petro­lului a lucrat in s­ptămâna trecută şi a ajuns la măsuri, după cum ne afirmă un membru al comisiei, care să asigure şi sporirea producţiei şi buna distribu­­ţie a petrolului, precum şi rezerve pen­tru CFR. Intre aceste măsuri este şi controlul distribuţiei combustibilului de la eşirea din fabrică până la consumaţi cu sanc­ţiuni aspre pentru contravenienţ. Atât am putut smulge discretului membru al comisiei asupra rezultatului activității comisiei. Domnia ternarei şi corupţiei în Ardeal f­ărădelegile liberale In valea Almăjului Lupta electorală decurge cu multă înverşunare în contra liberalilor şi cu mult entuziasm pentru candidatul par­tidului naţional. Fărădelegile liberale revoltă popu­laţia neobişnuită cu nouile sisteme ale „fraţilor“ cari vreau să ne sugrume cu dragostea lor. Iată câteva dintre fărădelegi: 1. Primpretorul Gărăbaş din Bozo­­vici a citat pe toţi secretarii şi pri­marii circumscripţiei dându-le ordine straşnice de a sprijini cu orice mij­loace pe candidatul liberalilor. 2. A ordonat cercetări disciplin­e în contra primarilor din Borloveni, Lă­­puşnic, Moceriş, Şopot etc. 3. Pe secretarul Marşavela din Prili­­peni l-a silit să demisioneze din post. 4. A interzis adunarea poporală apro­bată deja pe 21 Februarie. 5. Judecătorii Micu şi Dabija înso­ţesc în turneu pe candidatul cio­coilor. 4. Secretarul Novacovici din Bozo­­vici ţine discursuri politice şi de pro­pagandă. 7. Preoţii la stăruinţa protopopului Popa­­s-au înscris la liberali cu ex­cepţia vechilo­r luptătotori. 8. Noul primpretor Bejan a ame­ninţat pe candidatul partidului naţional Boldea cu deţineri­ 9. A interzis candida­„tuntu­ nostru Boldea spre a-şi continua turneul, 10. Candidatul Boldea a fost des­­pins de la candidatură sub motiv că nu e luat în lista alegătorilor, faţă de liberali. Primarul după adunare ameninţa oamenii cu 25 la fund, din partea jand. — pentru că­ au­,zis:­ „a­­ceştea sunt mai buni la inimă şi sunt a­i noştri“. Părintele Şovaroşi pe la orele 23 a fost chemat la preferiră, pentru ca a manifestat pentru noi Oamenii din multe comune se plâng că secretarii nu le împart .certfi­catele de alegători­ sub pretextul, că, trebuiau str' le ridice până într’o^zi anumită. In circum­scripţia Oncul­mara Prefectul judeţului, dl Ioan Prescurea, a făcut o vizită oficioasă foştilor săi colegi, dar nu în calitate de coleg, ci ca funcţionar, care şi-a luat răspundere în faţa atotputernicului său stăpân că toate vor merge cum dânsul va dicta. Toate ameninţările dsale însă nu le-a luat nime în seamă. A venit apoi dl ministru Florescu, cu candidatul de deputat al cercului dl Solomonescu şi candidatul de senator dl Mircea şi alţii, punând în respect pe ţăranii lipsiţi de parale cu darurile prietare ce le făceau în toate părţi. Şi-au aflat aderenţi, cari momentan simpatizau, dar cami mai târziu le-a fost ruşine că şi-au vândut sufletele şi acum se căesc. Cel mai mare, aderent al partidului în acest cerc este preotul Conta din Cincul-mare, care după spusa dsale în Sighişoară, face politică de buzunar şi ştiind că buzunarul liberalilor este gros, să foloseşte de ocaziune. A fost la Bucureşti şi a adus un clopot pe seama bisericii, ca dar din partea candidaţilor liberali, a căror nume, şi a altor inter­esaţi, sunt gra­vate pe­ clopot. Aceasta faptă însă nu este aprobată de popor, care să ruşinează că preotul îşi vinde conştiinţa, alegătorii români ai cercului sunt toţi cu partidul naţional cu toată co­rupţia cu care se ilustrează printre noi ciocoii liberali. Februarie, 1922. Un alegător. La Ludoş La 21 Februarie liberalii au adunat pe toţi primarii plasei Ludoş la pre­tură şi le-a ordonat să voteze cu ei. Tot în aceiaşi zi (zi de târg) şi-au ţinut adunarea la care nu au luat parte decât circa 60 oameni ordonaţi, având licenţe şi brevete de tutungerie, ofici­anţi şi 5 învăţători, au adunat pe toţi cei cu brevete şi licenţe să le subscrie lista de candidare. Pretorul Vraciu din vechiul Regat, a fost suspendat din cauze binecuvân­tate ne-a interzis în 22 Febr. în Hă­­dărău să mai vorbim despre ciocoi, şi despre situaţia săracă a ţăranilor din vechiul Regat,­­ chiar şi adunarea a fost suspendată. — Părintele Căpâl­­neanu­ a cerut să facă imediat proces verbal, dar pretorul Vraciu n’a voit, ci după adunare, la o jumătate de zi, s’a reîntors în Hădărău şi a făcut un proces verbal cu ameninţări. A