Patria, mai 1922 (Anul 4, nr. 94-115)

1922-05-14 / nr. 103

: 14 Main 1 ill TRIBUNALUL CLUJ. Nr. col. 1619/1922. Publicatiune Tribunalul Cluj face prin aceasta cu­noscut, că faţă de erezii lui Jacob Stotter firmă înregistrată cu reşedinţa în Cluj, şi membrii acestei societăţi în nume colectiv Ludovic şi Aladár Stotter, comercianţi cu domiciliul în Cluj cu decisul Nr. cot. 1619/1922 a deschis la cererea lor conf. disposiţiunilor or­donanţei ministeriale Nr. 4070/1915 M. E. procedura de concordat forţat în afară de faliment cu începerea de azi a tuturor consecinţelor de drept, stabilite în aceasta ordonanţă. Custode de avere s’a numit Dr. Câm­­pian Augustin advocat, locuitor în Cluj. Creditorii susnumiţilor debitori sunt provocaţi ca până la data de 25 Maiu 1922 sa-şi declare creanţele în forma prev. In §. 28 și sub urmările stabilite în §. 43 al ordonanţei. Pentru desba­­terea propunerei de concordat oferit din partea numiţilor debitori, s’a defipt ter­menul pe ziua 31 Mai, ora 9, 1922 în biroul tribunalului, camere 53 Cluj, creditorii fiind invitaţi sa se înfăţişeze personal sau prin procurator justificativ la desbatere, aducând toate actele jus­tificative. Cluj, la 6 Mai 1922. Dr. Iustin L. Anca m. p. ,r«üo“ w* jude de tribunal. 520 1-1 „ALPHA“ Societate Anonimă pentru produse chimice, Cluj. PROSPECT DE EMISIUNE In conformitate cu mandatul primit dela Adunarea generală ordinară ţinută la 27 Martie 1922, Consiliul de Admi­nistraţie sporeşte capitalul societar dela Lei 1,000.000, la Lei 3,000.000, prin a II. emisiune de 4000 acţiuni a 500 Lei valoare nominală. Jîtur, aceste acţiuni 2000 bucăţi în eTUare nominală de Lei 1.000.000, şi rezervă pentru vechii acţionari cari au­ dreptul de a semna de fiecare ac­ţiune vechi l­­una nouă. Restul acţiunilor se pune la dispoziţie publicului, rezer­­văndu-şi Consiliul de Administraţie drep­tul de selecţionare a acţionarilor. Eminsiunea se face­­ cu valoare no­minală de 500 Lei plus 10 Lei ca spese de emisiune pentru fiecare acţiune, sume ce trebuesc intregra­ vărsate la subscripţiune. Subscripţiunile se pot face dela 14 Maiu a. c. pănă la 1­ Iunie a. c. la cassieriile „Băncii Centrale pentru Industrie şi Comerţ“ S. A. Cluj şi Insti­tutului de Credit şi Economii „Victoria“ Arad. Cluj, la 11 Mai 1922, 524 12 1 Consiliul de Administraţie. Carmol Se întrebuinţează cu suc­ces contra: Reumatismu­lui, Gripei, Colici Stoma­­chale, Leşinuri, Dureri de Cap şi Dinţi. De vânzare la Farmacii şi Drogherii. Depozit General: „Industriile Chimico-Farmaceutice“ Bucureşi Str. Mircea-Voda 73, Iaşi „C. Negri 45. 254 0-20 ANUNŢ Comisia de întreţinere a Arenei din Cluj în şedinţa ţinută la 8 Maiu 1922 a hotărât inchireirea Arenelor de Tennis pentru anul 1922 în felul următor: Nr. 1. Clubul Sportiv „Victoria“; Nr. 2. Clubul Sportiv „Universitatea“; Nr. 3. Dr. Titu Vasiliu prof. univ. Nr. 4. Atanasie Barbon; Nr. 5. Dr Silviu Dragomir Prof. univ.; Nr. 6. Dr. Iuliu Pop primar al orașului Cluj­; Nr. 7. Tarring; Nr. 8. Ing. Moli; Nr. 9. Prof. Boskovits; Nr. 10. Dr. Coriolan Tătar prof. Univ; Nr. 11. Car­­doni; Nr. 12. Szegfű și Ormos; Nr. 