Patria, august 1922 (Anul 4, nr. 165-188)

1922-08-01 / nr. 165

1 August 1922 ♦ AICA PUBLICITATE ♦ 8 Cel mai mare magazin românesc de Blannrl din Viena este aiul o § ANDREI FARCAS I O WIENA. VX. >1 H.i-iu»iii le h 1 r ii»«- ÖT. WTEIVA.. X O Deci roagă. On. public românesc a-1 cerceta dându-i tot sprijinul, o R Lucru solid, preturi moderate. # Asortiment bo^at tn tot­­a­l dfe felni de blánuri. afe­x ? 795 10-M0 * S­chimbare de domiciliul. C­ AUT DOI ÎNVĂŢĂCEI pentru prăvălia mea de tot soiul de mărfuri. Condiţiunile: au se servească 4 ani de la intrare pe durata cărora eu mă îngrijesc de toată întreţi­nerea lor: vipt, locuinţă, îmbrăcă­minte, şi dacă să poartă bine le depun la banca Albina 2000 lei la care sumă totală vor avea drept când îşi vor începe cariera lor de comercianţi de sine stătători. Petru Bârsan mare comerciant în Bo­­zovici, Judeţul Caraş-Severin, Bă­nat. 852 2­5 Schimb locuinţa mea din Braşov Şirul Cetăţuei 9 de 5 camere, bucătărie, odae de bac, parchet şi grădină — cu o locuinţă­ modernă în Cluj de cel puţin 3 camere, bucătărie, odae de bae, parchet. S41 8- 5 Ion Clopoţel. C­aut o locuința compusă din 3—5 camere, bucă­tărie, mobilată sau nemo­bilată. Onorarul buni — Adresa la Adm. ziarului. 840 8—3 P­ălării din Viena în de­pozit, primesc refor­marea şi pregătirea. De­pozitul de mode RAGANYI, Cluj, Str. N. Iorga 6. 149 ico 100 i-Tf C­umpăr un plan de ocazie. Adresa la administraţia ziarului. 4­5 D­e vânzare o casă, St­ada Izabella Nr. 4. In caz de cumpărare se poate prelua locuinţa et. 32­ ico S­prijiniţi bărbieria din Strada Universităţii Nr. 6, a lui Gheorghe Tomuţiu, Iosif Csáp şi Fran­­cisc Benczédy. 238 46­ 2 p Banca „ECONOMUL* institut de pred. si ecou. ____ societate anonimi, Cluj______ CONCURS.I Prin aceasta escriem concurs pentru ocuparea unui post de­­ Functionar-contabil devenit vacant la Centrala noastră. Doritorii de a ocupa acest post își vor înainta cererile în scris până la 15 August a. c. dove­dind, că au absolvat vreo academie, sau şcoală superioară de comerţ, şi că au o praxă corespunzătoare. Cererea va cuprinde un mic „cur­riculum vitae“ indicându-şi tot­­­odată şi pretenziunile de salar. Este în interesul reflectanţilor de a se­­ prezenta şi în persoană, C­­uj, la 22 Iulie 1922. 846 3 3 Direcţiune*: Băncii „ECONOMUL” N­otarul public în Huedin caută scriitor român. Cere oferte 858 1­ 3 S­pălătoreasă cu ziua caut lucru la case. Adresa Dondos Maria, Cluj, Str. Petrează nr. 6. Cunoaşte şi bro­deria, precum şi ori­ce lucru de mână. 1-3 ALBERT SZŐCS şi-a mutat atelierul de Arămânie şi re­paraţi pentru maşini în str Traian No. 7. (Árpád­ utca) iss» 38-60 | Primim curse de au­tomobile oriunde! 9 noua tei kilometrul! Automobile noii pe«­gio Gata în orice moment PERRY Telefon 999 www wr­w Telefon 999 ! Calea Regele ( illfu­l Calea Regele Ferdinand 99 O­AA l)U Ferdinand 99 h­fw*OTiwmnWITrr"*-nf Se caută Maestru Mecanic special pentru Tri­cotage. :: Oferim «56 1-5 leafă bună, casă și masă. Fabrica de Tricotage TELEGA—PRAHOVA A sosit un mare asortiment de UHU­IE , dirt Mieria Tot acolo se află tot felul de pă­lării palma şî togă, renovarea și văpsirea după moda cea mai nouă, primesc su­garantă *»* ut­io Ou animă EMIL KOHN * AtaHer *ran]«5 cm «lectrleâ ■ $&£& dorești! să cam­peri Mobile *• piane s* nu-ţi pară râu de chen­­­veliie unui drosn până te fftrgol-Mm'cs, tji «A vest uriaşele, splendid aranjatele 378 77—300 saloane de mobile a lui Székely şi Réti Fabric* de mobile transil­vănean*, Societate pe Acţli. ««y* *© jGRATIS CĂPĂTAŢI ! ceasoarnice, bijuterii şi alte obiecte prin bonurile reasmi€ărlei .Perfect' din Bucureşti, Karegheorghevici 2. 