Patria, mai 1922 (Anul 4, nr. 94-115)
1922-05-14 / nr. 103
: 14 Main 1 ill TRIBUNALUL CLUJ. Nr. col. 1619/1922. Publicatiune Tribunalul Cluj face prin aceasta cunoscut, că faţă de erezii lui Jacob Stotter firmă înregistrată cu reşedinţa în Cluj, şi membrii acestei societăţi în nume colectiv Ludovic şi Aladár Stotter, comercianţi cu domiciliul în Cluj cu decisul Nr. cot. 1619/1922 a deschis la cererea lor conf. disposiţiunilor ordonanţei ministeriale Nr. 4070/1915 M. E. procedura de concordat forţat în afară de faliment cu începerea de azi a tuturor consecinţelor de drept, stabilite în aceasta ordonanţă. Custode de avere s’a numit Dr. Câmpian Augustin advocat, locuitor în Cluj. Creditorii susnumiţilor debitori sunt provocaţi ca până la data de 25 Maiu 1922 sa-şi declare creanţele în forma prev. In §. 28 și sub urmările stabilite în §. 43 al ordonanţei. Pentru desbaterea propunerei de concordat oferit din partea numiţilor debitori, s’a defipt termenul pe ziua 31 Mai, ora 9, 1922 în biroul tribunalului, camere 53 Cluj, creditorii fiind invitaţi sa se înfăţişeze personal sau prin procurator justificativ la desbatere, aducând toate actele justificative. Cluj, la 6 Mai 1922. Dr. Iustin L. Anca m. p. ,r«üo“ w* jude de tribunal. 520 1-1 „ALPHA“ Societate Anonimă pentru produse chimice, Cluj. PROSPECT DE EMISIUNE In conformitate cu mandatul primit dela Adunarea generală ordinară ţinută la 27 Martie 1922, Consiliul de Administraţie sporeşte capitalul societar dela Lei 1,000.000, la Lei 3,000.000, prin a II. emisiune de 4000 acţiuni a 500 Lei valoare nominală. Jîtur, aceste acţiuni 2000 bucăţi în eTUare nominală de Lei 1.000.000, şi rezervă pentru vechii acţionari cari au dreptul de a semna de fiecare acţiune vechi luna nouă. Restul acţiunilor se pune la dispoziţie publicului, rezervăndu-şi Consiliul de Administraţie dreptul de selecţionare a acţionarilor. Eminsiunea se face cu valoare nominală de 500 Lei plus 10 Lei ca spese de emisiune pentru fiecare acţiune, sume ce trebuesc intregra vărsate la subscripţiune. Subscripţiunile se pot face dela 14 Maiu a. c. pănă la 1 Iunie a. c. la cassieriile „Băncii Centrale pentru Industrie şi Comerţ“ S. A. Cluj şi Institutului de Credit şi Economii „Victoria“ Arad. Cluj, la 11 Mai 1922, 524 12 1 Consiliul de Administraţie. Carmol Se întrebuinţează cu succes contra: Reumatismului, Gripei, Colici Stomachale, Leşinuri, Dureri de Cap şi Dinţi. De vânzare la Farmacii şi Drogherii. Depozit General: „Industriile Chimico-Farmaceutice“ Bucureşi Str. Mircea-Voda 73, Iaşi „C. Negri 45. 254 0-20 ANUNŢ Comisia de întreţinere a Arenei din Cluj în şedinţa ţinută la 8 Maiu 1922 a hotărât inchireirea Arenelor de Tennis pentru anul 1922 în felul următor: Nr. 1. Clubul Sportiv „Victoria“; Nr. 2. Clubul Sportiv „Universitatea“; Nr. 3. Dr. Titu Vasiliu prof. univ. Nr. 4. Atanasie Barbon; Nr. 5. Dr Silviu Dragomir Prof. univ.; Nr. 6. Dr. Iuliu Pop primar al orașului Cluj; Nr. 7. Tarring; Nr. 8. Ing. Moli; Nr. 9. Prof. Boskovits; Nr. 10. Dr. Coriolan Tătar prof. Univ; Nr. 11. Cardoni; Nr. 12. Szegfű și Ormos; Nr. 13. Zador Árpád ; Nr. 14. Kende Erzsébet şi Gaberdeen George; Nr. 15. Contele’ Nemeş; Nr. 16. Dr. Dionisiu Pop; Nr. 17. Doamna Anny Andressova ; Nr. 18. Doamna Mayer; Nr. 19. Ing Sebestyén; Nr. 21 şi 22 Clubul Sportiv Elit. Susnumiţii sunt rugaţi ca chiaja pentru Arene (dela Nr. 1 până la Nr. 9. Lei 4000; dela Nr. 10 până la Nr. 19. Lei 3000) s’o servească personal Dlui I. Popescu (str. Mico 32 dela ora 8-14) cel mai târziu până