13. Zador Árpád ; Nr. 14. Kende Erzsébet şi Gaberdeen George; Nr. 15. Contele’ Nemeş; Nr. 16. Dr. Dionisiu Pop; Nr. 17. Doamna Anny Andressova ; Nr. 18. Doamna Mayer; Nr. 19. Ing Sebestyén; Nr. 21 şi 22 Clubul Sportiv Elit. Susnumiţii sunt rugaţi ca chiaj­a pentru Arene (dela Nr. 1 până la Nr. 9. Lei 4000; dela Nr. 10 până la Nr. 19. Lei 3000) s’o servească personal Dlui I. Popescu (str. Mico 32 dela ora 8-14) cel mai târziu până la 17 Mai crt. In caz că până la aceasta dată nu vor plăti, Arnele se vor distribui altora. Comisia de întreţinere a 525 a­i Arenei sportive, Cluj. Casa de vânzare care în caz de cumpărare se pot prelua Casă cu stat, de închiriat, pe str. principală, curte mare, grădină, de vânzare urgent, cu un preţ moderat, în caz de cumpărare locuinţa se poate prelua C b®cf­­ă mai mare pe strada principală, cu casă. Bo­dega şi locuinţa se poate prelua imediat după cumpărare. Case şi grădini se găsesc de Vânzare. Informaţiuni la biroul MIHAIL TOMPOS Intermediar în vânzarea de case, gr*- 513 dini, moşi etc. 2010 Biroul: Cluj, Str. Memorandului 15. HSMBnBaHaaoneraaBKtuwsegs­ek » LOUIS CZAGO CLUJ,STR. ŞINCAI Nr. 2, s’a deschis atelierul de lăcătuşerie ^ 22—50 primeşte ori­ce lucrări de această branşă ca: storuri de prăvălii, umbrare de galantare, uşi de fier, construcţiuni grele precum şi ori­ce fel de reparări. Reprezentant­e GRÜNVALD J. şi SZÁNTÓ D. fabrică de storuri şi oţel Oradea-Mare. Reprezentantă din România I Persecutarea hangbaptiştilor Pentru a se vedea cum sunt res­pectate libertăţile în ţara noastră, re­producem scrisoarea de mai jos din care se poate vedea că şi credinţele religioase sunt combătute cu bâta, scrisoare asupra căreia vom reveni : Birchiş, V/5 1922. “ Onorate Domnule advocat Vaida! Primeşte mica plângere din partea mea, Alexandru Aleasa din plasa Bir­chiş, fiind în confesiunea baptistă, în care am intrat în 7 Septemvrie 1919 şi în luna Maiu am ieşit din confesiunea greco-catolică, mulţumind prin doi mar­­tori dlui preot din fosta mea parohie,­­ şi, îndeplinindu-m­i serviciul militar, am­­ luat o fecioară din Iaz, plasa Caran-­­­sebeş Cununia civilă am avut-o la se­­jeretariat în Obreja la 23 Noemvrie;­­ după ritul religios, binecuvântarea s’a­­ţinut la Iaz, in 24 Noemvrie 1921. In­­ 8 Februarie a. c., am fost rânduit la o şcoală cu toţi aceia, cari nu erau le­giuiţi (cununaţi). Preotul Bordaş Moise era de faţă şi plutonierul Guist şi ser­­gentul Bo­og. Preotul a spus că nu recunoaşte că am declarat mulţumirea şi de aceea a început a mă mustra plutonierul Guist, că pentru ce am în­deplinit serviciul cultului nostru bap­tist. I-am răspuns, pe baza dreptului ministerial, pentru că mi­ s’a oferit auto­rizaţie dela minister. Plutonierul m’a mustrat cu cuvinte aspre; eu i-am răspuns că trebue să respecte legile. Plutonierul s’a înfuriat şi m’a dat sergentului să mă ducă sub excortă la secţie. Am aşteptat până a sosit plutonierul de la şcoală. Dându-mi câteva palme, a luat arma şi m’a lovit în coaste, rupându-mi două coaste. A dat apoi ordin a­egen­­tului Turcu să mă pună pe burtă şi m’a bătut cu pumnii după Cap, iar plutonierul