Patria, iulie 1922 (Anul 4, nr. 140-164)

1922-07-01 / nr. 140

feste iM. MICA PUBLICITATE vânzare o maşină I noul demblătit cu IJP motor „Hofer“ putere ■ 3 cai V2 — A se adresa dini! VASILE POPBoj. jud. Cojocna; D .KRISTÁLY“ CLUJ «» Văpseşte şi curăţă lână, tort şi blăni. — Comenzi prin poştă se execută prompt şi conştiincios. :: 599 28 100 e vânzare locuri de case, în Cartierul funcţionarilor publici (Tisztviselő telep) , Informa-]ţiuni la dl. Ing. CSÁNYI, str. Dorobanţilor 21. sau Calea Feleacului No 44. 728 11. Caut un tovarăş cur 200 OOO 300.0001 Lei pentru efeptuirea unei mari întreprindere tech- nice bine plătită. — Adresa la Administraţia ziarului sub., „întreprindere Technică“. 724 1—2 I 1 Pălării din Viena în de-j pozit, primesc refor- marea şi pregătirea. Depozitul de mode RAGÁNYIJ Cluj, Str. N. Iorga 6149 76—10 j ©aci dorești si cumperi Mobile * piane af, nu-ţi pară fiit. de cheltuelile unui drum până la Târgul-Mureş, şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele 378 66—300 saloane de mobile a lui Székely şi iil Fabrică de mobile transilvăneană, Societate peAcţil L,°îd m CONVOCARE Domnii acţionari ai „Băncii Agrare* soc. anon. privilegiată în Cluj, sunt convocaţi prin aceasta la 9' Adunarea generală extraordinară care se va ţinea în ziua de 2 August 1922 ora 11 a. m. la sediul societăţii Cluj, Calea Regele Ferdinand 38, cu următoarea: Ordine de zi: 1) Prezentarea legii pentru modificarea unor articole din legea pentru Reforma Agrară din Transilvania, Banat, Cnşana şi Maramureş şi discutarea asupra situaţiei create .“T’nC\u| a28'Piuli11iin i5^tmn TÎT*oil ,M1 Consiliul de administraţie 1 ’ ■■ ■ ■ im 1 îl. i»—» 11 "'*'*'■"* ""In ****■" '■ 13051/1922 cons. com. pentru întregirea următoarelor posturi, devenite vacante în administraţia oraşului municpal Timişoara, public concurs cu termen până la 15 Iulie 1922. 12) Un măestru de drum neincradat in retrouţiunile cent clasei de salarizare XI şi eventuale adause speciale, in fine un custode la Muzeul comunal Cl Vili. 13) Doritorii de a ocupa aceste posturi sunt invitaţi a-şi înainta cererile însoţite de actele de calificaţie prescrise (art. I. 1883) certificat de naştere, atestat medical, documente despre activitatea din trecut, document despre îndeplinirea datominţeior militare, atestat despre starea familiara şi declaraţie despre limbile ce poseda in vorbire şi scris afară de limba română Retribuţiunile împreunate cu aceste posturi sunt acele stabilite în ordinul circ publicat în G. O. din Cluj Nr. 5/1921 plus dea 30% adaus comunal. Retribuţiinile maestrului de drum sunt: lunar 375 Lei salar bugetar plus cvinevenale 200 Lei adaus de scumpete, bani de chirie percentuală (20, 25, 30%) şi paşaj de drum anual Lu 135. Pe iţiile vor fi înaintate primarului oraşului Timişoara până la data ds )» Iulie a. c. Timișoara 3a 22 Iunie. 721 122 CONCURS 1) Un consilier la afacerile economice ci Vi de salarizare 2) Soi controlori la contabilitate . . cl Viii „ 3) Un casier la parc* pfiel.....................cl Vili „ ,, 4) Un conceplst adm..............................ci IX. „ 5) Doi subcontablli..............................cl IX „ „ 6) Trei ofic anţl de dare...................cl IX „ „ O Un oficiant technic.......................cl IX „ „ 8) Un evidenţiat fa SetHa orf.. . . cl IX „ „ s» Uira caincelist....................................cl IX „ „ ia) yn of dai.........................................cl IX „ 11) Uîî scriitor......................................cl IX „ CONCURS. Administraţia Căminului Stu-denţesc publică concurs pentru ur- mătoarele : a) întregirea mobilierului, cu: 2 buc. dulapuri de haine 6 „ noptiere 10 „ cuiere 60 ■„ scaune pentru