la 17 Mai crt. In caz că până la aceasta dată nu vor plăti, Arnele se vor distribui altora. Comisia de întreţinere a 525 ai Arenei sportive, Cluj. Casa de vânzare care în caz de cumpărare se pot prelua Casă cu stat, de închiriat, pe str. principală, curte mare, grădină, de vânzare urgent, cu un preţ moderat, în caz de cumpărare locuinţa se poate prelua C b®cfă mai mare pe strada principală, cu casă. Bodega şi locuinţa se poate prelua imediat după cumpărare. Case şi grădini se găsesc de Vânzare. Informaţiuni la biroul MIHAIL TOMPOS Intermediar în vânzarea de case, gr*- 513 dini, moşi etc. 2010 Biroul: Cluj, Str. Memorandului 15. HSMBnBaHaaoneraaBKtuwsegsek » LOUIS CZAGO CLUJ,STR. ŞINCAI Nr. 2, s’a deschis atelierul de lăcătuşerie ^ 22—50 primeşte orice lucrări de această branşă ca: storuri de prăvălii, umbrare de galantare, uşi de fier, construcţiuni grele precum şi orice fel de reparări. Reprezentante GRÜNVALD J. şi SZÁNTÓ D. fabrică de storuri şi oţel Oradea-Mare. Reprezentantă din România I Persecutarea hangbaptiştilor Pentru a se vedea cum sunt respectate libertăţile în ţara noastră, reproducem scrisoarea de mai jos din care se poate vedea că şi credinţele religioase sunt combătute cu bâta, scrisoare asupra căreia vom reveni : Birchiş, V/5 1922. “ Onorate Domnule advocat Vaida! Primeşte mica plângere din partea mea, Alexandru Aleasa din plasa Birchiş, fiind în confesiunea baptistă, în care am intrat în 7 Septemvrie 1919 şi în luna Maiu am ieşit din confesiunea greco-catolică, mulţumind prin doi martori dlui preot din fosta mea parohie, şi, îndeplinindu-mi serviciul militar, am luat o fecioară din Iaz, plasa Caran-sebeş Cununia civilă am avut-o la sejeretariat în Obreja la 23 Noemvrie; după ritul religios, binecuvântarea s’aţinut la Iaz, in 24 Noemvrie 1921. In 8 Februarie a. c., am fost rânduit la o şcoală cu toţi aceia, cari nu erau legiuiţi (cununaţi). Preotul Bordaş Moise era de faţă şi plutonierul Guist şi sergentul Boog. Preotul a spus că nu recunoaşte că am declarat mulţumirea şi de aceea a început a mă mustra plutonierul Guist, că pentru ce am îndeplinit serviciul cultului nostru baptist. I-am răspuns, pe baza dreptului ministerial, pentru că mi s’a oferit autorizaţie dela minister. Plutonierul m’a mustrat cu cuvinte aspre; eu i-am răspuns că trebue să respecte legile. Plutonierul s’a înfuriat şi m’a dat sergentului să mă ducă sub excortă la secţie. Am aşteptat până a sosit plutonierul de la şcoală. Dându-mi câteva palme, a luat arma şi m’a lovit în coaste, rupându-mi două coaste. A dat apoi ordin aegentului Turcu să mă pună pe burtă şi m’a bătut cu pumnii după Cap, iar plutonierul a luat o bâtă şi m’a bătut cu ea peste tălpile picioarelor. Am scos atestat medical, l-am trimis la căpitan în Lugoj — ştie dl Văleanu — nu s’a făcut însă nimic. Am scos alt atestat şi l-am trimis la Minister. Atestatul şi declaraţiile au venit iară la pretură şi am înţeles că sunt înaintate la compania de jandarmi. Vă rog binevoiţi a ne mângâia cum este posibil. Alexandru Isbaşa, Birchiş 150, jud. Caraş-Severin. Bisericile noastre Birchiş-—Capolnaş şi Valea-Mare încă sunt închise de autorităţi. SZESZAK FABRICA DE TRASURI, CLUJ Fond. 1870. Ford. 1870. Tot felul de trăsuri noi și reparate în deposit Primeste orice lucru in branşa aceaste. Serviciu prompt si eftin. „Lloyd* 387 383 13—6C Pe cine am insultat eu?