1 Cereţi prospecte gratisi 848 2 -7 Pubb­aţiune ! Se aduce la cunoştinţă că în­ ziua de 5 August 1922 st. n. se] va ţinea licitaţie publică cu oferte­­ închise la toate Comandamentele Teritoriale, Comandamentele de Di- \ vizii şi garnizoanele din ţară pen- ] tru aprovizionarea armatei cu can-­­ tităţie necesare de orăs sau orzî din noua recoltă, până la 31 Au-] gust 1923, licitaţia se vor ţine, în conformitate cu art. 72—83 din Legea Comptabilităţei Publice a Statului. Cantităţile ce să aprovizionează,­ localităţile de predare şi condiţiu­­nile ce trebue să îndeplinească, furajele se găsesc menţionate în­­ cartele de sarcine ce pot fi văzute­­ la Serviciiele de Intendenţă ale­ diverselor Comandamente din fie­­­­care Garnizoană şi garnizoanele­­ fără Comandamente la Cercurile­­ de Recrutare.­­ Garanţia la Licitaţie trebuie a fie * depusă numai în recipisa Casei de Depuneri sau Adiția Financiară. Com. Reg. 13 Călăraşi. colonel:­­ Rambela. Lt. Rambela : 844 2 — 8 844 8-8 Criza economică ! Cum o rezolvi Dl Aristide Blank (Continuare de pe pagina I-mă) ! O altă sumă de 160 milioane, din împrumutul propus de dl Aristide Blank, ar urma să rămână In streinătate pen­tru comenzile C. F. R., industriale și ale ministerului de război. Cum comen­­z!le acestea s’ar face la industriile apli­cate grupului de bănci împrumutătoare, ele ar avea toci un punct de aliafie pentru acordarea împrumutului. Cum şi noul împrumut, plănuit de dl Aristide Blank e şi el purtător de do­bânzi, dsa propune că o altă sumă de 456 milioane, reprezentând dobânda lui pe trei ani, să rămână în streinătate, cu chipul acesta — ca şi la împrumutul convertit de 900 milioane bonuri — creditorul strein va fi asiguat cu cupo­nul pe trei ani, iar bugetul Statului nu s’ar încărca cu o nouă cheltuială. Datoriile în valută streină, ale comer­cianţilor români, devenite atât de pre­sante şi aşa de jignitoare pentru credi­tul particular şi pentru prestigiul ţării, fu preocupat de­ asemenea pe dl Ari­stide Blank. D3S propune că o sumă de 133 milioane, din împrumutul proectat de dsa, să fie pusă la dispoziţia acea­tor comercianţi in schimb­ul unui depo­zit de zece lei de fiecare franc — aur. Aceste cititorii, odată achitate, viata noastră ar putea nădejdu! In noui cre­dite, ceiace ar anima mult viaţa comer­cială a ţării, azi atât de apăsată. După propunerea dlui Aristide Blank ar rămâne deci in streinătate, din noul împrumut, o sumă ds 1.255 milioane franci — aur, din rare s’ar îndestrau in primul Ioc chier băncile împrumută­­toare. înțelege dar oricine cs interes ai avea chiar creditorii noștri de mâne s' ne ecorde acest împrumut. Mai rămâne o sumă de 1.100 mi­l’osne franci aur, pe care d. Aristide Blank o destină la una din cele mai originale şi mai utile întrebuinţări.