curăţitul ghetelor. b) ‘ Întregirea rufăriei cu: 100 buc. ciarciafuri 50 „ feţe de perină 100 „ ştergare de faţă 50 „ şurţe vinete 50 „ ştergare de pehare 15 „ paturi 10 „ bluze albe. Informaţii se dau zilnic la biroul Administraţiei Căminului între orele 12 — 1 până la 10 Iulie inel. Direcţia. ,Reclama* 2.81 725 1—-; 10168/1922. Publicaţiunie Se aduce la cunoştinţă publică că primul târg de ţară în oraşul Arad se va începe cu ziua de 7 iulie şi va dura până în 12 Iu- lie 1922 In ziua de 7 Iulie se va ţine :târg de mărfuri şi vite cu copite] [crepate. La 8 Iulie adecă Sâmbătă se va ţine târg de mărfuri şi ex-j jlusiv de cai, iar la 9, 10 şi 11 , iulie adecă Duminică Luni şi Marţi se va putea ţine exlusiv numaitârg de mărfuri. Aşezarea mărfurilor în târg este aceea ce a fost şi în timpurile normale. ! Arad din şedinţa consiliului co- Imunal al oraşului cu drept de municipiu ţinută la 17 Iunie 1922. , 726- Consiliul orașului. \ Maţi® ca-protest depuşi fia biroul congresului bin- \ dri populare dela 25 Iunie 1922 ] (Continuare ds pe pagina l-mă) membrilor. Spre exemplu : Dumitrescu , Bumbeşti, recrutarea unor elemente vn- i capabile de a reprezenta adevăratele î tendinţe cooperative, servile oricărei porunci. Teama imbogăţiilor Scopul urmărit este limpede . Niciodată mai mult ca azi nu sa accentuiază conflictul între cooperaţie şi capitalism. Capitalismul — în general capitaluriie îmbogăţiţilor de război acumulate , în fir de fel de bănci ce şi-au însutit capitalurile fiilor ţârei mărite şi noua robie — urmăresc azi stârpirea bogăţiilor fsub formă de monopoluri de export şi * import. ? Sigura armă economică care leapare în cale este cooperaţia care ţinteşte să pună pe muncitori în stăpânirea întregului produs al muncii— în apărarea de specula capitalului Işi în cucerirea bogăţiilor ţării pentru ■ folosul milioanelor de muncitori iar nu al unei minorităţi de bogătaşi. Deţinători încă ai puterei politica în Stat, capitaliştii dau asalt pentru aservirea complectă a cooperaţiei corpurilor lor economico politice« făcând I din această armă a săracului şi a muncitorului un instrument de întărire a puterii capitaliste. Interese!« comparaţiei tradaîe Felul cum au pregătit acest con-! gres este dovada concludentă . Delegaţii trimişi ac! sunt în mar® parte expresia voinţei prefecţilor cari au umblat din bancă în bancă cu procesa-verbale trasa la maşină, — sunt daţi de cluburile capitaliste — au fost aleşi prin metode întrebuinţate în alergerile politice cari desonoreaza pa oricine le consfinţeşte. I Iar Casa Centrală primind rolul patronării unei astfel de tendinţe şiprocedee trădează interesele cooperaţiei. Singurul mijloc de salvare este reacţionarea demnă a tuturor acelora ce simt adevărata pulsaţie a cooperaţiei atât din vechiul regat cât şi din provinciile alipite. Singură soluţia Autonomia complectă a mişcăriicooperative este demonstrată azi mai j mult decât oricând prin metodele întrebuinţate da reprezentanţii forţe - î mijloc de a o face să ia ceea ce I trebue: armă contra capitalismului, ■iar ui instrument al capitalismului. Treptata evoluţie nu putea fi asigurată decât prin garanţia unei centrale care să reziste influenţelor oculte Regulamentul de faţă şi modul cum s’a pregătit congresul, nimicesc orice speranţă. In aceste condiţii, participarea noastră la acest congres ar fi o trădare a intereselor cooperative sau în cazul cel mai rău o inconsecvenţă. Nerecunoscând legalitatea acestor procedee, şi a ecsetei pseudoalegeri, ne rezervăm libertatea de acţiune pentru aducerea cooperaţiei pe adevăratul ei drum. . 