a luat o bâtă şi m’a bătut cu ea peste tălpile picioarelor. Am scos atestat medical, l-am trimis la căpitan în Lugoj — ştie dl Văleanu — nu s’a făcut însă nimic. Am scos alt atestat şi l-am trimis la Minister. Atestatul şi declaraţiile au venit iară la pretură şi am înţeles că sunt înaintate la compania de jan­darmi. Vă rog binevoiţi a ne mângâia cum este posibil. Alexandru Isbaşa, Birchiş 150, jud. Caraş-Severin. Bisericile noastre Birchiş-—Capolnaş şi Valea-Mare încă sunt închise de autorităţi. SZESZAK FABRICA DE TRASURI, CLUJ Fond. 1870. Ford. 1870. Tot felul de trăsuri noi și reparate în deposit Primeste orice lucru in branşa aceaste. Serviciu prompt si eftin. „Lloyd* 387 383 13—6C Pe cine am insultat eu?| — Un răspuns dlui G. Bogdan-Dulcă — N­. de IO­AN GEORGESCU Că în adevăr, ce primejdie interna­ţională devenise husitismul ne-o atestă şi rapoartele diplomatice ale timpului, pe care nu le mai citez, fiindcă ocupă prea mult loc, deşi ar merita toată a­­tenţiunea mai ales nu era bolşevismu­lui, în drum numai la acelaş Palacky­ Utkund!. Beitrage Geschichte des Husitenkrieges, Prag 1873,1 309—314 şi va putea convinge oricine, că nici-o măsură de apărare împotriva acestui primejdii nu era prea aspră. 2° Că Nicolo Machiavelli, celebrul istoriograf şi scriitor politic italian, pe care mulţi îl cred fondatorul istorio­grafiei moderne nu e numai „suprema imoralitate“, o ştiam şi eu. Dar în manualul acesta şi în ordinea de idei, Care mă preocupă, aceasta trebuia spuse înainte de toate! Altfel rămâ­neau elevii nedumeriţi, în ceea ce pri­veşte sensul cuvântului :machiave­lism". Şi că, în adevăr, nu exageram scriind, precum am scis, în istoria mea, pot să dovedesc cu numeroase citate din operele lui. Iată câteva: „De unde e necesar pentru un principe, dacă vrea să se menţină, să înveţe a putea fi un bun (rău) şi să şi fie după tre­buinţă*. Mai departe spune, că nu tre­­bue să fie vulpe, dar să-şi ştie masca bine viclenia, pentru că oamenii de o­­tab­eiu sunt atât de proşti, încât cine vrea să înşele, găseşte totdeauna pe cine să-l înşele. ( . . .quante promesse siens state fatte irrite e vane per la infedeîita de’ Principi: ed a quello ehe ha saputs meglio usar la volpe, e tne­­glio succeso. Ma e necesssrio quests natura saperla ben colorire, ed esser gran simulatore e dissimulators : e so­­no tanto semplici gli nomini, e tanto obediscono alle necessita presenti, ehe colui ehe inganna, trovera sempre chsse lasceră ingannare ) Vezi Niccolo Machia velit, Ii Principe e opere poiitiche minori, terza ristampa, Firenze 1899 p. 46—52. 3° Alt „insultat“ al meu ar fi Martin Luther, omul de la apariţia căruia da­tează evul nou. Nu e adevărat că eu îi contest lui Luther orice calităţi. Ce­tească orişicine pasagiul din urmă, cules cu petit, din § 33 al cărţei mele p. 138 şi va vedea elogiile ce i le aduc scriito­ri­lui, poetului, predicatorului, spiritului adânc religios al lui Luther. Că îi spun şi greşelile ?! Nu se putea altfel. Şi una din cele mai regretabile, care nu i se poate ierta uşor, este că, după ce a aţâţat pe ţăranii germani cu „liber­­tăţie