­­In placul dlui Aristide Blank, a­­ceastă uriaşa sumă — având în vedere transformarea ei In lei hârtie — ur­mează să fie adusă în ţari şi afectată In întegim ne la răscumpărarea datoriei in­terne a Statului. După dl A­istide Blank datoria in­ternă a Sfatului, în cifră de 86 mi­liarde, e plină de pericole pentru vii­tor, căci — scrie ds* — „datoria a­ceasta reprezintă o sarcină destul de ușoară la nivelul de azi al leului, dar e legată de imense pericole pentru vii­tor, atunci când leul va redeveni lui. In adevăr­ atâta vreme cât s­tâmbul nostru rămâne in sta­ra actuală, Statul are facilităţi mai mari pentru a per­­cepe impozite ridicate , atunci insă când valuta noastră se va asana, asemenea posibilităţi dispar.* „Aceasta e evident. E mai uşor să impui cu 1.500 lei fără de export o tonă de cereale, la preţul ei actual de 5000 lei, — adică cu 30% — decât să percepi 70 lei — deşi tot numai 30% — atunci când preţul tonei va reveni la normal adică 200 le aur.* Pentru a preîntâmpina acest faliment sigur al tezaurului public şi mai cu seamă pentru a da Statului posibili­tatea şi interesul să lucreze la ridica­rea leului, dl Aristide Blank cere cu toată insistenţa ca Statul să şi răscum­pere datoria contractată în lei putred, tot cu asemenea lei. La acest scop sunt afectate cele­­ 100 milioane franci aur, provenite din împrumut , proectat de dsa. In concepţ’a dlui Aristide Blank săsoura­­rătarea rentei int­r­e s’ar face în inter­val a şase semestre, răscumpărându-se în fiecare semestru rentă pentru 4 mi­liarde lei. Pârtie, căpătaţi de Stat prin vindecarea devizelor streine, în propor­ţia de un milion pe zi. * După cum se vede, dar, planul finan­ciar de refacere al dlui Aristide Blank, e bine studiat şi bine închegat în toate amănuntele lui. Nimic n’a scă­pat prevederea şi perspicacităţii autoru­lui. Proectul dlui Aristide Blank e ca­­un vas hermetic Închis, pe care nici o­­ obiecţiune nu-l poate pătrunde sau el- Itera. E o cugetare unică și unitară — ]așa cum numai adevărul poate fi. Dar [meritul ce mare al propunerilor dlui­­ Aristide Blank este că ele nu sunt ‘simplă teorie financiară, ci un proect de imediată epi­care practică. Timpul, marele meșter, care desleagă tette, va arăta, sigur mult mai curând decât cred unii, că singura soluţie a impasului nostru financiar, e cea ex­pusă de dl Aristide Blare în judicioasa dsale lucrare. Cor­fanţi nu va foma guvernul Varşovia. — Sâmbătă comisiunea­ principală a dietei a adoptat o rezolu­­ţiune cu 222 contra 202 voturi ravo-­ cân­d însărcinarea dată lui Corfanti şi­­ adresându se preşedintelui Pilsudski pentru luarea iniţiativei formarea cabi­netului. Pilsudski a recomandat pa Iu­lian Novak rectorul uni­verită­ței din Cracovia ca prim ministru. Comisiunea principală a dietei s’a pronunțat pentru aceasta candidatură. Novak a sosit la Varșovia. I Al IV-lea congres în­vătătoresc ! Duminecă în 6 August se va des­­­­chide al IV-lea congres învăţătoresc în Cluj Invăţătorimea din toate unghiu­­i­rile Ardealului, Banatului, Crişanei şi aj Maramureşului trebue să-şi socoată de­­ cea mai sfântă datorinţă a sa ca să ia , parte la această solemnă manifestare­­ de putere şi solidaritate culturali.