1. Sporirea sollelor ofiţereşti — Cum au fericit literalii toată lumea — Nu i se poate imputa partidului na] ional, că a susţinut relaţii oculte cu ofiţerimea şi cu generalii. Metoda aceasta, de a amestea militarii în politică şi de a abuza de puterea ce este încredinţată lor pentru a desăvârşi manoverile diabolice de partid, a fost un monopol practicat de atâta timp din partea liberalilor. Acum însă, Când este vorbă sa sprijinească guvernul liberal ofiţerimea — nu prin articole scrise în stil prost şi plasate în coloanele „Viitorului*—şi nu prin intrigi ci prin ajutoare reale, cari cer o bunăvoinţă şi o adevărată iubire faţă de tagma ofiţerilor, iată că li vedem demascaţi şi prinşi în capcană. Liberalii refuză să dea orice spor, orice ajutor ofiţerimii, din simplul motiv că sunt conduşi de axioma: „Maurul şi a făcut datoria, maurul poate pleca . Noi însă cari am dovedit întotdeauna o, adevărată şi sinceră dragoste faţă de armată suntem adânc indignaţi văzând cum se procedează faţă de ofiţeri, tocmai de către liberali, cari au accentuat mereu şi ca inzistenţă, că ei şi numai ei vor fi acei, cari vor îndrepta situaţia precară a ofiţerimii. Părerea noastră este că lucrurile aşa cum sunt astăzi nu mai pot dăinui ! In repsţite rânduri ne-am exprimat punctul nostru de vedere, care este lămurit şi corect: — Suntem pentru o radicală sporire a soldelor ofiţereşti. Va trebui creată o situaţie materială indeperndentă pentru toţi ofiţerii. Şi nu fienevoiţi aceia, cari duc cea mai greapovară pentru asigurarea consolidării Statului şi constituie cea mai importantă garanţie a siguranţei Statului român, să ducă o viaţă plină de mizerie Guvernul va trebuisă intervină grabnic. Nu pentru că este guvernul liberal, care a făcut nenumărate promisiuni în privința aceasta, dar pentru că împlinirea nevoilor ofițerimii este o supremă datorie a oricărui guvern. Guvernul liberal, dacă nu vrea sau nu este ca fobii a satisface acestor necesităţi n'are decât să fiece şi să cedeze locul său altora, acelora cari ştiu să dea o deslegare pot ivită acestei probleme spre mulţumirea tuturora. * In această chestie nî se scrie din Bucureşti că o delegaţie de ofiţeri superiori’dela diferite comandamente s’a prezentat I u.i diar general Mărdărescu ministrul de război spre a insista încă odată asupra situaţiei ce se exelază armatei prin menţinerea actualelor solde. Dl general Mărdărescu a declarat că nu poate face nimic mai mult peste înlesnirile de aprovizionare. Ofiţerii au răspuns el. Nu mai pot privi aprovizionarea ca o înlesnire, ci dimpotrivă, ca o îngreunam în plus. Indirect s’a comunicat ofițerilor că dl.general IVUrdărescu va rămâne neclintit în hotărârile sale, întru cât este în deplin acord cu linia de conduită a guvernului şi cu normele financiare stabilite de dl Vintil Brăharsu. In cursul săptămânei viitoare o delegaţie de ofiţeri din toate armele se va prezenta Regelui. Ofiţerii sunt decişi ca în cazul unui insucces, să prezinte un număr de câteva mii de demisiuni. După plecarea delegaţiei ofiţerilor dela comandamente s’au prezentat dlul genarul Mărdărescu câţiva ofiţeri superiori din minister, formulând aceleaşi cereri. Enervat, dl gancrul Mărdărescu s’aadresit ofiţerilor în cuvinte neobişnuiti de tari şi asigurându-i că e gata în orice moment si le primească demisiile, Din acelaş timp, guvernul liberal a in-1 tervenit pe lingă toate instituţiile particulare ca ofiţerii dambioraţi să nu fie * primiţi în slujbe. Astfel,mentalitatea li- 1 beralâ se airajâ brutală şi feroce: : „Dacă nu vrei sa mi munceşti mie fiind I muritor de foame, te împiedic de a-ţi I câştiga pâinea aiurea“. Şi, totuşi, presa I liberală nu mai însetează cu cânteculcă guvernul actual a fericit întreaga ţară. Turneul dlui V. Soldiş Dl V. Goldiş, vice-prezident al partidului