Patria, august 1922 (Anul 4, nr. 165-188)
1922-08-01 / nr. 165
1 August 1922 ♦ AICA PUBLICITATE ♦ 8 Cel mai mare magazin românesc de Blannrl din Viena este aiul o § ANDREI FARCAS I O WIENA. VX. >1 H.i-iu»iii le h 1 r ii»«- ÖT. WTEIVA.. X O Deci roagă. On. public românesc a-1 cerceta dându-i tot sprijinul, o R Lucru solid, preturi moderate. # Asortiment bo^at tn total dfe felni de blánuri. afex ? 795 10-M0 * Schimbare de domiciliul. C AUT DOI ÎNVĂŢĂCEI pentru prăvălia mea de tot soiul de mărfuri. Condiţiunile: au se servească 4 ani de la intrare pe durata cărora eu mă îngrijesc de toată întreţinerea lor: vipt, locuinţă, îmbrăcăminte, şi dacă să poartă bine le depun la banca Albina 2000 lei la care sumă totală vor avea drept când îşi vor începe cariera lor de comercianţi de sine stătători. Petru Bârsan mare comerciant în Bozovici, Judeţul Caraş-Severin, Bănat. 852 25 Schimb locuinţa mea din Braşov Şirul Cetăţuei 9 de 5 camere, bucătărie, odae de bac, parchet şi grădină — cu o locuinţă modernă în Cluj de cel puţin 3 camere, bucătărie, odae de bae, parchet. S41 8- 5 Ion Clopoţel. Caut o locuința compusă din 3—5 camere, bucătărie, mobilată sau nemobilată. Onorarul buni — Adresa la Adm. ziarului. 840 8—3 Pălării din Viena în depozit, primesc reformarea şi pregătirea. Depozitul de mode RAGANYI, Cluj, Str. N. Iorga 6. 149 ico 100 i-Tf Cumpăr un plan de ocazie. Adresa la administraţia ziarului. 45 De vânzare o casă, Stada Izabella Nr. 4. In caz de cumpărare se poate prelua locuinţa et. 32 ico Sprijiniţi bărbieria din Strada Universităţii Nr. 6, a lui Gheorghe Tomuţiu, Iosif Csáp şi Francisc Benczédy. 238 46 2 p Banca „ECONOMUL* institut de pred. si ecou. ____ societate anonimi, Cluj______ CONCURS.I Prin aceasta escriem concurs pentru ocuparea unui post de Functionar-contabil devenit vacant la Centrala noastră. Doritorii de a ocupa acest post își vor înainta cererile în scris până la 15 August a. c. dovedind, că au absolvat vreo academie, sau şcoală superioară de comerţ, şi că au o praxă corespunzătoare. Cererea va cuprinde un mic „curriculum vitae“ indicându-şi totodată şi pretenziunile de salar. Este în interesul reflectanţilor de a se prezenta şi în persoană, Cuj, la 22 Iulie 1922. 846 3 3 Direcţiune*: Băncii „ECONOMUL” Notarul public în Huedin caută scriitor român. Cere oferte 858 1 3 Spălătoreasă cu ziua caut lucru la case. Adresa Dondos Maria, Cluj, Str. Petrează nr. 6. Cunoaşte şi broderia, precum şi orice lucru de mână. 1-3 ALBERT SZŐCS şi-a mutat atelierul de Arămânie şi reparaţi pentru maşini în str Traian No. 7. (Árpád utca) iss» 38-60 | Primim curse de automobile oriunde! 9 noua tei kilometrul! Automobile noii pe«gio Gata în orice moment PERRY Telefon 999 www wrw Telefon 999 ! Calea Regele ( illful Calea Regele Ferdinand 99 OAA l)U Ferdinand 99 hfw*OTiwmnWITrr"*-nf Se caută Maestru Mecanic special pentru Tricotage. :: Oferim «56 1-5 leafă bună, casă și masă. Fabrica de Tricotage TELEGA—PRAHOVA A sosit un mare asortiment de UHUIE , dirt Mieria Tot acolo se află tot felul de pălării palma şî togă, renovarea și văpsirea după moda cea mai nouă, primesc sugarantă *»* utio Ou animă EMIL KOHN * AtaHer *ran]«5 cm «lectrleâ ■ $&£& dorești! să camperi Mobile *• piane s* nu-ţi pară râu de chenveliie unui drosn până te fftrgol-Mm'cs, tji «A vest uriaşele, splendid aranjatele 378 77—300 saloane de mobile a lui Székely şi Réti Fabric* de mobile transilvănean*, Societate pe Acţli. ««y* *© jGRATIS CĂPĂTAŢI ! ceasoarnice, bijuterii şi alte obiecte prin bonurile reasmi€ărlei .Perfect' din Bucureşti, Karegheorghevici 2. 1 Cereţi prospecte gratisi 848 2 -7 Pubbaţiune ! Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 5 August 1922 st. n. se] va ţinea licitaţie publică cu oferte închise la toate Comandamentele Teritoriale, Comandamentele de Di- \ vizii şi garnizoanele din ţară pen- ] tru aprovizionarea armatei cu can- tităţie necesare de orăs sau orzî din noua recoltă, până la 31 Au-] gust 1923, licitaţia se vor ţine, în conformitate cu art. 72—83 din Legea Comptabilităţei Publice a Statului. Cantităţile ce să aprovizionează, localităţile de predare şi condiţiunile ce trebue să îndeplinească, furajele se găsesc menţionate în cartele de sarcine ce pot fi văzute la Serviciiele de Intendenţă ale diverselor Comandamente din fiecare Garnizoană şi garnizoanele fără Comandamente la Cercurile de Recrutare. Garanţia la Licitaţie trebuie a fie * depusă numai în recipisa Casei de Depuneri sau Adiția Financiară. Com. Reg. 13 Călăraşi. colonel: Rambela. Lt. Rambela : 844 2 — 8 844 8-8 Criza economică ! Cum o rezolvi Dl Aristide Blank (Continuare de pe pagina I-mă) ! O altă sumă de 160 milioane, din împrumutul propus de dl Aristide Blank, ar urma să rămână In streinătate pentru comenzile C. F. R., industriale și ale ministerului de război. Cum comenz!le acestea s’ar face la industriile aplicate grupului de bănci împrumutătoare, ele ar avea toci un punct de aliafie pentru acordarea împrumutului. Cum şi noul împrumut, plănuit de dl Aristide Blank e şi el purtător de dobânzi, dsa propune că o altă sumă de 456 milioane, reprezentând dobânda lui pe trei ani, să rămână în streinătate, cu chipul acesta — ca şi la împrumutul convertit de 900 milioane bonuri — creditorul strein va fi asiguat cu cuponul pe trei ani, iar bugetul Statului nu s’ar încărca cu o nouă cheltuială. Datoriile în valută streină, ale comercianţilor români, devenite atât de presante şi aşa de jignitoare pentru creditul particular şi pentru prestigiul ţării, fu preocupat de asemenea pe dl Aristide Blank. D3S propune că o sumă de 133 milioane, din împrumutul proectat de dsa, să fie pusă la dispoziţia aceator comercianţi in schimbul unui depozit de zece lei de fiecare franc — aur. Aceste cititorii, odată achitate, viata noastră ar putea nădejdu! In noui credite, ceiace ar anima mult viaţa comercială a ţării, azi atât de apăsată. După propunerea dlui Aristide Blank ar rămâne deci in streinătate, din noul împrumut, o sumă ds 1.255 milioane franci — aur, din rare s’ar îndestrau in primul Ioc chier băncile împrumutătoare. înțelege dar oricine cs interes ai avea chiar creditorii noștri de mâne s' ne ecorde acest împrumut. Mai rămâne o sumă de 1.100 mil’osne franci aur, pe care d. Aristide Blank o destină la una din cele mai originale şi mai utile întrebuinţări.In placul dlui Aristide Blank, această uriaşa sumă — având în vedere transformarea ei In lei hârtie — urmează să fie adusă în ţari şi afectată In întegim ne la răscumpărarea datoriei interne a Statului. După dl Aistide Blank datoria internă a Sfatului, în cifră de 86 miliarde, e plină de pericole pentru viitor, căci — scrie ds* — „datoria aceasta reprezintă o sarcină destul de ușoară la nivelul de azi al leului, dar e legată de imense pericole pentru viitor, atunci când leul va redeveni lui. In adevăr atâta vreme cât stâmbul nostru rămâne in stara actuală, Statul are facilităţi mai mari pentru a percepe impozite ridicate , atunci insă când valuta noastră se va asana, asemenea posibilităţi dispar.* „Aceasta e evident. E mai uşor să impui cu 1.500 lei fără de export o tonă de cereale, la preţul ei actual de 5000 lei, — adică cu 30% — decât să percepi 70 lei — deşi tot numai 30% — atunci când preţul tonei va reveni la normal adică 200 le aur.