Patria, iunie 1922 (Anul 4, nr. 116-139)
1922-06-01 / nr. 116
iignie 1111 „PRIMA SOCIETATE ROMÂNĂ DE EXPLOZIBILE“ FĂGĂRAŞ. Societate Anonimă. — Capital: 20.000.000 L. PUBLICAŢIUNE. Conform hotărârei consiliului de administraţie adusă în şedinţa dela 22 Aprilie 1922, se chiamă vărsământul al doilea de 400/€ până la dată de 15 Iunie 1922 şi conform hotărârei adusă în şedinţa dela 26 Mai 1922, se chiamă vărsământul al treilea de 30°, până la data de 15 Iunie 1922, asupra acţiunilor semnate. Vărsămintele se vor face la „Banca de Credit Român din Bucureşti str. Stavropoleos nr. 6. " Atragem atenţiunea acţionarilor asupra art. 169 şi 170 cod. Com. Trans. i și Consiliul de Administrație. advocatul D` Eugen mon Kertész şi-a mutat Jgpr la biroul din Piaţa Unirei Nr. 19 în Strada Memorandului Nr. 20. „Radio* 2357 567 1—ălării din Viena în depozit, primesc reformarea şi pregătirea. Depozitul de mode RAGÁNYI, Cluj, Str. N. Iorga 6. 149 51-100 I n 22 Maiu, după masă, s’ă pierdut o brăţară de aur. In 3 locuri cu mici pietricele de diamant. Fiind suvenir, proprietara recurge la bunătatea persoanei ce a găsit-o cu regarea că pe lângă remuneraţie convenabilă să i-o înapoieze. Informaţiuni la Adm. ziarului. 603 1-Intul „DACIA“ e cel mai bun din localitate şi întreg Ardealul, deoarece îndată ce se prepară se şi pune in vânzare la IOAN VLAD Piaţa M. Viteazul IO. 601 2 15 Compactorie în stare bună de vânzare. Adresa la administraţie. 601 i—ISfAdministrator se caută ImjiM urgent la Institutul de anatomie Descriptivă. — Wr Informaţii se dă la Institut Clinicile Universitare între orele 9—11 a. m. 605 1—2 Căutăm candidat de advocat sau student în drept, cunoscând limba română. — Banca Economică soc. pe acţîi. Secţia juridică, Diciosânmărtin. sss 1-6 e caută lucrătoare pentru ajuturi fine şi pentru covoare persiane. Adresa: Dna Veturia Ghibu Cluj, Casa învăţătorilor, Piaţa Ştefan-cel- Mare 21. — Să se prezinte înte orele 7—10 a. m. cos. Urgent de vânzare, din mână liberă, o vilă frumos situată, constătătoare din 3 camere, bucătărie şi ascensorii în Caransebeş, lângă Feneş. Vila e foarte potrivită pentru viligiatură. — Informaţii se pot lua la: Dr. ABRIS MEWORACH, advocat Timişoara, Cetate Str. Eugen de Savoya Nr. 5. Etaj., unde se primesc oferte. S9g 2—2 pereche de oameni, femeea camerieră şi bărbatul portal, caută post imediat. Merg şi la băi. Bărbatul cunoaşte mai multe limbi şi e prevăzut cu certificatele necesare. Oferte de salar se cer sub „Diligentă“ la „Radio“ Cluj, Str. Regina M. 34. ,Radio- 2359 606 11 P U S O Filiala unei Bănci din Capitală de curând stabilită în localitate caută spre imediată angajare Contabil-Bilanţier, cu practică îndelungată, ajutori contabili şi stenodactilografă care se cunoască limba română, franceză şi germană. Ofertele se vor adresa sub „Viitor“ la Radio Reclame Roumanie Cluj, Str. Regina Maria 34. ' „Radio* 5811—2 ATENŢIUNE!! A scăzut leul — totuşi se cumpără ieftin la prăvăla de sticlărie SOMLYAI din Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. Porcelanuri de Karlsbad veritabile pentru mirese Preţurile sunt fixe şi se pot vedea în ga- 541 lantar. 