| — Un răspuns dlui G. Bogdan-Dulcă — N. de IOAN GEORGESCU Că în adevăr, ce primejdie internaţională devenise husitismul ne-o atestă şi rapoartele diplomatice ale timpului, pe care nu le mai citez, fiindcă ocupă prea mult loc, deşi ar merita toată atenţiunea mai ales nu era bolşevismului, în drum numai la acelaş Palacky Utkund!. Beitrage Geschichte des Husitenkrieges, Prag 1873,1 309—314 şi va putea convinge oricine, că nici-o măsură de apărare împotriva acestui primejdii nu era prea aspră. 2° Că Nicolo Machiavelli, celebrul istoriograf şi scriitor politic italian, pe care mulţi îl cred fondatorul istoriografiei moderne nu e numai „suprema imoralitate“, o ştiam şi eu. Dar în manualul acesta şi în ordinea de idei, Care mă preocupă, aceasta trebuia spuse înainte de toate! Altfel rămâneau elevii nedumeriţi, în ceea ce priveşte sensul cuvântului :machiavelism". Şi că, în adevăr, nu exageram scriind, precum am scis, în istoria mea, pot să dovedesc cu numeroase citate din operele lui. Iată câteva: „De unde e necesar pentru un principe, dacă vrea să se menţină, să înveţe a putea fi un bun (rău) şi să şi fie după trebuinţă*. Mai departe spune, că nu trebue să fie vulpe, dar să-şi ştie masca bine viclenia, pentru că oamenii de otabeiu sunt atât de proşti, încât cine vrea să înşele, găseşte totdeauna pe cine să-l înşele. ( . . .quante promesse siens state fatte irrite e vane per la infedeîita de’ Principi: ed a quello ehe ha saputs meglio usar la volpe, e tneglio succeso. Ma e necesssrio quests natura saperla ben colorire, ed esser gran simulatore e dissimulators : e sono tanto semplici gli nomini, e tanto obediscono alle necessita presenti, ehe colui ehe inganna, trovera sempre chsse lasceră ingannare ) Vezi Niccolo Machia velit, Ii Principe e opere poiitiche minori, terza ristampa, Firenze 1899 p. 46—52. 3° Alt „insultat“ al meu ar fi Martin Luther, omul de la apariţia căruia datează evul nou. Nu e adevărat că eu îi contest lui Luther orice calităţi. Cetească orişicine pasagiul din urmă, cules cu petit, din § 33 al cărţei mele p. 138 şi va vedea elogiile ce i le aduc scriitorilui, poetului, predicatorului, spiritului adânc religios al lui Luther. Că îi spun şi greşelile ?! Nu se putea altfel. Şi una din cele mai regretabile, care nu i se poate ierta uşor, este că, după ce a aţâţat pe ţăranii germani cu „libertăţie evangelice“, el a îndemnat cu mai multă violenţă pe nobili şi pe domnitori să ucidă pe bieţii ţărani. Cine luptă de partea autorităţilor e un martir înaintea lui Dumnezeu, zice d; iar cine luptă şi moara de partea ţăranilor arde în focul da veci. (. . . wer auff der oberbeyi,schten erschlagen wird, eyn rechter merterer fur Gott sty . . . Widderumb was auff der bauren syllen umbkompt eyn ewiger hellebraed ist. Denn er füret das schwerd widder Gotts wort und gehorsam und ist eyn truffels gned). Mai departe îndeamnă pe puternicii zilei de atunci să-i ucidă faţă de milă pe ţăranii ră-‘ sculaţi, fiindcă astăzi, zice el, trăim , timpuri de acelea când un principe îşi câştigă fericirea veşnică prin vărsare de sânge, ceea ce altădată se întâmplă prin rugăciune. (Solch wunderliche zeyiten sind itzt, das eyn Fürst den hymel mit blutvergissed verdienen karn, das denn andere mit beten). Vezi D. Martin Luthers Werke, kritische Gesamtausgabe, 18 Band, Weitar, Hermann Böhrans Nachfolger 1908 p. 360—1. Marturisesc sincer, că de la un teoretician al ţărănismului, cum o ştiu pe venerabil meu amic, nu mă aşteptam să ia în apărare pe Luther, amăgitorul şi duşmanul ţăranilor. 