* Pentru a preîntâmpina acest faliment sigur al tezaurului public şi mai cu seamă pentru a da Statului posibilitatea şi interesul să lucreze la ridicarea leului, dl Aristide Blank cere cu toată insistenţa ca Statul să şi răscumpere datoria contractată în lei putred, tot cu asemenea lei. La acest scop sunt afectate cele 100 milioane franci aur, provenite din împrumut , proectat de dsa. In concepţ’a dlui Aristide Blank săsourarătarea rentei intre s’ar face în interval a şase semestre, răscumpărându-se în fiecare semestru rentă pentru 4 miliarde lei. Pârtie, căpătaţi de Stat prin vindecarea devizelor streine, în proporţia de un milion pe zi. * După cum se vede, dar, planul financiar de refacere al dlui Aristide Blank, e bine studiat şi bine închegat în toate amănuntele lui. Nimic n’a scăpat prevederea şi perspicacităţii autorului. Proectul dlui Aristide Blank e caun vas hermetic Închis, pe care nici o obiecţiune nu-l poate pătrunde sau el- Itera. E o cugetare unică și unitară — ]așa cum numai adevărul poate fi. Dar [meritul ce mare al propunerilor dlui Aristide Blank este că ele nu sunt ‘simplă teorie financiară, ci un proect de imediată epicare practică. Timpul, marele meșter, care desleagă tette, va arăta, sigur mult mai curând decât cred unii, că singura soluţie a impasului nostru financiar, e cea expusă de dl Aristide Blare în judicioasa dsale lucrare. Corfanţi nu va foma guvernul Varşovia. — Sâmbătă comisiunea principală a dietei a adoptat o rezoluţiune cu 222 contra 202 voturi ravo- când însărcinarea dată lui Corfanti şi adresându se preşedintelui Pilsudski pentru luarea iniţiativei formarea cabinetului. Pilsudski a recomandat pa Iulian Novak rectorul univerităței din Cracovia ca prim ministru. Comisiunea principală a dietei s’a pronunțat pentru aceasta candidatură. Novak a sosit la Varșovia. I Al IV-lea congres învătătoresc ! Duminecă în 6 August se va deschide al IV-lea congres învăţătoresc în Cluj Invăţătorimea din toate unghiuirile Ardealului, Banatului, Crişanei şi aj Maramureşului trebue să-şi socoată de cea mai sfântă datorinţă a sa ca să ia , parte la această solemnă manifestare de putere şi solidaritate culturali. Dacă şi înainte de război întruniri de felul acesta îşi aveau înţelesul lor profund, după război ele capătă o importanţă cardinală. Oamenii de aceleaşi idei, cu aceleaşi tendinţe şi aspiraţii, se întrunesc ca laolaltă desbătând lu- I orurile şi problemele impuse în prezent în sfera lor de acţiune, — prin puteri unite şi prin o voinţă mare ‘să le dee soluţia cuvenită. In acest sens şi prin această prismă trebuesc privite şi judecate toate congresele de până acum (trei la număr) ale învăţătorilor. Trei mari congrese au ţintit dela desrobirea învăţătorii de dincoace de Carpaţi. Şi, astei, după trei ani de zile, suntem in poziţia de a vedeacă unul fiecare din aceste congrese, din urma hotărârilor ce s’au adus şi re- zolvirii ce s’a putut da în decursul timpului unora dintre acele hotărâri, zic unul, fiecare din acele congrese a însemnat o epocă în viaţa adăscrimei noastre atât de greu şi pa nedreptul Încercată de vremile trecu- tului. Astăzi, când ne aflăm în pragul congresului al IV-lea, când privim peste activitatea şi sforţările de trei ani a unui corp de oameni, care dela, început au voit ceva şi şi au dat seamă pe deplin de ceea ce vrea, astei câre pe care am pornit şi natura mijloacior, de cari ne am folosit pentru ajungeea telurilor prepuse, ni se designează în contururi tot mai precis, şi tot mai îndreptăţite. InsăIstorimea noastră nu poate să* ? fie calificată de egoistă de nici o minte î serios şi obiectiv cugetătoare. Prin totul ce voeşte şi spre ce a năzuit, în primul rând a avut în vedere rezolvirea dreaptă şi corespunzătoare vremilor a marei probleme şcolare, care desigur formează una dintre cele mai puternice