5 50 ADMINISTRAŢIA CLINICILOR UNIV. CLUJ. Nr. 120/1922. Publicaţiune Administraţia Clinicilor Universităţii din Cluj publică concurs, pentru liferarea laptelui şi ouălor necesare Clinicilor, cu începere de la 1 Iulie a. c., lapte în cantitate de 7.800 litri, iar ouă în cantitate de 600 buc. zilnic. Ofertele pentru acest scop sunt a se înainta în plic inchis şi sigilat Administraţiei Clinicilor, până la la 16 Iunie 1922 ora 10 a, uai formaţiuni mai detailate se pot primi în biroul Administraţiei, între orele 8 — 14. Cluj, la 24 Mai 1922. Ioan Crişan, 589 1—3 administrator. .KSISTAIY* CLUJ Văpseşte şi curăţă lână, tort şi blăni. — Comenzi prin poştă se execută prompt şi conştiincios. :: x 6992—100 ______ In Viena, oraşul liedurilor, un artist român a fost invitat în stagiunea actuală să cânte pe una din cele mai renumite scene de operă. In fiecare an vin oaspeţi de pretutindeni. Cântăreţi viguroşi din Berlin şi München. Uneori neîntrecuţi din Italia şi Spania, soprane cu glasul luminos şi melodios cutribuele păsărilor, dar nimeni până acum n’a avut succesul baritonului român Jean Athanasiu. Azi când încerc sâ-mi strâng impresiile In cadrul unui scurt articol, mărturisesc că nu i atât de uşor să scrii despre triumful unui compatriot, într’un oraş ca Viena, socotită cu drept cuvânt patria rouzicei. In nici un alt oraş din lume ea aici nu se face mai multă muzică, deci Viena din punct de vedere financiar e întrun virtiginos deliciu. N’au fost încăpătoare două teatre de operă şi s’a amenajat sala da recepţie imperială din vechiul Burg, pentru a treia scenă. Zilnic se deschid săli de concerte şi numărul lor au ajuns fabulos. Săptămânal se dau reprezentaţii gratuite la Staatsoper, Volksoper şi Burgheater pentru proletariatul din , Viena. Şi aici, în oraşul lui Richard Strauss, [Kreisler şi Selma Kurz, cântăreţul ro-mân a fost serbatorit. Daca Jean Athanasiu ar fi fost un artist obişnuit, prin faptul că a cântat pe o scenă renumită din streinătate, ar fi fost un merit pentru el şi o cinste relativă pentru ţara noastră, dar succesul baritonului român la Volksoper, nu a constat numai intr’atât. Publicul dificil şi pretenţios al Vienei, din prima seară l-a primit cu dragoste şi entuziasm, iar presa cu criticii severi, cari nu cruţă nici pe conaţionalii lor, au avut numai cuvinte de laudă. E aproape de necrezut, citind cronicele elogioase vieneze, dacă n’ar fi fost în scena reprezentaţiei, n’ai fi văzut teatru întreg aplaudând după fiecare arie şi cum mulţimea îl aştepta în stradăpentru amintiri şi autografe. ! Cât freamăt de aplauze! Cât freamăt de admiraţie! ! Pe scena unde au cântat Battistini, Leo Slezs’k şi toţi artiştii mari de pretutindeni, lui Jean Athanasiu îi s’au făcut deosebite ovaţii. Culeg câteva rânduri — la întâmplare — din „Neues Wiener Tagblatt* (11 Martie a. c.) „In der Volksoper ging Donnerstag „Cavaleria rusticana“ und der „Bayazo“ in szene, mit vier Gästen, von denen Jean Atanasiu von der Bukarester Staatsoper den Löwenanteil am Erfolge des Abends erlang“ (Joi s’a cântat la Volksoper ,Cavaleria rusticană* şi „Bayazo“ cu patru oaspeţi dintre care Jean Athanasiu de la Opera din Bucureşti, a obţinut partea leului). In Scarpia din „Tosca“, tiran feroce, senzual şi ipocrit; în Alita din „Cavaleria rusticană", gelos şi răzbunător; în Tonia din „Bayazo", Muzorul îndrăgostit ; în Rigoletto, total desonorat; din toate aceste grele roluri, Jean Afhsnasiu a făcut adevărate creaţii. Cu vocea sa puternică, plină de strălucire şi claritate neobîşnuită în toate registrele, cu lirismul şi dramatismul fin, cu un temperament de mare artist, Jean Athanasiu s-a ridicat , din prima seară, printre cei mai de seamă cântăreţi. Mă reţin de la aprecieri personale, întâi, de teama să nu se creadă că sunt exagerări entuziaste ale unui compatriot şi prieten şi în al doilea rând, sunt inutile faţă de elogiile apărute în ziarele locale. Voi spicui numai din câteva ziare, pentru a releva succesul grandios al baritonului român la Viena. In Wiener Mittag“ (13-14 Martie), scrie : „Jean Athanasiu a obţinut în Volksoper, în rolul lui Tanio din „ Ba- yazo“ un triumf cum nu a mai avut teatrul aceasta până acum.