naţional, împiedicat de boală a-şi cerceta pe alegători în preajma alegerilor generate, de când s’a însănă-,toşat cutrieră comunele circumscripţiei face o operă de adevărată educaţie politică a maselor, dezvoltând pe înţelesul tuturor principiile călăuzitoare în lupta partidului naţional român. Dsa e ascultat pretutindeni de mii de alegători, cari îi primesc cu cea mai sinceră însufleţire. Mari adunări poporale a ţinut în Nădlac, Şeitin şi Semlac, iar acum de curând în Pecicaromână şi Peeica maghiară. Cu dani oratorului atât de cald şi limpede, dl Goldiş stătue în cuvântările sale asupra adevăratei democraţii, care nu se poate confunda cu demagogi, — totdeauna primejdioasă. Partidul naţional e pus, de decenii întregi, în slujba acestei politici democratice, singura care împărţind dreptatea pen■imííí~ihfi 11 Y mm «.i jtru toţi, poate fi pusă cu folos la temelia noului Stat român. Conflictul dintre Ardeal şi vechiul Regat îl arată di Goldiş în adevărata sa lumină. „Ardealul nu poate tolera -r----% .‘'l'v--.ii cp fmialile rele al vechiului Regat. Vechiul Regat trebue ridicat, iar nu Ardealul împins spre o stare înapoiată“. Nu e voba de ură, de tendinţe separatiste, ci de năzuinţa de-a ridica ţara noastră în rândul ţărilor civilizate din Apus. Piedeea ce ni se pune în cale e vechiul regim politic din ţară, regim susţinut acum cu atâta furie de guvernul liberal. Partidul naţional a] arătat că nu are alt program pe hârtiei şi alt program în practică. Cât a fost] la putere a făcut cele două legi de-] mocratice: reforma agrară şi legea I electorală. Dl Goldiş, în vorbirile sale res-] pinge acuzele de bolşevism ce se aduc pert naţional, iar vorbind de ţari*-' xîism arată că în Ardeal adevăratul partid al ţăranilor este partida! naţional, făcut de popor şi de inte- J lectualii lui. Distinsul nostru fruntaş face astfel un turneu dintre cele mai folositoare pentru educaţia politică a maselor, continuând tradiţia partidului naţional I de a se razima pe masse conştiente şi de drepturile şi datoriile lor, şi adu- i când înaintea tribunalului poporului actele de guvernământ, ca însuşi popor, lămurit deplin, să poată judeca dacă e bună sau greşită lupta pe care o duce partidul nostru. Cu prilejul acestor adunări poporale se dă din nou dovadă că ţărănimea noastă e în stare să judece temeinic ceea ce se petrece în ţară, se ştie cine sunt responzabili de prăpastia , spre care mergem, însufleţirea ei pentru partidul naţional porneşte din adânca dorinţă de a îndrepta carul Statului pe drumul cel adevărat al armoniei şi consolidârii. La propunerea dlui Al. Vlad, colonel în retragere, s’a trimis după adunare o telegramă dlui Iuliu Maniu, prezidentul partidului. Alegătorii din Pecica, ţărani şi intelectuali, au aranjat o masă comună în onoarea dlui Goldiş și a însoțitorilor săi. wniwanmii« fTiiIfiiin'— I mproprietârirea -• Unde, căi, cui şi ce fel de pământ se dlăsanilor din Ardeal? - împărţirea pământurilor la ţărani, care nu poate fi jjdecât aplicarea firească a unei legi în concepţia demagogică a politicianilor ajunşi pe căi piezişe la putere în ţara noastră democratică, a devenit o problemă de exploatat, un isvor nesecat de banale osanale pe cari sunt obligaţi bieţii ţărani sa te ridice vremelnicilor stăipânitori, cari cu multă zgârcenie, alegându-şi cu grijă victimele, să hotărăsc să dea totul, de sigur nu celui îndreptăţit, ci aceluia care şi a vândut sufletul. La parastasul pentru comemorarea înmormântării dreptăţii, demagogii pun să vorbească şi câte un ţăran care să se minuneze că s’a găsit un guvern milostiv, dând, ca dela el, pământ din moşia Statului. Daniile aestea făcute cu mult fast în prezenţa miniştrilor cari