Patria, septembrie 1922 (Anul 4, nr. 189-211)

1922-09-01 / nr. 189

PATRIA (; j^ica publicitate ^ S­ e caută o magazineră ro­mană cu condiţiuni bune. Informaţiuni la administra­ţia ziarului. 1681­3 S­chimb locuinţa mea din Dej de 4 camere şi grădină sepa­rată, cu una mai mică din Cluj, Adresa Alexa Orban, Dej. 944 5­5 I felul de băuturi. Pretură de rate. D­e vânzare o casă, St­ada Izabella Nr. 4. In caz de cumpărare se poate prelua locuinţa, 616 57—ico S­prijiniţi bărbieria din Strada Universităţii Nr. 6, a lui Gheorghe Tomuţia, Iosif Csáp şi Fran­­cisc Benczédy. 238 e9-216 A­bsolventă a Academiei de mu­zică din Viena dă ore din cant, ghitară, pian şi conver­saţie germană. Inştiinţăriile se fac: Cluj, str. Baba Novac 18. 2—5 S­tudent Universitar dă meditaţie şi pregăteşte pentru corigenţă, elevi din clasele superioare de liceu. Informaţiuni la adm. ziaru­lui sub „Student“. 2—4 S ’a pierdut o vacă (junincă) de 3 ani din târgul de vite, culoarea roşie şi pe sub pântece albă. Să se în­cunoşti­nţeze la Petru Drăgan, Jucul de jos. 969 t i n „BUFIÎUL CENTRAL6' toată ziua servişti ui scart proaspeţi şi tot Repertoriu săptămânal | teatrul maghiar. —o— JOI: Micul Cader (Debitul D-nei Emura Somogyi, D-şovei Li­i Neményi şi a D-lui Iî­­a Tompa. Preţuri obişinuite.) VINERI Flacări (Premieră. Locurile a­­bonenţilor se v­or rezervă până Luni la orele 12. Preţuri de prem­eră. SAMBATA: Matineu orele 3 şi 4: Institu­­toarea (Reprezentaţie cinematografică cu pre­ţuri de tot reduse, în rolurile principale: Lili Beiky, Ştefan Szentgyörgyi, Várkonyi, Mészá­os, Aurora Laczkó, Dezséri.) SAMBATA seara: Flacări. (Pentru a 2 vară. Preţuri obişinuite.) DUMINECA: Matineu Murgul. (Cu con­­cursul D-nei Emma Somogyi şi a D-lui Şte­fan Szentgyörgyi. Preţuri reduse) DUMINECA seara: Micul Rege. (Cu con­cursul D - n­ei URÎ Neményi, Bela Tompa şi Ştefan Bá­jusz. Preţuri reduse). LUNI: Flao­ri (pentru a 3 vară. Preţuri o­­bişinuite.) ANUNŢ Cumi­ăr, Panoramă, Muzeu Anatomic, Bărci, Carusel Ae­roplan, Muzică orgă şi orice afacere de distracţie, poate fi cât de veche. Oferte şi fotografii dacă e po­sibil pt? adresa Dumitru Ioani­­ţescu Str. Vapor Assan Nr. 31 Bucureşti 9661-3 dttcfi âoretfi si omperi Mobile V piane * 1 s ă nu-ți pară sitt ds ebet* tuelele unui dram până la T&rgul-Mureș, și să veri uirtasete, splendid aranjatele 878 97...{joc saloane dl* mohile * In! ■ Székeli $1 téti Fabrică de mobile transil­văneană, Scrietete pe­reții. a» SE CAUTĂ un contabil bilanţier şi un ajutor de contabil­­corespondent Ofertele cu indicarea salan lui să se trimi­tă pe adresa foii „Târ­nava* în Dîcosân­­ffiărtmn. 697 1-1 ALBERTSZOCS şi-a mutat atelierul de Aromânie şi re­paraţii pentru maşini în str. Traian No. 7. (Árpád-utca) isse 16deo ui congres al preoţlmel ardelene — Apel către On, preoţime română — Biserica română din Ardeal de ambele confesiuni a ajuns în noul Stat la o râsrâptie, de acum înainte să cer noui puteri întru propovăduirea cuvântul­­ui. Dzeu spre a putea aduce la în­toarcere pe cei rătăciţi dela calea ade­vărului şi a dreptăţii, înainte aveam de-a lupta aproape numai cu duşmanii streini de neamul şi legea noastră, acum trebue sa constatăm cu durere că chiar latre rândurile credincioşilor noştri adăpaţi cu laptele Învăţăturii bi­­sericei româneşti dar orbiţi de arginţii lui Juda caută pe diferite căi să de­strame legătura între credit-oios şi bise­rici pe deoparte, şi între păstor su­fletesc şi păstorit pe de altă parte. Având in vedere, că baza unui Stat e ordinea morală, care şi ea la rân­dul ei nu se poate întemeia decât pe morala creştină, printre propovăduitorii legii şi moralei creştine locul cel din­­tâiu îl ocupă preoţimea creştină fără deosebire de confesiune. Preotul zilelor noastre şi îndeosebi preotul român trebue să fie un adevă­rat misionar în mijlocul poporului. Având în vedere situaţia materială a preotului român, care are de urmare logică, lipsa de preoţi, char în acestea timpuri când societatea are mai multă trebuinţă de un provăţuitor bun ca să-l lumineze şi să-l abată de la căile greşite. Luând apoi în considerare şi alte chestiuni ardente cari ating prestigiul bi­seri­cei şi preoţimei române, sub­semnatul îmi iau voia a face apri la onorata preoţime română fără deose­bire de confesiune, să primească ide­ea de a ne sfătui împreună într’un­ congres preoţesc, având a p­rni o acţiune comună întru apărarea bise­rici, a Statului, şi a dogmii noastre preoţeşti. Problema aceasta să nu fie privită nici de­cum prin prisma interesului îngust particular sau