“ Din „Ilustriertes Wiener Tagblatt“ (11 Martie). „Dl Ioan Athanasiu merită o menţiune specială. Român din naştere , care din nenorocire cântă numai italieneşte, este mai înainte de toate un tragedian demn de remarcat:.* Din „Neue Freie Presse" (11 Martie). „In „Tosca“ lui Puccini, de Jean Athanasiu de la Opera din Bucureşti, a avut un deosebit succes. O voce de cultură italienească, de un volum neobişnuit şi de o putere impetuoasă de zguduire.“ Şi după ce relevează jocul distins al artistului termină : „Impunător a fost chipul în care dl Athanasiu în finala I-a, a îmânat imnul său de triumf, acoperind fortissimile ochestiei ale corului și sunetele clopotelor. Din ,,Ostdeutsche Morgenpost "(Kattowitz 29 April 1922.) „Arta unică a lui Jean Athanasiu câştigă cu atât mai mult cu cât ai mult prilejul s’o guşti Ar fi o oboseală zadarnică sâ cauţi un cântăreţ german cărei'a cântat pe Rigoletto aşa ca Athanasiu, cu atâta intensitate în expresie şi cu a, tăia forţă în voce şi totuşi fără să treacă nici un moment liniile frumusefiilor muzicale.“ Şi Jean Athanasiu a dat un concert la „Grosser Konzerthausaall“, unde a cutezat să cânte majoritatea din anii în româneşte. Pentru întâia oară s'a auzit limba românească pe o scenă renumită din streinătate. Şi aceasta n’a uitat-o presa vieneză, cum Wagner şi Schubert să se cânte într’o limbă* balcanică ? Noi, românii, admirăm gestul sublim al cântăreţului român Jean Athanasiu. In general presa din Viena şi din întreaga Germanie, unde Jean Athanasiu se găseşte într’un turneu, se ocupă cu mult interes de acest ciudat bariton rotrân, punându-l alături de Tata-Rufo. Nu înţelegem însă de ce Opera Română din Bucureşti nu a făcut până în prezent vreun demers ca acest mare artist român, care e atât de mult epreciat în streinătate, să fie chemat la Bucureşti, spre a face cinste teatrului românesc. Corespond. Scrisori din Viena Baritonul Joan Athanasiu Banca la Emisiune (Continuare din pagina I-arul Băncii de Emisiune ? Cu ce drept se numesc „genii organizatoare“ acei cârpaci hămisiţi, cari aranjează astfel o chestie de economie naţională de prima importanţă ? Suntem în urma celorlalte State Statele europene discută echilibrarea bugetului , reducerea inflaţiei monetara Noi încă nu am aranjat nici chestia Băncii de Emisiune! Zic-'m, că nu am aranjat-o fiindcă prin apucăturile amintite s’a ocolit dar nici decât nu s’au rezolvit cele două mari probleme ale băncii noastre de emisiunne: raportul băncii cu Statul cel nou (privilegiul) şi sporirea, capitalului societar, (distribuirea noilor acţiuni.) Asupra chestiei a doua trebue să mai insistăm puţin. Ar fi să întrăm în detalii, dacă am discuta condiţiile nouei emisiuni de acţiuni a Băncii Naţionale Este cert că capitalul societar de azi (10 milioane lei) trebue sporit la întreit , fără prejudiciul vechilor acţionari, car trebue să primească o despăgubire oarecare, deşi fondul de rezervă al băncii (de 50 milioane) este destinat Statului ca un fond de război ! !! Este de asemenea cert că o treime a capitalului trebue să se dea, după sporire, Transilvaniei şi Banatului, iar cealaltă treime Basarabiei şi Bucovinei, în condiţiile cele mai avantajoase. Cine anume, în Transilvania şi Banat să primească noile acţiuni, atât de căutate ? Iată cine: Fondurile culturale. Bisericile noastre lovite prin expropriere. Cei câţiva moşieri români, merituoşi, râmaşi fără moşii, după aceiaş