nu uita să verse lacrimi decrocodil, mângâind poporul dela ţară cu vorbe de ocazie, descriindu i situaţia nenorocită din trecut ca să arate acum fericit că s’a găsit un guvern, care să-i înţeleagă durerile, ■aceste danii nu sunt decât otravă politică. Cerem să se sfârşească odată că această comedie, în care ţăranul joacă rolul caraghiosului spre satisfacţia demagogilor politici de la putere. Ţăranul trebue să ştie, că pământul nu i se dă nici gratuit, nici ca o re- compensă, şi nu din moşia guvernanţilor cari pe nedrept şi-o însuşesc, ci i dă legea firească a vremurilor democratice îrn cari trăim, lege pe care a consfinţit o poporul prin bărbăţia asa, fără de care nu s’ar îi putut înfăptui idealul nostru naţional. Demagogii şi tacă şi să nu înstreineze spiritul de dreptate socială al legii, pe care fi Ardeal şi-a dat-o însuşi poporul prin înţelepciunea Sfatului Naţional. S nu se atingă demai gogii cu mânile lor sacrilege de actul măreţ, tradus , lege şi consfinţit de M. S. Regele, o să respecte voinţa manifestată destu de lămurit, a ţâranului din Ardeal, care cere să se facă dreptate şi nimic mai mult. Pe lângă a * ceasta, şi tocmai jenim ca să se cunoască mai de ap*ape felul, cum se execută legea de normă agrară în Ardeal, în locul vorbjor ocazionale de urâta lăuda roşie,î nfiotrivită cu vremurile de azi, când poporul nu mai poate fi înşelat de nimeni, cerem ca să se ştie mai des’int: unde, cât, cui şi ce fel de pământ? dă ţăran lor? Presa liberală, Mádé limbuţă cândi e vorba să s; laude orice preţ şi orice ocazie patrol ar putea să şi delege limba, să spiă cel puţin o» dată pe săptămână, gdate reale care este până acum rezultul practic a! împroprietăririlor din Idea! ? Să se arete nu nUi localitatea! unde s’a prăznuit actu demagogic al] împroprietărirea, ci ţinkele fericiţilor! săteni, cari, şi pe cenjură au fost împărtăşiţi de lege cu kvântul mutt aşteptat. S’ar mai putea sta, că Sta- tul a avut grijă ca,fţărai improprie-1 tăriţî, să şi poată p ou!k cum t c . bue pământul, veni dusl în ajutorul lor cu cele necesare gospăriei. Probleme, scoase din făgard demagogiei politice, prezintă servoai preocupări , de cari guvernul până acri dă dovezi că nu vede și nu aude. 1 Carpatin. I Ciocniri sângeroase i Fa Germania ] Berlin. — In timp ce î i restul ora isslor garmane manifestat un'îe du eri [ale muncitorilor au deems în ordine, la Darmstadt şi Karlsruhe au fost i ciocniri sângeroase. Manifestanţii au [distras casele a doni deputaţi din partidul populist, au devastat mai multe redacţii. Intervenind poliţia s-a produs ciocnire între iaşi manifestanţi Sunt trei mori şi douăzeci şi cinci de răniţi. maga .) Instreinarea Maramureşului Opera de maghiarizare a trădătorului Mihály Péter In 11 iunie a. c. a fost ales cu ajutorul Mihalyenilor cointeresatul Stern Fişu de preşedinte al comunităţei ortodoxe izraelite din Sighet. Alegerea consfinţeşte situaţia covârşitoare a nouei dinastii industriale în Maramureş, care alături de „beronul lemnului Groedel* s’ar putea numibaronul făinei“ şi însemnează o nouă orientare a evreimei din judeţ spre „sionismul unguresc cu inima la BudapestaPreluarea imperiului român a fost salutată cu bucurie din partea evreilor. Comunitatea evreilor din Vişeul desus încă în Noemvrie 1919 în frunte cuvrednicul său preşedinte Moise Steinmetz trimise conferinţei de pace din Paris un memoriu, prin care „aderează de bunăvoie şi dragoste la România şi poporul român, amlrul limbă ” vorbesc şi care naţiune prin convieţuire de secoli o iubesc“. Direcţiunea aceasta patriotică română, care îmbrăţişa şcoala şi cultura română pe lângă cultul privat al limbei naţionale ovieeşti, a fost ghimpe în ochii