4° Tot aşa e cazul lui Jean Calvin şi al lui Jean Jacques Rousseau. Recunosc celui dintâiu că opera sa principală ((institution de la religion chrestienne) e de însemnătate pentru literatura franceză (Vezi cartea mea p. 140), precum spun acelaş lucru (p. 252) despre cel de al doilea ca pedagog, scriitor şi cugetător. Că n’am arătat toată influenţa exercitată de acest spirit universal asupra altor scriitori, nu mi se poate lua în nume de rău. M’ar fi dus j prea departe.1) Dar că am semnalat şi 1 ') De altfel mulţumesc distinsului meu amic pentru cartea ce mi-o recomandă: Dr P. Hensel, Aus Natur und Geisteswest no 180. Dar n’aveam nevoie de ea. Eu știam că dulcegăria evlavioasă a lui I. I. R., aparenta reconciliare a credinţei şi necredinţei din operele sale a influenţat multă vreme nu numai pe cei patru scriitori germani (Kant şi Herder, Schiller şi rolul său destructiv şi influenţa sa stricăcioasă asupra credinţei şi moralei creştine, încă e adevărat. Eram chiar dator s’o fac într’un manual de istorie religioasă. In adevăr întreg creştinismul de modă şi, la aparenţă numai, al atâtora dintre moderni, întreagă religiunea de compromisuri şi, deci, compromisă a zilelor noastre îşi are obârşia în operele lui I. I. R. şi în deosebi în celebra mărturisire de credinţă a vicarului din Savoia. Ca să nu se pară că vorbesc în necunoştinţă de cauză, citez: „Sunt atâtea raţiuni solide pentru şi contra (revelaţiunei divine), încât, neştiind cum să mă determin, eu n’o admit, dar nici n’o resping; eu resping numai îndatorirea de a o recunoaște II (II ga tant de raisons solides pour et contre [la révélation], que, ne sachapt à quoi me determiner, je ne l’admets ni ne la rejette, je rejette seulement l’obligation de la recourtre . ..) I. I. R îşi numeşte religiunea sa „scepticisme fnvolontaire“. Mai bine şi-ar numi-o însă teism sentimental, antidogmatic, emoţiune iraţională a inimei. (Quant aux dograes qui n’influent ni sur Ies actions ni sur la morale, et dont tant de gens se tourmentent, je ne m’en mets riviitement en peîne). — Ei bine, împotriva acestor enunciaţiuni principiare care tăgăduesc cognoscibilitatea adevărului religios şi, în consecinţă, îndatorirea morală de a-i primi, care voesc să introducă senti-Goethe) amintiţi de dsa, ci şi pe alţii: pe Hamann, pe principesa Gallitzin, pe Friedrich Leopold zu Stolberg etc înainte de convertirea lor la catolicism. înşişi Lamennais şi Renan arată multe urme rousseaniste. (Vezi Alexander Baumgartner, Geschichte der Weltliteratur. V. Die französische Literatur. Freiburg im Breisgau 1905 p. 497. mentalismul vag şi sterp în locul articolelor de credinţă trebue să ia atitudinea cea mai energică oricare religiune pozitivă şi cu atât mai vârtos cea creştină catolică. Pentru chestiunile acestea de mare importanţă se poate să nu aibă simţ şi interes stimatul meu amic, ci numai vreun „specialist . . . mai bisericesc“ decât el. Dar sunt şi de aceştia. Cu ei s’ar putea discuta altfel şi despre necesitatea de a se preface bisericile autocefala în cristocefilie şi democraţia în teocraţie. Esteîncă, slavă Domnului multă „lume" care vrea aşa ceva. Aşa îm face cea mai mare nedreptate unde zice că eu denunţ tineri mei istoriografia română, avertizând-o să n’o cetiască, sau chiar nutrind absurda pretenţie să mă cetiască numai pe mine. Aşa cred că a semnala greşelile unor (!) istorici români în anumite puncte controversate nu e una cu denunţarea lor. In adevăr, aş dori să ştiu, cum califică dsa faptul, că în atâtea dintre monografiile noastre istorice asupra unirei cu Roma nici nu se aminteşte punctul al 5-lea din instrucţiunea dată de Dositeiu lui Atanasie, ca