­­ Dacă şi înainte de război întruniri de felul acesta îşi aveau înţelesul lor pro­­­fund, după război ele capătă o im­­­­portanţă cardinală. Oamenii de aceleaşi­­ idei, cu aceleaşi tendinţe şi aspiraţii,­­ se întrunesc ca laolaltă desbătând lu- I orurile şi problemele impuse în pre­­­­zent în sfera lor de acţiune, — prin­­ puteri unite şi prin o voinţă mare ‘să le dee soluţia cuvenită. In acest sens şi prin această prismă trebuesc privite şi judecate toate con­gresele de până acum (trei la număr) ale învăţătorilor. Trei mari congrese au ţintit dela desrobire­a învăţătorii de dincoace­ de Carpaţi. Şi, astei, după trei ani­ de zile, suntem in poziţia de a vedea­­că unul fiecare din aceste congrese, d­in urma hotărârilor ce s’au adus şi re-­ zolvirii ce s’a putut da în decursul­­ timpului unora dintre acele hotărâri,­ zic unul, fiecare din acele con­grese a însemnat o epocă în viaţa a­dăscrimei noastre atât de greu şi pa­ nedreptul Încercată de vremile trecu-­­ tului. Astăzi, când ne aflăm în pragul congresului al IV-lea, când privim­ peste activitatea şi sforţările de trei ani a unui corp de oameni, care dela, început au voit ceva şi şi au dat seamă pe deplin de ceea ce vrea, astei câr­e pe care am pornit şi natura m­ijloacior, de cari ne am folosit pentru ajunge­ea­­ telurilor prepuse, ni­ se designează în­ contururi tot mai precis, şi tot mai îndreptăţite.­­ InsăIstorimea noastră nu poate să* ? fie calificată de egoistă de nici o minte î serios şi obiectiv cugetătoare. Prin totul ce voeşte şi spre ce a năzuit, în primul rând a avut în vedere rezolvi­­rea dreaptă şi corespunzătoare vremi­­lor a marei probleme şcolare, care de­sigur formează una dintre cele mai puternice baze de prosperare a scum­pului nostru Stat. In reauizarea acestei dorin­ţe a întâmpinat şi în impină, a avut de luptat şi mai trebue să lupte cu multe prejudiţii şi interese streine de scopul ce se urmăreşte. Dar, pute-­­ rea şi tenacitatea, cu Care învăţătorii j js -au susţinut cauza dreaptă împotriva: j tuturor lucrări,or pe dedesubt a ace-: Hora cari nu vor să ne înţ­eleagă şi cari ] [toate mişcările şi zvârcolirile noastre) ! le socoteau de lucruri neînsemnate, * (cărora nu trebue să li­ se dea nici o| ' atenţiune ; zic, această putere e o ga-j­aranţie şi pe viitor, că ceea ce e pentru] binele şi interesul general, vom izbutii întotdeauna să înfăptuim. Congresul pe sa va deschide în 6 . August insă îşi are importanţa sa şi jsub alt raport. Abstrăgând dela foloa­­­sele generale, ce in mod natural ni le ţaduc toate întrunirile noastre mari cum iar fi: întărirea simţului de solidaritate, încrederea in puterile proprii, cunoaş- I terea reciprocă, o mai bună pătrundere­­ a aspiraţiilor şi idealurilor de cari sun­­­­tem călăuziţi etc., congresul al IV lea,­­ spre deosebire de celelalte, va însemna­­şi o constatare a faptelor săvârşite, o a­sumare a rezultatelor ajunse pe temeiul­­ dezideratelor cu a căror rezolvire a fost însărcinată conducerea Asociaţiei. In acest congres, pentru prima dată, după trei ani de zile, vom putea face­­ o comparaţie şi a stabili mai precis­­ raportul dintre efortul de muncă şi re-­zultatele ajunse. In acest înţeles, inte­resul fiecărui membru al Asociaţiei, faţă de congres şi lucrările lui, trebue să fie pe cât se poate de mare. înainte de a încheia, un lucru