renegaţilor şi a trădătorului Mihály Péter. In 12 Iulie 1921 apăruse la Vişeul de sus la ordinul, ,comedistul Condrus“ la protejarea lui Mihály péter şi Stern Fişu, cointeresaţii consorţiului de alimentare, un automobil cu cinii de la Siguranţă Iuon Urdea, I. Reţea, Stinel Stern şi locotenentul Hosszú şi fără permis de întrunire, adunare legal constituită ori alegere formală, dvstituesc pe Meiss Steinmetz, numesc pe Avram Gottlieb de preşedinte iar pe Mendel Hager de prim cabinet al circumscripţii. Pretura, apoi ministrul cultelor, «arulează volnici», ordonează nouă alegere — însă prefectul Condrus persistă în ilegalitate şi nesupunere. Mihály Gátor — fiindu-i situaţia pe plac — tace şi lasă să doarmă actele şi recursurile. In Sighet, tot în sens patriotic conservativ a stăpânit până acuma dinastia de rabini Teitelbaum. Politica lor era aclimatizarea, supunere oarbă faţă de stăpânire, paşnică convieţuire cu „naţionalităţile* şi păstrarea strictă a ritului şi obiceiurilor străbune. Astfel că evreii la armată se trăgeau la regimentele cu limbă de instrucţie română şi sub unguri se mărturisiau _ „români*. Neologii (seferchiştii) maghiarizaţi au primit şi solidaritatea cu ungurii cu duşmănie „uzurpatorii valahi" şi fără excepţie s au arătat renitenţi faţă de Statul român, denegând prestarea jurământului. Azi reprezintă cultura maghiara şi îşi mărturisesc limba maghiară de limbă maternă. Susţin instrucţie ungurească şi profesează sub influenţa lui Dr. Kecskeméti Lipot ideile politice iredente ale „Uniunei maghiare“. ‘Acest spirit l’au impus Mihályenii şi asupra ortodoxilor din judeţ. Falş ne crează duşmani şi în mod artificial minoritate ereu maghiară la frontieră. Şovinismul maghiar a învins cu ajutorul Mihălyenilor și creatura lor Stern. Coresp. — — Muzeul Corvin , Caiestra muzeului. Camera în care s’a născut regele Matele, Corvinul Funcţionarii dela Muzeul Corvin din Cluj spun că muzeul a ajuns înt’o gravă situaţie, neavând posibilitatea materială de a şi continua munca,după cum o începuse. Muzeul, la a cărei înfiinţare a contribuit în special populaţia maghiară, a colecţionat timp de 30 de ani ,obiecte etnografice, cu caracter maghiar. După intrarea românilor în Transilvania, muzeul a început să colecţioneze mai multe obiecte cu caracter românul profesor Oros directorul muzeului şi a dat toată silinţa în privinţa aceasta, dar n’a fost sprijinit în acţiunea sa de către autorităţi. Astfel numai puţine obiecte cu caracter românesc a putut aduna. In muzeu însă sunt unelte, porturi ţărăneşti şi de ale magnaţilor etc In acest muzeu este şi camera, în care s’a născut regele Mateia Corvinul. In cameră sunt diferite modele de statuie ale regelui Mateia, cari au fost prezentate la concursul aranjat pentru ridicarea statuei lui Mateia. Dintre cele multe a fost primit însă planul sculptorului Ion Fadrus, care în 1902 a și terminat statuia lui Mateia din Piaţă. In camera amintită mai sunt şi diferite obiecte de ale principilor ardeleni, pe cari le-a văzut şi A S. R. Carol, prinţul moştenitor al României, cu oazia vizitei, pe care a făcut o în Cluj cu ocazia concursului de automobile. Dl prof. Oros, directorul muzeului, a depus destul zel în interesul muzeului, dând îuşi toată silinţa să-l asorteze cu tot felul de obiecte etnografice, dar n’a fost sprijinit de către autorităţi în această muncă. Astfel din cauza lipsei fondurilor necesare, a fost nevoit să şi întrerupă acţiunea, pe care a pornit-o pentru organizarea secţiei române. Sperăm însă, că guvernul se va interesa de sprijinirea acestui muzeu, dacă vor interveni energic cei în drept, istoricii. Daca voiți serviciu promt si lennie Dura facefikimanda to depoxul deleiatie !