baze de prosperare a scumpului nostru Stat. In reauizarea acestei dorinţe a întâmpinat şi în impină, a avut de luptat şi mai trebue să lupte cu multe prejudiţii şi interese streine de scopul ce se urmăreşte. Dar, pute- rea şi tenacitatea, cu Care învăţătorii j js -au susţinut cauza dreaptă împotriva: j tuturor lucrări,or pe dedesubt a ace-: Hora cari nu vor să ne înţeleagă şi cari ] [toate mişcările şi zvârcolirile noastre) ! le socoteau de lucruri neînsemnate, * (cărora nu trebue să li se dea nici o| ' atenţiune ; zic, această putere e o ga-jaranţie şi pe viitor, că ceea ce e pentru] binele şi interesul general, vom izbutii întotdeauna să înfăptuim. Congresul pe sa va deschide în 6 . August insă îşi are importanţa sa şi jsub alt raport. Abstrăgând dela foloasele generale, ce in mod natural ni le ţaduc toate întrunirile noastre mari cum iar fi: întărirea simţului de solidaritate, încrederea in puterile proprii, cunoaş- I terea reciprocă, o mai bună pătrundere a aspiraţiilor şi idealurilor de cari suntem călăuziţi etc., congresul al IV lea, spre deosebire de celelalte, va însemnaşi o constatare a faptelor săvârşite, o asumare a rezultatelor ajunse pe temeiul dezideratelor cu a căror rezolvire a fost însărcinată conducerea Asociaţiei. In acest congres, pentru prima dată, după trei ani de zile, vom putea face o comparaţie şi a stabili mai precis raportul dintre efortul de muncă şi re-zultatele ajunse. In acest înţeles, interesul fiecărui membru al Asociaţiei, faţă de congres şi lucrările lui, trebue să fie pe cât se poate de mare. înainte de a încheia, un lucru încă vrem să relevez fraţilor colegi. O notă caracteristică a congreselor trebue să fie „impozantul“. Dar, congresele sunt impozante nu numai prin mărimea problemelor, ce sunt tratate şi desbătute in ele ci mai presus de toate prin numărul impunător al membrilor, ce se prezintă. Dorim, ca la al IV lea congres în care vom putea vorbi şi de încoronarea unei opere desfăşurată până acum, învăţătorii să se prezinte într’un număr cât se poate de mare. Fiecare dintre colegi să treacă peste inconvenientele şi greutăţile mărtunte ale zilei şi prin prezenţa sa să ridice nimbul de serbătoare al congresuui şi să facă, ca în aceste trei zile de congres, să se poată spune cu mândrie în toate părţile: „Astăzi în Cluj e lumea dascălilor!* „Sărbătoarea culturii!* învăţătorul Gawil Almişanu. Locurile vacante la seminarele teologice ale Statului I .Monitorul Oficial* No 91 din 27 iulie cri anunţă că la 1 Septemvrie 1922, se va ţină concurs pentru ocuparea locurilor vacante în clasa I. În seminarele teologice ale Statului pentru jenul şcolar 1922 923.unt vacante : La seminarul central din Bucureşti 85 locuri pentru bursieri şi 15 locuri pentru solvenţi ; La seminarul „Velamin* din Iaşi, 35 lcuri pentru bursieri şi 10 locuri pentru solvenţi; La semiarul „Sf. Nicolae* din Râmnicul Vâlcea, 50 locuri pentru bursieri; La seminarul „Sf. Andrei* din Galaţi, 60 locuri pentru bursieri, repartizate astfel: 15 pentru busar*beai, 10 pentru dobrogeni şi 25 pntru concurenţii din vechiul Regat. La seminarul „Neagoe-Vodă* din Curte* de Ageş, 30 locuri pentru bursieri şi 10 locuri pentru solvenţi. La seminarul „Sf. Geosihe* din Roman, 80 locuri pentru bursieri 15 locuri pentru solvenţi; La seminarul „Chesarie Episcopul“ din Buzu 24 locuri pentru basteri şi 21 locuri pentru solvenţi ; L . seminarul din Huşi, 80 locuri pentru bursieri şi 10 locuri pentru solvenţi ; La concurs nu pot fi admişi decât numai fii de români, de relgiune creştină ortodoxă da răsărit, cari vor face cerere de înscriere la direcţia seminarilor respective între 1—16 August Bibliografii — N. Iorga: Introducere la studiul