evangelice“, el a îndemnat cu mai multă violenţă pe nobili şi pe domnitori să ucidă pe bieţii ţărani. Cine luptă de partea autorităţilor e un martir înaintea lui Dumnezeu, zice d; iar cine luptă şi moara de partea ţăra­nilor arde în focul da veci. (. . . wer a­uff der oberbeyi,­schten erschlagen wird, eyn rechter merterer fur Gott sty . . . Widderumb was auff der bau­ren syllen umbkompt eyn ewiger helle­­braed ist. Denn er füret das schwerd widder Gotts wort und gehorsam und ist eyn truffels gn­ed). Mai departe în­deamnă pe puternicii zilei de atunci­­ să-i ucidă faţă de milă pe ţăranii ră-‘ sculaţi, fiindcă astăzi, zice el, trăim­ , timpuri de acelea când un principe îşi câştigă fericirea veşnică prin vărsare de sânge, ceea ce altădată se întâmplă prin rugăciune. (Solch wunderliche zeyiten sind itzt, das eyn Fürst den hymel mit blutvergissed verdienen karn, das denn andere mit beten). Vezi D. Martin Luthers Werke, kritische Ge­samtausgabe, 18 Band, Weit­ar, Her­mann Böhrans Nachfolger 1908 p. 360—1. Marturisesc sincer, că de la un teoretician al ţărănismului, cum o ştiu pe venerabil­­ meu amic, nu mă aştep­tam să ia în apărare pe Luther, amăgi­torul şi duşmanul ţăranilor. 4° Tot aşa e cazul lui Jean Calvin şi al lui Jean Jacques Rousseau. Re­cunosc celui dintâiu că opera sa prin­cipală ((­institution de la religion chres­tienne) e de însemnătate pentru litera­tura franceză (Vezi cartea mea p. 140), precum spun acelaş lucru (p. 252) despre cel de al doilea ca pedagog, scriitor şi cugetător. Că n’am arătat toată influenţa exercitată de acest spirit universal asupra altor scriitori, nu­ mi­ se poate lua în nume de rău. M’ar fi dus j prea departe.1) Dar că am semnalat şi 1 ') De altfel mulţumesc distinsului meu amic pentru cartea ce mi-o recomandă: Dr P. Hen­­sel, Aus Natur und Geisteswest no 180. Dar n’aveam nevoie de ea. Eu știam că dulcegăria evlavioasă a lui I. I. R., aparenta reconciliare a credinţei şi necredinţei din operele sale a influenţat multă vreme nu numai pe cei patr­­u scriitori germani (Kant şi Herder, Schiller şi rolul său destructiv şi influenţa sa stri­­căcioasă asupra credinţei şi moralei creştine, încă e adevărat. Eram chiar dator s’o fac într’un manual de istorie religioasă. In adevăr întreg creştinismul de modă şi, la aparenţă numai, al atâ­tora dintre moderni, întreagă religiunea de compromisuri şi, deci, compromisă a zilelor noastre îşi are obârşia în ope­rele lui I. I. R. şi în deosebi în celebra mărturisire de credinţă a vicarului din Savoia. Ca să nu se pară că vorbesc în necunoştinţă de cauză, citez: „Sunt atâtea raţiuni solide pentru şi contra (revelaţiunei divine), încât, neştiind cum să mă determin, eu n’o admit, dar nici n’o resping; eu resping numai îndato­rirea de a o recunoaște II (II ga tant de raisons solides pour et contre [la révé­­lation], que, ne sachapt à quoi me de­terminer, je ne l’admets ni ne la rejette, je rejette seulement l’obligation de la recourtre . ..) I. I. R îşi numeşte reli­giunea sa „scepticisme fnvolontaire“. Mai bine şi-ar numi-o însă teism senti­mental, antidogmatic, emoţiune iraţio­nală a inimei. (Quant