încă vrem­ să relevez fraţilor colegi. O no­tă caracteristică a congreselor trebue să fie „impozantul“. Dar, congresele sunt impozante nu numai prin mări­mea problemelor, ce sunt tratate şi desbătute in ele ci mai presus de toate prin numărul impunător al mem­brilor, ce se prezintă. Dorim, ca la al IV lea congres în care vom putea vorbi şi de încoronarea unei opere desfăşurată până acum, învăţătorii să se prezinte într’un număr cât se poate de mare. Fiecare dintre colegi să treacă peste inconvenientele şi greutăţile mă­r­tunte ale zilei şi prin prezenţa sa să ridice nimbul de serbătoare al con­­gresuui şi să facă, ca în aceste trei zile de congres, să se poată spune cu mândrie în toate părţile: „Astăzi în Cluj e lumea dascălilor­!* „Sărbătoa­rea culturii!* învăţătorul Gawil Almi­şanu. ­ Locurile vacante la seminarele teologi­ce ale Statului I .Monitorul Oficial* No 91 din 27 iulie cri anunţă că la 1 Septemvrie 1922, se va ţină concurs pentru ocu­parea locurilor vacante în clasa I. În seminarele teologice ale Statului pentru jenul şcolar 1922 923.­­­u­nt vacante :­­ La seminarul central din Bucure­şti 85 locuri pentru bursieri şi 15 locuri­­ pentru solvenţi ; La seminarul „Velam­in* din Iaşi, 35 lc­uri pentru bursieri şi 10 locuri pen­tru solvenţi; La semi­arul „Sf. Nicolae* din Râmnicul Vâlcea, 50 locuri pentru bursieri; La seminarul „Sf. Andrei* din Galaţi, 60 locuri pentru bursieri, repartizate astfel: 15 pentru busar*beai, 10 pentru dobrogeni şi 25 p­ntru concurenţii din vechiul Regat. La seminarul „Neagoe-Vodă* din Curte* de Ageş, 30 locuri pentru bur­sieri şi 10 locuri pentru solvenţi. La seminarul „Sf. Geo­sihe* din Roman, 80 locuri pentru bursieri 15 locuri pentru solvenţi; La seminarul „Chesarie Episcopul“ din Buz­u 24 locuri pentru ba­steri şi 21 locuri pentru solvenţi ; L .­ seminarul din Huşi, 80 locuri pentru bursieri şi 10 locuri pentru sol­venţi ; La concurs nu pot fi admişi decât numai fii de români, de rel­giune cre­ştină ortodoxă da răsărit, cari vor face cerere de înscriere la direcţ­­ia semina­rilor respective între 1—16 August Bibliografii — N. Iorga: Intro­ducere la studiul asu­­pr'» României şi Românilor (Conferinţe ţi­nute la şcoala interaliată de înalte stadii 10- olase de la Paris). Beiuş, tip. şi libr. Doina. — N. lorga: Pagini de critică din tine­reţe. Colecţia Ramuri. Craiova, Ier 25. — N. lorga: Istoria Românilor în chipuri şi icoane. Colecţia Ramuri, Craiova, lei 40. — Viaţa Românească, anul XIV, Nr. 7 — Viaţa agricolit, Anul XIII, Nr. 14. — România Viitoare, Anul IV, Nr. 3. — N. Bane : Nuvele. — C. Sandu-Aldea : Navele. Prigonirile religioase­ ­* Un răspuns al ministerului de culte — Intr'un articol ublicat în ziarul nostru din 29 Iulie cor. arătsm­ prigonirile re­ligioase pe cari le suportă baptiştii în Transilvania şi Bucovina, cerând auto­rităţilor superioare ca si ia energice măsuri pentru*a le împiedica. In această chestiune, dl dr P. Io­­nescu, director general, răspunde urmă­toarele, prin ziarul „Adevărul* la afir­maţia că autorităţile administrative în­curajează aceste prigoniri. Domnule Director! In numărul 11.753 de la 27 Iulie a. c., sub titlul „Prigoniri religioase din Tran­silvania* se scrie în preţuitul de ziar ,despre aşa zisele persecuţuni ale bap-I­tiştilor şi între altele se afirmă, că , aceste prigoniri se execută pe baza , ordinelor ministeriale, de chiar organele­­ administrative.