asupr'» României şi Românilor (Conferinţe ţinute la şcoala interaliată de înalte stadii 10- olase de la Paris). Beiuş, tip. şi libr. Doina. — N. lorga: Pagini de critică din tinereţe. Colecţia Ramuri. Craiova, Ier 25. — N. lorga: Istoria Românilor în chipuri şi icoane. Colecţia Ramuri, Craiova, lei 40. — Viaţa Românească, anul XIV, Nr. 7 — Viaţa agricolit, Anul XIII, Nr. 14. — România Viitoare, Anul IV, Nr. 3. — N. Bane : Nuvele. — C. Sandu-Aldea : Navele. Prigonirile religioase * Un răspuns al ministerului de culte — Intr'un articol ublicat în ziarul nostru din 29 Iulie cor. arătsm prigonirile religioase pe cari le suportă baptiştii în Transilvania şi Bucovina, cerând autorităţilor superioare ca si ia energice măsuri pentru*a le împiedica. In această chestiune, dl dr P. Ionescu, director general, răspunde următoarele, prin ziarul „Adevărul* la afirmaţia că autorităţile administrative încurajează aceste prigoniri. Domnule Director! In numărul 11.753 de la 27 Iulie a. c., sub titlul „Prigoniri religioase din Transilvania* se scrie în preţuitul de ziar ,despre aşa zisele persecuţuni ale bap-Itiştilor şi între altele se afirmă, că , aceste prigoniri se execută pe baza , ordinelor ministeriale, de chiar organele administrative. Faţă de această afirmare ne permitem a vi aduce la cunoştinţit că, conform dispoziţiilor ministerului de culte, Baptismul bucură ia ţara noastră de libertate absolută şi în toate cazurile de eşanse prigoniri ministerul a ordonat cea mai strictă cercetare şi a luat măsurile cuvenite ca exercitarea cultului baptist să fie pe toată linia liberă. Şi dacă, pe lângă toate măsurile luate de minister, pentru libertatea cultului baptist, se vor întâmpla pa ici acolo ciocniri între aderenţi acestui cult şi populaţiunea din Ardeal, cauza prin- I cipală este că aderenţii cultului baptist nu respectă legile guvernului maghiar,referitoare la chestiile confesionale din ţinuturile deslipite de Ungaria şi dpi ic [la România, legi, cari şi azi sunt în vigoare în acele ţinuturi. Ministerul n’a avut cunoştinţă deca- Isul amintit de dv. şi a dispus ca acest I Caz să fie cercetat la faţa locului de ■ un delegat al ministerului. Director general, Dr P. Ionescu. Noi primim de bună întâmpinare a ministerului de culte prin care afirmă că , confom dispoziţiilor luate baptismul se bucură de o libertate religioasă absolută. Dar, atunci organele inferioare nu execută aceste dispoziţii şi lucreeză cu de la sine putere. Tot aşa nu înţelegem restul jandarmilor în chestiile religioase şi mai ales abuzurile şi maltratările la cari se dedau. Comandamentul jandarmeriei nu a luat până in prezent nici o măsură împotriva vinovaţilor. • Aşteptând rezultatele anchetei făgăduite, nu vom înceta de a aduce la lumină şi de a înfiera orice caz ni se va aduce la cunoştinţă In această chestie. * PATRIA Poetul de la Buceşti E vorba să se ridice un simplu bust poetului Ştefan Petică din Buceşti. Iniţiativa e particulară. Scriitorul e unul din cei zece mai mari pe care a avut ţara — dar e absolut necunoscut marelui public Intrucât — editorii se tem grozav de versuri — şi preferă romane proaste de Stoican sau Cozmin. In curând se vor împlini 20 de ani de la moartea acestui mare poet necunoscut care în mizerie şi noapte — a înfrumseţat geniul literature! noastre *— şi totuşi încă nu avem pentru toţi slova lui. Nu otrem stejare desată, cerem să i se tipărească apele — şi din câştig vor trebui să iasă destui bani şi pentru cinstirea amintirii Dar asta într’o ţaracivilizată în care bine înţeles ar fi mai respectate şi genialele inspiraţii ale lui Eminescu şi Coşbuc. Deocamdată numai hânta trusturilor liberale ameninţă să se scumpească iar dinlipsă de combustibil*. Iar