aux dograes qui n’influent ni sur Ies actions ni sur la morale, et dont tant de gens se tour­­mentent, je ne m’en mets riviitement en peîne). — Ei bine, împotriva acestor enunciaţiuni principiare care tăgăduesc cognoscibilitatea adevărului religios şi, în consecinţă, îndatorirea morală de a-i primi, care voesc să introducă senti-Goethe) amintiţi de dsa, ci şi pe alţii: pe Hamann, pe principesa Gallitzin, pe Friedrich Leopold zu Stolberg etc înainte de convertirea lor la catolicism. înşişi Lamennais şi Renan arată multe urme rousseaniste. (Vezi Alexan­der Baumgartner, Geschichte der Weltliteratur. V. Die französische Literatur. Freiburg im Breisgau 1905 p. 497. mentalismul vag şi sterp în locul arti­colelor de credinţă trebue să ia atitu­dinea cea mai energică oricare religiune pozitivă şi cu atât mai vârtos cea creş­tină catolică. Pentru chestiunile acestea de mare importanţă se poate să nu aibă simţ şi interes stimatul meu amic, ci numai vreun „specialist . . . mai bisericesc“ decât el. Dar sunt şi de aceştia. Cu ei s’ar putea discuta altfel şi despre necesitatea de a se preface bisericile autocefala în cristocefilie şi democraţia în teocraţie. Este­­încă, slavă Domn­ului multă „lume" care vrea aşa ceva. Aşa îm face cea mai mare nedrep­tate unde zice că eu denunţ tineri mei istoriografia română, avertizând-o să n’o cetiască, sau chiar nutrind absurda pretenţie să mă cetiască numai pe mine. Aşa cred că a semnala greşelile unor (!) istorici români în anumite puncte controversate nu e una cu denunţarea lor. In adevăr, aş dori să ştiu, cum ca­lifică dsa faptul, că în atâtea dintre mo­nografiile noastre istorice asupra unirei cu Roma nici nu se aminteşte punctul al 5-lea din instrucţiunea dată de Do­­siteiu lui Atanasie, ca să nu facă slujbă Dumnezeiască în româneşte ?­­ Aş pu­tea să citez nume şi opere, dar n’o fac, fiindcă ar putea deştepta animosităţi confesionale prea mari. Dl G. R. D. cred că le cunoaşte foarte bine. Acelaş e cazul cu mitropolitul Şa­­guna. Şi a­ic­eu cred că a spu­ne şi calităţile şi defectele cuiva nu înseamnă a-l nedreptăţi. Şi fiindcă dsa a citat nu­mai defectele înşirate de mine, eu îm fac o plăcere reproducând laudele lui aflătoare şi în cartea mea: „Ene l’a caracterizat Mihail Eminescu, zicând că el a fost om politic din creştet şi până în tălpi*. . . „Cu toate acestea trebue să se recunoască calităţile dia*­tinse şi faptele lui de atâtea ori aşa de bine inspirate. Despre el a zis mi­nistrul Eötvös, că are mai multă minte decât o jumătate de ţară.* (Vezi isto­ria mea p. 177). Cred că din acestea se poate convinge oricine că eu nu mi-am însuşit „stilul denigrărei“, fie când e spunerea adevărului „denigrare." Şi fiindcă la sfârşitul notiţelor sale critice venerabilul meu amic îmi pune o chestiune: Ce este cultura ? Ea se alcătuieşte numai din credinţă ? Răspund : Nu este numai credinţă, dar în rân­dul întăiu este aceasta. Cultura derivă doar de la cult, întâiu cultul divin, pe urmă cultul părinţilor şi al strămoşilor şi, în fine, vin şi alte culturi. Şi dacă in trecut neamul nostru românesc In umbra crucei s’a făcut cruce de voinic, ce ar putea să devină acest neam cu extraordinarele calităţi ce posedă, dacă ar fi îndrumat, in întregimea lui, altfel, nu ca până acum, pe cărările singur mân­tuitoare ale credinţei şi moralei creştine, dacă visul poetului „preoţi cu crucea’n frunte!