să nu facă slujbă Dumnezeiască în româneşte ? Aş putea să citez nume şi opere, dar n’o fac, fiindcă ar putea deştepta animosităţi confesionale prea mari. Dl G. R. D. cred că le cunoaşte foarte bine. Acelaş e cazul cu mitropolitul Şaguna. Şi aiceu cred că a spune şi calităţile şi defectele cuiva nu înseamnă a-l nedreptăţi. Şi fiindcă dsa a citat numai defectele înşirate de mine, eu îm fac o plăcere reproducând laudele lui aflătoare şi în cartea mea: „Ene l’a caracterizat Mihail Eminescu, zicând că el a fost om politic din creştet şi până în tălpi*. . . „Cu toate acestea trebue să se recunoască calităţile dia*tinse şi faptele lui de atâtea ori aşa de bine inspirate. Despre el a zis ministrul Eötvös, că are mai multă minte decât o jumătate de ţară.* (Vezi istoria mea p. 177). Cred că din acestea se poate convinge oricine că eu nu mi-am însuşit „stilul denigrărei“, fie când e spunerea adevărului „denigrare." Şi fiindcă la sfârşitul notiţelor sale critice venerabilul meu amic îmi pune o chestiune: Ce este cultura ? Ea se alcătuieşte numai din credinţă ? Răspund : Nu este numai credinţă, dar în rândul întăiu este aceasta. Cultura derivă doar de la cult, întâiu cultul divin, pe urmă cultul părinţilor şi al strămoşilor şi, în fine, vin şi alte culturi. Şi dacă in trecut neamul nostru românesc In umbra crucei s’a făcut cruce de voinic, ce ar putea să devină acest neam cu extraordinarele calităţi ce posedă, dacă ar fi îndrumat, in întregimea lui, altfel, nu ca până acum, pe cărările singur mântuitoare ale credinţei şi moralei creştine, dacă visul poetului „preoţi cu crucea’n frunte!“ ar deveni o realitate! Toate legăturile noastre cu streinătatea, în deosebi cu tulpina, din care ne tragem, cu romanitatea, sunt importante, dar cele mai importante, fiind cele mai adânci şi îmbrăţişând şi lumea aceasta şi cealaltă, sunt cele religioase, influenţând acestea, în rândul întăiu, întreaga noastră concepţie de viaţă. Când vom fi creat această armonie, atât de necesară sufletului nostru naţional, eu sunt convins că da, va veni şi ceasul acela preamărit, când neamul nostru mândru strâluci-va între popoare, ca soarele aici în răsărit! 2. Episcopul catolic al ungurilor din Ardeal a intervenit la guvern să se scutească moşiile statului catolic de expropriere, motivând că latifundiile statului catolic servesc scopuri culturale şi filantropice. Astfel, dacă guvernul nu ar lua dispoziţii să se scutească proprietăţile statului catolic de expropriere, atunci statul catolic va fi nevoit să încredinţeze Statului român susţinerea şcoalelor catolice. Pe de altă parte, episcopul a arătat prin memoriu, că proprietăţile cologiei catolice sunt proprietăţi autonome şi asupra înstrâinărei acestora numai Papa are drept a decide. Magnaţii maghiari încă au mai intervenit la guvern, cerând să le scutească moşiile de xecutarea reformei agrare. Intervenţiile şi tărăgănirea executărei reformei agrare agită populaţia care aşteaptă de trei ani să fie împroprietărită. In urma acestora guvernul a fost nevoit că ia dispoziţii pentru împroprietărire. Dl Petrinî, secretarul general (a agricultures a plecat în inspecţie prin Ardeal, ca să controleze executarea reformei agrare. In legătură cu începerea executărei reformei agrare a trimis noul dispoziţie comisiilor încredinţate cu executarea reformei agrare. In nouile dispoziţii se prevede, că, întrucât în instrucţiunile primite nu se dau dispoziţii speciale pentru comisia respectivă, atunci să înceapă împroprietărirea conform art. 244 din legea