cei ce au scris odată frumos româneşte — ptrezesc un anonimat pentru gloria S. S. R. din care face parte un ciudat poliţist. Criza de locuinţe Iredentismul maghiar ocrotit de autorităţi îndeobşte cunoscută mizeria de locuinţe din oraşul nostru, precum cunoscut este şi aceea că, în timp ce zeci , sute de familii de funcţionari şi muncitori retrâni stau înghesuiţi ca peştii în câte-o cameră nesănătoasă pe margiara oraşului, sau în cele mai multe cazuri, cu desăvârşire fără adăpost — ovrei speculanţi şi tutierul de paraziţi ai vieţei sociale. In toată această mizerie, stau In locuinţe încăpătoare şi luxoase, prin centrul oraşului. Insă, felul cum poate să fie aruncat un muncitor român din locuinţă pe stradă, după cum ni se aduce la cunoştinţă, este o semnificaţie specială care scoboară demnitatea autorităţilor noastre. Muncitorul Zaharie Pop, dela ziarul nostru, fiind timp mai tndelungat fără locuinţă, s’a mutat într’o locuinţă ce era rerhiziţ'onată de la dl prof. reformat Frânase Kovács din str. Cogălniceanu 11, diplos soţia acestuia consimise, că devenind goală locuinţa, să o primească dânsul. Mutat In locuinţa, dl Pop cere numaidecât, prin o petiţie, Biroului de Inchiriere trecerea locuinţei pe numele său. Dl Kovács însă, care, deşi avea locuinţă frumoas şi încăpătoare, voind să acapareze pentru sine şi această locuinţă, porneşte acţiune de evacuare împotriva dlui Pop. Şi, Judecătoria de Ocol, cu data de 20 iunie ora 8 a. m.d.,pe o sentinţă, în care oblig pe dl Pop să evacueze locuinţa în decurs de 16 zile şi să plătească 258 lei spese, pe motiv că stă în locuinţă fiii titlu de drept", căci dl prof. negase că soţia sa s’ar fi învoit la cedarea locuinţei. Dar dl judecător nu a luat în considerare cererea pârâtului Zaharie Pop ca să înfăţişeze pe soţia profesorului şi alţi martori pentru ca să dovedească sub jurământ dacă a cedat sau nu locuinţa , nici aceea, că în aceeaş zi la ora 8 p. m. era fixată la Comisiunea de închiriere judecata în aceasta chestiune, pentru a i se acordatitlul de drept*, ceea ce s’a şi întâmplat. Căci, Comisiunea de închiriere, deşi a fost încunoştinţată despre sentinţa Judecătoriei de Ocol dinainte de Iasă, a acordat locuinţa dlui Pop. Insă, fiindcă dl Judecător de Ocol, care de altfel este de naţionalitate maghiară — şi de aci transpiră părtinirea profesorului reformat, duşman de moarte atot 02-i românesc — a adus o sentinţă executabilă, fără considerare de hotărârea Ce urma după masă la Comisia de închiriere sau a apelului şi dl Pop a fost pus cu forţa publică afară din locuinţa, dimpreună cu soţia sa, deşi era abia de câteva zile căstorit. Dlui Judecător de O.,dl ca maghiar şi expert in legi îi va fi uşor să se justifice In dosul textelor, pe cari le poate suci şi răsuc după plac, dar ca reprezentant al justiţiei trebuia să aibă în vedere starea gravă a lipsei de locuinţe şi atunci, nu ar fi putut lovi cu asemenea sentinţă în cel aruncat pe stradă, iar celui negl dreptăţit să pună în mână piatra cu care să lovească. Forurilor competente li se impune intorinţa să supravegheze şi să nu telerize să se mai comită asemenea nedreptăţi cari sunt incalificabile faţă de autoritatea românească, prin care se comit. X. Grecia şi propunerile de pace Atena. — Grecia a adresat o notă puterilor aliate in care declară că înţelege să şi reia libertatea de acţiune. Totuşi e dispusă să examineze propunerile de pace. Socoteşte însă că pacea nu poate fi incheiată decât dacă ea este impusă Turcilor prin forţă. Guvernele aliate au notficat la Atena că nu admit ca Grecia să ataca Constantinopolul. Sau deschis Antrepozitele FRENKEL, Str. Aprinjoarelor (f. Gyufagyár u.) No. 13. Condiţiile cele mai favorabile, cele nai