“ ar deveni o realitate! Toate legăt­urile noastre cu streinătatea, în deosebi cu tulpina, din care ne tragem, cu romanitatea, sunt importante, dar cele mai importante, fiind cele mai a­­dânci şi îmbrăţişând şi lumea aceasta şi cealaltă, sunt cele religioase, influ­­enţând acestea, în rândul întăiu, în­treaga noastră concepţie de viaţă. Când vom fi creat această armonie, atât de necesară sufletului nostru naţional, eu sunt convins că da, va veni şi ceasul acela preamărit, când neamul nostru mândru strâluci-va între popoare, ca soarele aici în răsărit! 2. Episcopul catolic al ungurilor din Ar­deal a intervenit la guvern să se scu­tească moşiile statului catolic de ex­propriere, motivând că latifundiile sta­tului catolic servesc scopuri culturale şi filantropice. Astfel, dacă guvernul nu ar lua dis­poziţii să se scutească proprietăţile sta­tului catolic de expropriere, atunci sta­tul catolic va fi nevoit să încredinţeze Statului român susţinerea şcoalelor ca­tolice. Pe de altă parte, episcopul a a­­rătat prin memoriu, că proprietăţile co­­logiei catolice sunt proprietăţi autonome şi asupra înstrâinărei acestora numai Papa are drept a decide. Magnaţii maghiari încă au mai inter­venit la guvern, cer­ând să le scutească moşiile de xecutarea reformei agrare. Intervenţiile şi tărăgănirea executărei re­formei agrare agită populaţia care aş­teaptă de trei ani să fie împroprietărită. In urma acestora guvernul a fost ne­voit că ia dispoziţii pentru împroprie­tărire. Dl Petrinî, secretarul general (a agricultures a plecat în inspecţie prin Ardeal, ca să controleze executarea re­formei agrare. In legătură cu începerea executărei reformei agrare a trimis noul dispoziţie­­ comisiilor încredinţate cu executarea re­formei agrare. In nouile dispoziţii se prevede, că, întrucât în instrucţiunile primite nu se dau dispoziţii speciale pentru comisia respectivă, atunci să înceapă împroprie­tărirea conform art. 244 din legea re­formei agrare, întrucât însă Statul și-ar fi rezervat vre­o parte din terenurile ce se expropriază, atunci comisia respec­tivă are să procedeze conform art. 100 . La exproprierea altor moșii se im­pune art. 100, iar pentru evitarea anu­­larei hotărârilor, comisiile sunt obligate să lucreze complecte. La împroprietăriri se impune să ia parte şi secretarii co­misiilor, conform art. 86. După dispo­ziţiile ce s’au fost, în primul rând se expropriază moşiile Statului, urmând proprietăţile confesionale, apoi cele particulare. Ordinea această însă nu sunt obligate autorităţile s’o respecteze, întrucât n’au pentru expropriat moşii după categorii, ci pot începe lucrările la moşiile pe cari le au destinate pentru expropriat. După cum suntem informaţi, în Ardeal şi Banat sunt cam 41/* mi­lioane jughare expropriabile. V­I. Executarea reformei agrare Intervenţia episcopului catolic Mallath la guvern — Dispozi­ţiile nouă asupra executărei reformei — Lucrările întreprinse Risipa banului public Ziarele bucureştene ne anunţă că a­vem ofiţeri inferiori în Belgia cari pri­mesc lunar două mii franci, în timp ce un general e plătit de belgieni cu o mie şase sute de franci numai. Ce învaţă aceşti ofiţeri nu ştim, dar ziarele bucu­reştene dau a înţelege că acolo ar fi un front al sinecurei. Ofiţerii aceştia speculează cumpărând lei, — e şi asta o învăţătură — când te gândeşti că studenţii români ingineri şi doctori mor de foame învăţând în streinătate. Lor când şi când li se schimbă 800 lei în 400 fr., fericiţilor ofiţeri li se dă 2000 fr. pentru 2000 lei. Suntem o ţară de­mocratici şi anti­militară. Anti-milita­­ristă, în înţelesul că cu astfel de sine­cure va dispărea vitejia — şi va ră­mâne potlogăria. E şi un front al bogăţii naţionale ce ar trebui apărat acum când graţie li­beralilor ţara a ajuns sub zece pa­rale. _______ SwftiHM» Gagului Duminecă, 14 Maia 1922 Teatrul Naţional:­­Bolnavul închi­puit“ (matineu) „Ginerile dlui Prefect“ (seara). , Teatrul Maghiar: „Cele trei fetiţe“. Fata pădurarului“ (seara). • Biblioteca Universităţii: Inchiliă. Biblioteca Populară, deschisă între or­ice 3—6 p. m. Reorganizarea baroului din Cluj Modalitatea reorganizărei — Noua listă a membri­lor din comitet din seară a avut loc o consfătuire între avocaţii din Cluj, în chestia reorganizatei baroului. La această consfătuire s’a hotărât să se candi­deze pentru alegerea noului comitet ca decan de Aurel Isacu, sen.; vice­­decan dr Ludovic Ötvös; secretar, dr Tudor Moisie; casier, membri ordinari în comitet: dr. Augustin Pordea, dr Ladislau Vischi, dr Valentin Poruţiu, dr Hugo Roth, dr Vaier Roman, dr Antoniu Bruchner, dr Aurel Blaga şi dr Simion Nemeş, iar membri su­pleanţi dr Alexandru Dragomir, dr Teodor Fischer şi dr Ştefan Fabius. In această împrejurare, după cum am amintit într’un număr precedent, în noul comitet al baroului vor fi reprezentaţi şi avocaţii minorităţilor, având avocaţii unguri 4, iar avocaţii evrei 2 reprezen­tanţi propuşi pentru a se alege în co­mitet.­­ Astfel şi la barou s’a introdus me­­■ toda aplicată* la Camerele de comerţ,­­ ca să lucre­z împreună şi avocaţii di­feritelor neguri cari locuesc în cercul baroului, cr­­ibuind astfel la consoli­darea atât­­mult aşteptată de către toţi oamenii de bine. Amănunte mai multe de altfel vom­ mai da până în 28 Mai, când va avea loc alegerea noului comitet al baroului. Sosirea şcolarilor din ■ toată ţara la Blaj Direcţiunea liceului de băeţi din Blaj, ne aduce la cunoştinţă, cu zi de zi îşi anunţă sosirea la Blaj foarte multe şcoli secundare, cu numeroşi elevi şi profe­sor. Din scrisoarea tuturora se vede dra­gostea nemărginită ce o poartă profe­sorii şi elevii din România-Mare Blaju­lui şi zilei memorabile de 3/15 Maiu. — Intre altele dl director al liceului „Gh. Şincai“ din Bucureşti scrie următoarele: „Răspunzând adresei Dvoastre Nr. 268 din Maiu­c, am onoarea de a Vă mulţumi pentru învitaţiun­ea făcută Li­ceului „Gh. Şincai“, — comunicându-Vă totodată, că luăm parte cu cea mai mare bucurie la aniversarea