reformei agrare, întrucât însă Statul și-ar fi rezervat vreo parte din terenurile ce se expropriază, atunci comisia respectivă are să procedeze conform art. 100 . La exproprierea altor moșii se impune art. 100, iar pentru evitarea anularei hotărârilor, comisiile sunt obligate să lucreze complecte. La împroprietăriri se impune să ia parte şi secretarii comisiilor, conform art. 86. După dispoziţiile ce s’au fost, în primul rând se expropriază moşiile Statului, urmând proprietăţile confesionale, apoi cele particulare. Ordinea această însă nu sunt obligate autorităţile s’o respecteze, întrucât n’au pentru expropriat moşii după categorii, ci pot începe lucrările la moşiile pe cari le au destinate pentru expropriat. După cum suntem informaţi, în Ardeal şi Banat sunt cam 41/* milioane jughare expropriabile. VI. Executarea reformei agrare Intervenţia episcopului catolic Mallath la guvern — Dispoziţiile nouă asupra executărei reformei — Lucrările întreprinse Risipa banului public Ziarele bucureştene ne anunţă că avem ofiţeri inferiori în Belgia cari primesc lunar două mii franci, în timp ce un general e plătit de belgieni cu o mie şase sute de franci numai. Ce învaţă aceşti ofiţeri nu ştim, dar ziarele bucureştene dau a înţelege că acolo ar fi un front al sinecurei. Ofiţerii aceştia speculează cumpărând lei, — e şi asta o învăţătură — când te gândeşti că studenţii români ingineri şi doctori mor de foame învăţând în streinătate. Lor când şi când li se schimbă 800 lei în 400 fr., fericiţilor ofiţeri li se dă 2000 fr. pentru 2000 lei. Suntem o ţară democratici şi antimilitară. Anti-militaristă, în înţelesul că cu astfel de sinecure va dispărea vitejia — şi va rămâne potlogăria. E şi un front al bogăţii naţionale ce ar trebui apărat acum când graţie liberalilor ţara a ajuns sub zece parale. _______ SwftiHM» Gagului Duminecă, 14 Maia 1922 Teatrul Naţional:Bolnavul închipuit“ (matineu) „Ginerile dlui Prefect“ (seara). , Teatrul Maghiar: „Cele trei fetiţe“. Fata pădurarului“ (seara). • Biblioteca Universităţii: Inchiliă. Biblioteca Populară, deschisă între orice 3—6 p. m. Reorganizarea baroului din Cluj Modalitatea reorganizărei — Noua listă a membrilor din comitet din seară a avut loc o consfătuire între avocaţii din Cluj, în chestia reorganizatei baroului. La această consfătuire s’a hotărât să se candideze pentru alegerea noului comitet ca decan de Aurel Isacu, sen.; vicedecan dr Ludovic Ötvös; secretar, dr Tudor Moisie; casier, membri ordinari în comitet: dr. Augustin Pordea, dr Ladislau Vischi, dr Valentin Poruţiu, dr Hugo Roth, dr Vaier Roman, dr Antoniu Bruchner, dr Aurel Blaga şi dr Simion Nemeş, iar membri supleanţi dr Alexandru Dragomir, dr Teodor Fischer şi dr Ştefan Fabius. In această împrejurare, după cum am amintit într’un număr precedent, în noul comitet al baroului vor fi reprezentaţi şi avocaţii minorităţilor, având avocaţii unguri 4, iar avocaţii evrei 2 reprezentanţi propuşi pentru a se alege în comitet. Astfel şi la barou s’a introdus me■ toda aplicată* la Camerele de comerţ, ca să lucrez împreună şi avocaţii diferitelor neguri cari locuesc în cercul baroului, cribuind astfel la consolidarea atâtmult aşteptată de către toţi oamenii de bine. Amănunte mai multe de altfel vom mai da până în 28 Mai, când va avea loc alegerea noului comitet al baroului. Sosirea şcolarilor din ■ toată ţara la Blaj Direcţiunea liceului de băeţi din Blaj, ne aduce la cunoştinţă, cu zi de zi îşi anunţă sosirea la Blaj foarte multe şcoli secundare, cu numeroşi elevi şi