expropriere. Banele româneşti, îndeosebi cele de dinaintea războiului, ne părtaşe la beneficiile de război, ca alte bănci. Cele câteva mii de intern uitaţi şi internaţi, vrednici măcar de atâta recompensă naţională. Toţi acei cari au avut să sufere persecuţii, destituiri şi pagube, pentru că au fost buni români, sub regimul maghiar. Victimele guvernelor aşa zise „naţionale“ româneşti. Pe urmă, dacă mai rămâneu alţii. Să-i vedem la treabă — în sfârşit şi la o treabă bună, pe unificatorii grăbiţi, de la Bucureşti! tot hoţul de păgubaş... Mai mulţi cetăţeni bravi din circumscripţia Ciachi Gârbou denunţă pe cei ce au furat voturile la secţia Checichehata. Dar, ce vedem? In loc să fie duşi în puşcărie hoţii, se ridică prin jandarmerie bărbatul meu de încredere Rus Gavrilă, pentru că, vezi Doamne, în urma agitaţiunilor acestuia n’au putut, avea liberalii voturi şi au trebuit să se deplaseze noaptea la faţa locului primpretorul, secretarul şi căpitanul de jandarmi şi să metamorfozeze buletinele Prinşi în flagrant, sunt luaţi la întrebări de alegătorii, cari azi sunt terorizaţi în tot chipul. Orice cerere li se respinge, sunt maltrataţi de administraţie, de primpretorul Cornel Butea, care şi-a propus „să sufoace“ simţul de dreptate al oamenilor. Primarii destituiţi pentru a uşura corteşirea liberală nici azi nu sunt restituiţi. Pe toate comunele a trimes executori pentru facereaa movilelor tocmai când aveau oamenii niţică ocazie de a-şi face arăturile. In zădar au reclamat amânare de o săptămână nu li s’a dat cu toate că datorinţa administraţiei ar fi să uşureze semănăturile şi traiul. Ba ca e mai mult li s’a dat să înţeleagă că toate acestea vin pentru „Vaida*. Iar acum, ironia sorţii, acei oameni, cari au cutezat să ceară pedepsirea crimelor sunt purtaţi cu jandarmii de sat în sat, purtând pe fruntea lor pecetea martiriului dreptăţii. l Principiile Constituţiei noui — Conferinţa dlui R. Boilâ la Institutul Social Român — Joi, 25 Mai, seara, a vorbit în anul teatrul Fund. Carol I, d. Romul Boilă, profesor universitar din Cluj, despre „Principiile constituţiei nou*, în ciclul de conferinţe organizat de Institutul Social Român asupra reformei constituţionale. Conferenţiarul începe prin a arăta importanţa problemei constituţionale şi ocelitatea de a se alcătui o nouă constituţie în România întregită, atât din motive de drept cât şi din consideraţiuni politice. Trebue să se asigure pentru totdeauna viaţa de Stat unitară şi indepedentă a neamului românesc in hotarele sale etnice şi istorice. Principiul fundamental este democraţia adevărată, adică domnia naţiunii în toate manifestaţiunile vieţii de Stat. Prin naţune însă nu trebuie să înţelegem numai o parte din indivizi, ci totalitatea lor, adică toate straturile sociale. Soarta neamului românesc este strâns legată de Statul său întregit şi de aci înainte imul fără altul nu pot există.. Conferenţiarul critică diviziunea obişnuită a dreptului în „public“ şi „privat“, susţinând că, de îndată ce legiuitorul reglementează un raport de viaţă, el dovedeşte caracterul da ordin public. Indizibliatea S-statul întâiul principiu ce trebue înscris în constituţie este indiviziblitatea absolută a Statului român. Naturalizarea o să se facă numai printr’o lege. Drepturile cetăţeneşti nu sunt nişte drepuri individuale ci stabilite în interesul ordinei sociale în Stat. Conferenţiarul susţine că trebue să se recunoască dreptul la limba proprie pe teren confesional, şcolar, cultural, soci şi economic, precum şi în faţa justiţiei şi administraţiei, aşa cum s-a decis la Alba