istoricei zile de 3/15 Maiu 1848, cu o echipă de 30 elevi, sub conducerea subscrisu­lui și a 4—6 profesori*. Commemorarea lu! Gh. Coşbuc Persoanele, cari doresc să ia parte la excursia care se face la Năsăud şi Hordou, unde se va inaugura piatra comemorativă pe casa unde s’a nă­scut Coşbuc, sunt înşt­iinţate că: Ple­carea se va face din gara Cluj, Du­minecă 14 Mai a. c. ora 6 30. Sosi­rea la Năsăud ora 10. La întoar- C9re plecarea din Năsăud ora 9 seam sosirea la Cluj la ora 12 noaptea. Bile­tele se scot cu începere din după masă zilei de 13 la gara Cluj. Legi­timaţiile de călătorie se iau de la Căminul studenţilor Strada Avram Iancu, Societatea studenţilor în medi­cină, Strada Regele Ferdinand de la clinica chirurgicală, de la dl dr Câm­­peanu Str. Minerva 5 și din gara Cluj în ziua plecărei. Fiecare ex­cursionist va lua mâncare­a pentru o zi. mmm . Informaţiuni Nr. 521 1—3 ULTIME NOUT­ATII Eponge colori unit şi cu desen. Olandă albă şi colori pentru rochii şi costum Taeur. Marquisette ultimele noutăţi,cu de­­senuri. Marocann de mătase şi de lână. Mătăsuri groase speciale pentru Cape şi mantouri. Stofe de lănă toate colorile pentru rochii şi costum Taeur. Stofe englezeşti pentru costume bărbăteşti, încălţăminte din cele mai nou forme au sosit la magazinul „MIS SI­R‘ str. Memorandului (Unio) 11, Cluj. — Cele mai trumomia biju­terii şi cele mai bone peaMor­­nice se afla la clasomicăria locui­ta din Cluj. Calea Regele Ferdi­­nad 3. Nr. 118­ 83—*4 — De vânzare o casă, strada Elisabeta No. 4. In caz de cumpărare se poate prelua locuința. Informatiuni Str. Elisabeta No. 4. 511 2­6 — Au sosit modele de pălării Magányi József­né Cluj, Str. N. larga 6. 149 45—ICO — IN „BUFETUL CENTRAL“ toată ziua se servește mân­care proaspeţi şi tot felul de băuturi. Preţuri moderate. Lloyd 168 — MISSIS MAUD, iminenta ghicitoare americană, Strada Cogalniceanu (Farkas) No. S. profeţeşte minunile viitorului şi trecutul oricui. Agrăeşte pe nume deja la intrare pe ori­cine. 1—1« — „Diana“ hidroterapică, con­sultaţii pe lângă control de medic de nervi, specialist zilnic între orele 8—10 a. m. şi­ 3 -4 . La Agenţia locală de vagon­­u­rs (librăria „Cartea Românească“ se pot reţine locuri pentru vago­nul restaurant al trenurilor acce­lerate pe distanţa Bucureşt-Ora­­dea şi Inapoi, plătindu-se dinainte costul mesei, 45 lei de persoană. 1—2. 80 247­­T — AUTOMOBIL de persoane se poate ÎNCHIRIA ieftine în Cluj, Str. Nicolae lor­ga Nr 28. Telefon 310. 127—13 — 50.000 de români spun anul altuia să sprijineascâ Barbieria Românească din str. Universităţii nr. 6 (vis-a-vlx dn chinematografi. 29-201 Rog sprijinul on. public. Sii^orgfhs» Tomuţa. — DE VÂNZARE foarte eftin casele din Cluj Calea Regele Ferdinand Nr. 63, cu prăvălie complect aranjată asemeni şi locuinţă. 527 1­1 — Vineri in 19 Mai la ora 9 d. a. se va vinde in str. Mafia (Matei Corvinul) Nr. 4 prin Hei­­totre publică diferite mobile dor­mitor, sufragerie, oglinzi cristal, pian, biliard, argintărie de masă, aranjament de cafenea, scaune, mese etc. etc. Daca voiţi serviciu promt şi Semne bune, faceţi comanda la depozitul de lemne

Next