profesor. Din scrisoarea tuturora se vede dragostea nemărginită ce o poartă profesorii şi elevii din România-Mare Blajului şi zilei memorabile de 3/15 Maiu. — Intre altele dl director al liceului „Gh. Şincai“ din Bucureşti scrie următoarele: „Răspunzând adresei Dvoastre Nr. 268 din Maiuc, am onoarea de a Vă mulţumi pentru învitaţiunea făcută Liceului „Gh. Şincai“, — comunicându-Vă totodată, că luăm parte cu cea mai mare bucurie la aniversarea istoricei zile de 3/15 Maiu 1848, cu o echipă de 30 elevi, sub conducerea subscrisului și a 4—6 profesori*. Commemorarea lu! Gh. Coşbuc Persoanele, cari doresc să ia parte la excursia care se face la Năsăud şi Hordou, unde se va inaugura piatra comemorativă pe casa unde s’a născut Coşbuc, sunt înştiinţate că: Plecarea se va face din gara Cluj, Duminecă 14 Mai a. c. ora 6 30. Sosirea la Năsăud ora 10. La întoar- C9re plecarea din Năsăud ora 9 seam sosirea la Cluj la ora 12 noaptea. Biletele se scot cu începere din după masă zilei de 13 la gara Cluj. Legitimaţiile de călătorie se iau de la Căminul studenţilor Strada Avram Iancu, Societatea studenţilor în medicină, Strada Regele Ferdinand de la clinica chirurgicală, de la dl dr Câmpeanu Str. Minerva 5 și din gara Cluj în ziua plecărei. Fiecare excursionist va lua mâncarea pentru o zi. mmm . Informaţiuni Nr. 521 1—3 ULTIME NOUTATII Eponge colori unit şi cu desen. Olandă albă şi colori pentru rochii şi costum Taeur. Marquisette ultimele noutăţi,cu desenuri. Marocann de mătase şi de lână. Mătăsuri groase speciale pentru Cape şi mantouri. Stofe de lănă toate colorile pentru rochii şi costum Taeur. Stofe englezeşti pentru costume bărbăteşti, încălţăminte din cele mai nou forme au sosit la magazinul „MIS SIR‘ str. Memorandului (Unio) 11, Cluj. — Cele mai trumomia bijuterii şi cele mai bone peaMornice se afla la clasomicăria locuita din Cluj. Calea Regele Ferdinad 3. Nr. 118 83—*4 — De vânzare o casă, strada Elisabeta No. 4. In caz de cumpărare se poate prelua locuința. Informatiuni Str. Elisabeta No. 4. 511 26 — Au sosit modele de pălării Magányi Józsefné Cluj, Str. N. larga 6. 149 45—ICO — IN „BUFETUL CENTRAL“ toată ziua se servește mâncare proaspeţi şi tot felul de băuturi. Preţuri moderate. Lloyd 168 — MISSIS MAUD, iminenta ghicitoare americană, Strada Cogalniceanu (Farkas) No. S. profeţeşte minunile viitorului şi trecutul oricui. Agrăeşte pe nume deja la intrare pe oricine. 1—1« — „Diana“ hidroterapică, consultaţii pe lângă control de medic de nervi, specialist zilnic între orele 8—10 a. m. şi 3 -4 . La Agenţia locală de vagonurs (librăria „Cartea Românească“ se pot reţine locuri pentru vagonul restaurant al trenurilor accelerate pe distanţa Bucureşt-Oradea şi Inapoi, plătindu-se dinainte costul mesei, 45 lei de persoană. 1—2. 80 247T — AUTOMOBIL de persoane se poate ÎNCHIRIA ieftine în Cluj, Str. Nicolae lorga Nr 28. Telefon 310. 127—13 — 50.000 de români spun anul altuia să sprijineascâ Barbieria Românească din str. Universităţii nr. 6 (vis-a-vlx dn chinematografi. 29-201 Rog sprijinul on. public. Sii^orgfhs» Tomuţa. — DE VÂNZARE foarte eftin casele din Cluj Calea Regele Ferdinand Nr. 63, cu prăvălie complect aranjată asemeni şi locuinţă. 527 11 — Vineri in 19 Mai la ora 9 d. a. se va vinde in str. Mafia (Matei Corvinul) Nr. 4 prin Heitotre publică diferite mobile dormitor, sufragerie, oglinzi cristal, pian, biliard, argintărie de masă, aranjament de cafenea, scaune, mese etc. etc. Daca voiţi serviciu promt şi Semne bune, faceţi comanda la depozitul de lemne