Iulia, dar fără a asigura naţionalităţilor vre-o individualitate politică separată cu autoguvernare şi teritoriu separat. Proprietatea Dreptul de proprietate fiind recunoscut de constituţie a dobândit un caracter de ordin public, deci nu mai e un drept privat şi Statul trebuie să aibă dreptul de a-şi însuşi bunurile reclamate de un interes de Stat legalmente constatat, dar nu poate pretinde să fie proprietar pe subsol, pe spaţiul atmosferic, pe apele şi pe zăcămintele miniere aflătoare pe proprietăţile private. Poate, însă să şi rezerve dreptul asupra unor produse ale subsolului, precum: aurul , argintul,cuprul, petrolul, cărbunele, metalul, etc. In chestia confesională, d. Boilă [cere egală îndreptăţirea tuturor confesiunilor, fără o biserică dominantă şi cu drepturi autonome în viaţa lor internă, a cultului şi a administraţiei averilor, însă supuse unui control pentru numirea sau confirmarea conducătorilor bisericeşti. fia. Regele are dreptul de patronaj asupra bisericilor, de a declara război şi mobilizarea de a încheia tratate etc. Reprezentanţa naţională Conferenţiarul nu crede admisibil în ţara noastră „referendumul, ci menţine colaborarea dintre Rege şi reprezentanţa naţională pentru legiferarea îcu sistemul de a fi bicameral Se declară partizan al votului femeilor, iar în general votul cetăţenilor să nu fie obligator şi să se facă de referinţă în mod public, nu secret. Circumscripţiile de votare să fie formate din câte 125 mii locuitori, alegând fiecare circumscripţie câte 5 deputaţi şi 2 senatori, alegătorii să fie numai cei cu ştiinţă de carte. Dl Boilă nu admite senatori de drept, afară de moştenitorul tronului și capii bisericilor. învăţământul Cu privire la învăţământ, care conform rezoluţiei de la Alba-Iulia, să se admită instrucţia cetăţenilor în limba lor proprie, cel puţin în învăţământul primar. Libertatea presei nu se împacă decât cu sistemul represiv de sancţionare a abuzurilor, fără metode preventive. In ultim rând proprietarul tipografiei trebue să răspundă de daune materiale şi morale. Diviziunea puterilor In Stat ul Boilă se ridică împotriva diviziunii puterilor de Stat, susţinând că e o singură putere de Stat care emană dela naţiune, dar trebuesc instituite organe potrivite pentru funcţiunile reclamate de viaţa de Stat şi trebuesc fixate atribuţiile fiecărei funcţiuni prin Constituţie. Funcţiile delegate de naţiune sunt: a capului Statului, legislaţia, guvernului, adminstraţia şi justi Clujul cultural Biblioteca (universitattt) a primit o donaţie de peste 2 milioane lei Biblioteca Universităţii, a cărei naţionalizare merge cu paşi tot mai repezi, de când , sub conducerea dlui Barbu, a primit zilele acestea din partea dlui G. Sion, distinsul om de litere, întreaga sa colecţiune de? cărţi vechi româneşti, stampe şi gravuri preţioase, a cărr valoare se ridică după estimaţiunile cele mai sumare j peste 2 milioane de lei. Biblioteca donată constitue o adevărată comoară Ide nestimate istorie pentru începutu- I rile Istoriei primelor publicaţii romă- I ne di. Se găsesc începând cu Psaltirea I în versuri şi Pravilele Domneşti şi terminând cu lucrările streine scrise în trecut despre noi, toate textele vechi româneşti, — chiar unele ce lipsesc Bibliotecei Academiei din Bucureşti — şi cari sunt atât de necesare studiu- I lui schimbărilor prin cari a trecut limba românească în decursul timpurilor. In actul de donaţie dl G. Sion arată că a preferat Biblioteca Clujului nu atât pentrucât cea mai tânără dintre bibliotecile româneşti, dar pentru consideraţia ce-o păstrează profesorului Clujan