­­ Faţă de această afirmare ne permi­tem a vi aduce la cunoştinţit că, con­form dispoziţiilor ministerului de culte, Baptismul bucură ia ţara noastră de libertate absolută şi în toate cazu­rile de eşa­nse prigoniri ministerul a ordonat cea mai strictă cercetare şi a luat măsurile cuvenite ca exercitar­ea cultului baptist să fie pe toată linia liberă. Şi dacă, pe lângă toate măsurile luate de minister, pentru libertatea cul­­­tului baptist, se vor întâmpla pa ici a­colo ciocniri între aderenţi acestui cult­­ şi populaţiunea din Ardeal, cauza prin- I ci­pală este că aderenţii cultului baptist nu respectă le­gile guvernului maghiar,­­referitoare la chestiile confesionale din­­ ţinuturile deslipite de Ungaria şi dpi ic [la România, legi, cari şi azi sunt în vi­­goare în acele ţinuturi. Ministerul n’a avut cunoştinţă deca- I­sul amintit de dv. şi a dispus ca acest I Caz să fi­e cercetat la faţa locului de ■ un delegat al ministerului. Director general, Dr P. Ionescu.­­ Noi primim de bună întâmpinare a mi­­­nisterului de culte prin care afirmă că , confo­m dispoziţiilor luate baptismul se­­ bucură de o libertate religioasă abso­­­­lută. Dar, atunci organele inferioare nu­­ execută aceste dispoziţii şi lucreeză cu­­ de la sine putere. Tot aşa nu înţelegem restul jandarmilor în chestiile religioase­­ şi mai ales abuzurile şi maltratările la cari se dedau. Comandamentul jandar­meriei nu a luat până in prezent nici o măsură împotriva vinovaţilor. • Aşteptând rezultatele anchetei făgă­­­­duite, nu vom înceta de a aduce la lu­­­mină şi de a înfiera orice caz ni se­­ va aduce la cunoştinţă In această chestie. * PATRIA Poetul de la Buceşti E vorba să se ridice un simplu bust poetului Ştefan Petică din Buceşti. Ini­ţiativa e particulară. Scriitorul e unul din cei zece mai mari pe care­­ a avut ţara — dar e absolut necunoscut mare­lui public Intru­cât — editorii se tem grozav de versuri — şi preferă romane proaste de Stoican sau Cozmin. In cu­rând se vor împlini 20 de ani de la moartea acestui mare poet necunoscut care în mizerie şi noapte — a înfrum­­seţat geniul literature! noastre *— şi to­tuşi încă nu avem pentr­u toţi slova lui. Nu ot­rem stejare desa­tă, cerem să i­ se tipărească ape­­le — şi din câştig vor trebui să iasă destui bani şi pentru cinstirea amintirii Dar asta într’o ţara­­civilizată în care bine înţeles ar fi mai respectate şi genialele inspiraţii ale lui Eminescu şi Coşbuc. Deocamdată nu­mai hânta trusturilor liberale ameninţă să se scumpească iar din­­lipsă de combustibil*. Iar cei ce au scris odată frumos româneşte — p­­trezesc un ano­nimat pentru gloria S. S. R. din care face parte un ciudat poliţist. Criza de locuinţe Iredentismul maghiar ocrotit de autorităţi­ ­ îndeobşte cunoscută mizeria de locuinţe din oraşul nostru, precum cu­noscut este şi aceea că, în timp ce zeci , sute de familii de funcţionari şi muncitori retrâni stau înghesuiţi ca peştii în câte-o cameră nesănătoasă pe­ margiara oraşului, sau în cele mai multe cazuri, cu desăvârşire fără adăpost — ovrei speculanţi şi tutierul