provo­cat pe primar şi pe subrimarul să sub­scrie procesul verbal, ceeace ei n’au e­­excutat. In Grind-Cristur secretarul a interzis publicarea pentru adunarea noastră, ba încă secretarul și primarul văzând că oamenii tot se adună, umblau pe străzi și întorceau oamenii înapoi ca să nu vină la adunarea noastră. Cu toate a­­cestea poporul s’a adunat în număr parte mare de nici nu a încăput în­­tr'o sală mare, încât a trebuit să ţi­nem adunarea sub cerul liber. Popo­rul şi-a manifestat cea mai mare dra­goste faţă de partidul naţional şi ură PRrma In circumscripţia Ciachi-Gârbou In circumscripţia Ciachi-Gârbou libe­ralii au candidat oficios pe Victor Both preot în Bălan, şi se zice, că neoficios ar candida ,independent“ , Şandor Eduard. Apoi dacă dl Brătianu în tot Ardea­lul numai astfel de valori poate câştiga, uşor ne putem da seama, că tot aşa au să meargă trebile ţării, ca sub genera­lul Averescu, dacă nu şi mai prost. Fraţi alegători din circumscripţia Ciachi-Gârbou ! Ştiţi cine-i Both Victor ? Un îmbogăţit sub regimul averescan. A început norocul lui cu 6 vagoane de zahăr, pe care le-a predat unor jidani cu dobândă de 240. Asta a fost numai operativ. Şi fiindcă apetitul mâncând îţi vine, a mers mai departe. Sub firma „Consum“-ului din satul său şi întemeiat şi condus de dânsul, cu permise averescane a trans­­­­portat zeci de vagoane de bucate, pe cari le-a predat jidanilor prin Jibou a­­tunc!, când voi răbdaţi foame prin Bucu­­[ '* aşteptând după permise şi va­reşui, -• săptămâni, ba chiar luni în­­goane cu treg’* ^nainte de război azi Both cel sărac v. dispune de sute de mii. ’-nil vă con- Deci poftim ! Alegeţi-1, da. -and îl vine. Dar una nu-i permiteţi: v. ’■‘ă auziţi terfelind numele sfânt­ului Vaia, şi Maniu, băgaţi-i pumnul în gură! E prea păcat să suferiţi aşa ceva de la tin înmogăţit de război ca el, că­ruia îi sunt mai sfinte geşefturiie, decât preoţia. Metropolitul dela Sibiu ar face bine să-şi viziteze credincioşii din Bă­lan, să-i vadă, cât sunt de edificaţi su­fleteşte de când li-e popă Roth geşer­­tatul Candidatul „independent“ e pus la cale de cercurile oficioase, ca să ne în­curce iţele. Dar cred, că numai din greşală i se vor strecura câteva voturi. Fiţi treji deci cinstiţi alegători! Nu lăsaţi să ne pângerească steagul parti­dului naţional român toţi geşertarii şi vântură-ţară ! ____ Sentinela. Turneul Ministrului de Justiţie In circumscripţia Cohalm, candidatul Ioan Th. Fiorescu, Ministrul Justiţiei care ar trebui să fie paznicul legalităţii şi cinstei electorale, se foloseşte prin agenţii săi Lungu, un funcţionar arun­cat din primăria Bucureştilor pentru in­­corectităţi, şi chelnerul din „bodega Mircea“ Romulus Cornea, căruia i­ s’au dat în mână 30 000 lei pentru a corupe poporul­­ de următoarele trucuri elec­torale : Numiţii agenţi însoţiţi de „Tătar“-ul trimis aici pentru a teroriza popor din colaborare cu actualul pretor merg din comună in comună şi presionând asupra primăriilor, adună cu forţa ,alegătorii, stiindu-i a iscăli diferite liste în cari cer de candidat al lor pe dl Ioan Th. Florescu, spunându-li-se de către agenţi, că aceasta iscălitură îi obliga a şi vota pe candidatul numit. In acelaş timp fă­­găduesc in toate comunele alegătorilor cinci, zece, sau chiar o sută mii lei, pentru şcoli sau biserici, după cum s’a întâmplat în comuna Fişer, unde func­ţionarul Lungu şi chelnerul Romulus Cornea au făgăduit 1.000.000 lei, dacă ţăranii vor vota cu dl Florescu. S’au găsit 7 oi rătăcite cari au iscălit coala pentru dl Florescu, dar ceialalţi au stat ca zidul lângă partidul naţional. După depărtarea din comună a agenţilor liberali, masa covârşitoare a populaţiei, care a rămas credincioasă partidului naţional a deschis un proces de râs- ’ pundere morală, hotărând să excludă pe cei rătăciţi din sânul oamenilor cinstiţi. Unul dintre ei sau prezentat în zisa următoare preşedintelui partidu­lui naţional din circumscripţie, întrebân­­du-l, dacă iscălitura îl obligă şi la vot ? După ce a primit răspuns, că ea nu-l obligă la nimic, ţăranul uşurat a zis aşa: „Bată-i Dzeu de liberăli, toată noap­tea n’am putut dormi de mustrări de conştiinţă, că mi-am vândut sufletul ciocoilor“. Comerţul Germaniei Berlin. — După cele mai noui data statistice exportul Germaniei a între­cut în luna Ianuarie cu un miliard şi şeapte sute milioana mări importul

Next