dl Sextil Puşcariu. Cu toate acestea serviciul ce l aduce studenţilor români prin această donaţie e imens. Biblioteca universităţii simţea o lipsă, dar nu-şi putea procura cărţile pe care astăzi are fericirea să i le pună la dispoziţia celor însetaţi decultură, întrucât unele nu se găsesc de loc, iar cele ce se pot găsi se vând cu preţuri imposibile. Dacă cele 12 mii de cărţi româneşti, de literatură şi ştiinţă şi alte mii de cărţi pentru cari dl director Barbu e in tratative de cumpărare, au isbutit să imprime şi vor desăvârşi imprimarea notei de naţionalizare a Bibliotecei Clujului, apoi preţioasele piese din donaţia dlui Sion fac o bună companie colecţiei de cărţi vechi maghiare posedată de Bibliotecă. Din colecţiunea de stampe se remarcă o serie „Horia, Cloşca şi Crişan“ din care se observa cum a preocupat acest eveniment întreaga opinie europeană. Aşa vedem pe Horia cu cioc şi mustăţi „ă la francaise“ sau cu barbă mare nemţească. Toate stampele şi gravurile vor fi expuse publicului spre vedere, în vasta sală de expoziţie a bibliotecii. Gestul dlui G. Sion vorbeşte de la sine, în aceste timpuri de cras materialism. Numele şi amintirea faptei sale vor rămâne deapururi legate de prima instituţiune culturală a provinciilor alipite. mmá . Convocare*) In conformitate cu art. XXVII al statutelor şi în baza hotărârei adunării generale ordinare ţinută în 19 şi 20 Ianuarie 1922 la Braşov, membrii „ Sindicatului Presei Rmâne din Ardeal“ se convoacă prin aceasta la o adunare generală extraordinară pe ziua de Duminecă 18 Iunie ora 9 a. m. la Cluj, în sala de şedinţe a Băncii Agrare. Ordinea de zi: 1. Casa de ajutor şi discutarea regulamentului. 2. Complectarea comitetului. 3. Eventuale propuneri. Cluj, 31 Mai 1922. Comitetul Sindicatului *) Rugăm toate ziarele din Ardeal să o reproducă. informaţiuni «k 'nma&MBBnmmMSBmmRwmmmmmmmmmam — Abonaţii ziarului „Patria“ sunt rugaţi ca insistenţă a trimite neîntârziat restanţele de abonament. Pe viitor ziarul nu se va mai trimite decât abonaţilor cari vor achita abonamentul anticipativ. — S'a deschis basmul de înot „DIANA* pentru cei care ştiu şi pentru cei cari nu ştiu înota, ca maestru special pentru înot. „Hidroterapică“ consultaţii pe lângă control de medic specialist de nervi, zilnic intre orele 8—10 a. m 573 6- 10 — Alberî Fogaraşu, aurier, lucrează şi bronzeşte rame pentru interiorul bisericei, aureşte biserici în stil artistic, şi primeşte orice lucrări de acest soiu. Str. Mărăşeşi (Krizbay) 39, 1415—27 — AUTOMOBIL da persoane se poate ÎNCHIRIA ieftine în Cluj, Str. Nicolaa Iorga Nr 23 Telefon 310, 127- 20 — Au sosit vaze de fiori şi scrumiere de la Prima Fabrică Română de maiolică. Reprezentanţa generală firma de porcelanuri Somlyai, Cluj, caleaVictoriei No. 4. 546 33 I — m „PUFSIUL, CENTRAL“ , luată snb ia se serate mâncare proaspeţii şi tot talul de fbcuturi. Prafuri moderate, IJoyd 168 — CĂMEŞI PENTRU DAME şi lingerie pentru doamne şi copii, toate formele cu andeleşi broderii lucrate de muşca după modele —i pârâţi. Se efectuleazâ lasalonin model eleganta 1 Piaţa Unirei 26 Cluj. 1. Uşa 5. 577 55 — Doi funcţionari români, cauta a lua VIPT ŞI CVARTIR la familie. Informaţii ia adm. ziarului. — Missis Maud, eminenta ghicitoare americană, primeşte zilnic în str. CogSIniceanu (Farkas) Nr. 5, 663 6iu, 50,000 de români tprin anul alinia sa sprijinea câ Bărbieria Romăească din str. Universităţii nr 6 Ms a-vin ck chin matograf). 238 37-200 Rog sprijină!on. public. 8t@hîrms8îg! Temuţa Daca voiţi serviciu promt şi lemne ,bune, faceţi comanda la depozitul de Ntrrtrif