de paraziţi ai vieţei sociale. In toată această mizerie, stau In locuinţe încă­pătoare şi luxoase, prin centrul oraşu­lui. Insă, felul cum poate să fie arun­cat un muncitor român din locuinţă pe stradă, după cum ni se aduce la cunoştinţă, este o semnificaţie specială care scoboară demnitatea autorităţilor noastre. Muncitorul Zaharie Pop, dela ziarul nostru, fiind timp mai tndelungat fără locuinţă, s’a mutat î­ntr’o locuinţă ce era rerhiziţ'onată de la dl prof. refor­mat Frânase Kovács din str. Cogălni­­ceanu 11, d­iplos soţia acestuia con­­simise, că devenind goală locuinţa, să­ o primească dânsul. Mutat In locuinţa, dl Pop cere numai­decât, prin o petiţie, Biroului de Inchiriere trecerea locuinţei pe numele său. Dl Kovács însă, care, deşi avea locuinţă frumoas şi încăpătoare, voind să aca­pareze pentru sine şi această locuinţă, porneşte acţiune de evacuare împotriva dlui Pop. Şi, Judecătoria de Ocol, cu data de 20 iunie ora 8 a. m.­­d.,pe o sentinţă, în care obl­ig pe dl Pop să evacueze lo­cuin­ţa în decurs de 16 zile şi să plătească 258 lei spese, pe motiv că stă în locuinţă fiii titlu de drept", căci dl prof. negase că soţia sa s’ar fi învoit la cedarea locuinţei. Dar dl judecător nu a luat în considerare cererea pârâtului Zaharie Pop ca să înfăţişeze pe soţia profesorului şi alţi martori pentru ca să dovedească sub jurământ dacă a cedat sau nu locuinţa , nici aceea, că în aceeaş zi la ora 8 p. m. era fixată la Comisiunea de în­chiriere judecata în aceasta chestiune, pentru a i­ se acorda­­titlul de drept*, ceea ce s’a şi întâmplat. Căci, Comisiu­nea de închiriere, deşi a fost încuno­­ştinţată despre sentinţa Judecătoriei de Ocol dinainte de Iasă, a acordat lo­­cuinţa dlui Pop. Insă, fiindcă dl Judecător de Ocol, care de altfel este de naţionalitate ma­ghiară — şi de aci transpiră părtinirea profesorului reformat, duşman de moarte atot 02-i românesc — a adus o sentinţă executabilă, fără considerare de hotărâ­rea Ce urma după masă la Comisia de închiriere sau a apelului şi dl Pop a fost pus cu forţa publică afară din lo­cuinţa, dimpreună cu soţia sa, deşi era abia de câteva zile căs­torit. Dlui Judecător de O.,dl ca maghiar şi expert in legi îi va fi uşor să se jus­tifice In dosul textelor, pe cari le poate suci şi răsuc după plac, dar ca repre­zentant al justiţiei trebuia să aibă în vedere starea gravă a lipsei de locuinţe şi atunci, nu ar fi putut lovi cu aseme­nea sentinţă în cel aruncat pe stradă, iar celui negl dreptăţit să­­ pună în mână piatra cu care să lovească. Forurilor competente li­ se impune intorinţa să supravegheze şi să nu te­le­rize să se mai comită asemenea ne­dreptăţi cari sunt incalificabile faţă de autoritatea românească, prin care se comit. X. Grecia şi propunerile de pace Atena. — Grecia a adresat o notă puterilor aliate in care declară că înţe­lege să şi reia libertatea de acţiune. Totuşi e dispusă să examineze propu­nerile de pace. Socoteşte însă că pa­cea nu poate fi incheiată decât dacă ea este impusă Turcilor prin forţă. Guvernele aliate au notficat la Atena că nu admit ca Grecia să ataca Consta­ntinopolul. Sau deschis Antrepozitele FRENKEL, Str. Aprinj­oarelor (f. Gyufagyár­ u.) No. 13. Condiţiile cele mai favorabile, cele na­­i

Next