confesional, ci să se aibă în vedere interesul general al preoţimei române ardelene, pre­scurtată în multe privinţe în drepturile sale. Retribuţia preotului ardelean cu cuslificaţie completă a ajuns sub retri­buţia unui uşier din minister, ca să nu facem altă comparaţie. Anumite pro­bleme sociale ne stau de­opotrivâ înainte pentru ca împreună să contri­buim la rezolvi­rea lor pentru binele poporului, la mijlocul căreia trăim Intre altele fie amitită aci aplicarea reformei agrare In ţinuturile noastre şi multe altele. E chiar o cerinţă a vremii noui ca să eşim şi noi preoţii din cadrul în­gust al exclusivismului devenit prover­bial, organizându-ne ca tagmă intr’o asociaţie generala a preoţimei române din Ardeal, nefăcând politică confesio­nală — care duce la slăbire­a forţelor — ci dându ne ajutorul reciproc întru ajungerea scopului suprem, care este ridicarea razei preoţeşti la starea care i se cuvine. Fac acest apel frăţesc in nădejdea că deastădată toţi fraţii preoţi dela sate şi oraşe vor înţelege c’a sosit plinirea vremii—Insufleţindu ne cu toţii de cuvintele Mântuitorului nostru Isus H­istos: »îndrăzneşte, eu am biruit lumea*, întrunirea noastră având în vedere nu numai interesul bisericei şi al tag­mei preoţeşti, ci îts legătură cu aceasta, şi interesul Statului — onorata preo­ţime să ceară fără amânare convocarea conferinţelor tractuale pentru a discuta această chestiune — eventual a designa din fiecare protopopiat câte 1 preot, care să ia parte la o consfătuire intimă care se va ţine în Sibiu sau Alba­­Iulia la data care se va anunţa ulte­rior şi care conferinţă va avea să pre­gătească programul congresului şi să facă pregătirile de lipsă pentru convo­carea lui întru cât se poate încă în decursul lunei Septembrie a. c.­­ Fiind timpul limitat, propun deci că :on. preoţime să se întrunească (în­­ conferinţe fie la protopopiat sau cu site ocazii) în decurs de 8 zile dela publicarea acestui apel, căci timpul pierdut înseamnă cauză pierdută. Aşteptând solicitudinea factorilor bi­sericeşti şi de Stat, — cerându-le chiar sprijinul moral la aceasta acţiune — care s® face spre întărirea bisericii ro­mâne şi spre consolidarea Statului ro­mân, pun în discuţie publică această chestiune de interes general. La lucru deci­ou Dzeu înainte 1 Spring, 24 August 1922. Pr. Ioan Crăciun Ziarele ardelene sunt rugate a reproduce acest apel. ________ _2_ Acord complect la Praga Praga. — Biroul de presă ceho­slovac ne transmite următorul comu­nicat asupra rezultatului conferinţei dela Praga: Intre Statele din Mica înţelegere şi Polonia s’a stabilit un acord complect cu privire la înţelegerea realizată şi la decisii­e c® s’au luat atât îa ce priveşte tactica de urmat cât şi pentru soluţionarea diverselor chestiuni de pe­ ordinea de zi a programului Ligeii Naţiunilor. Delegaţii celor patru state­ vor rămâne pe timpul şedinţelor Ligei Naţiunilor de la Geneva. In cel mai strâns contact, Conferinţa de la Praga s-a ocupat în mod amănunţit cu situaţia politică­ şi economică a Europei Centrale în­ legătură cu situaţ­a creată de ultimele­ evenimente. Reprezentanţii celor patru­­ puteri reprezentante la Praga au con-­­ statat d­e nou necesitatea unei acţiuni­­ comune în cazul cand interesele lor­ comune ar fi amenințate. Prin acor-­r­dul realizat la Praga e­le pătru pu -­ teri au hotărât să continue în comun, acord de-a lucra în senzul păcei ge-ţ nerale în Europa. * Rechiziţiile de cereale .................... 4 Regulamentul pentru rech­ziţionarea grâului, secarei şi derivatelor Minister­ul de industrie şi comerţ a­­probînd lucrările, oficiului pentru con­trolul grâului, secarei şi derivatelor, a dat o sec­ţiune pentru reglementarea acestor rech­ziţii. Principalele dispozituni ale acestui regulament sunt următoarele: Orice rechiziţie de grâu, secară şi derivate se va face numai cu autoriza­ţia ministerului de industrie şi comerţ după avizul dat de „Oficiul de control al grâului făinei şi pâinei.“ Domnii prefer­ţ’, cri­mari de comune urbane şi autorităţile u­itare compe­te­te, vor sem­nala din timp Oficiului de control (O. F. P.) dificultăţile ce au la aprovizionarea de grâu şi făină, făcută prin tranzacţi­­e de bună învoială- Ei vor face prin adresă oficială Invitaţilor acelor cari posedă cantităţi disponibile de grâu sau faină a le pune în termen de 5 zile la dispoziţia morarilor sau emisiilor cari Ie solicită pe preţurile maxmale fixate da guvern şi cuprinse la decizia nr. 47703 , pun­ân­du-se în redare măsurile coercitive la care se expun. In caz de nevoe, primarii, prefecţii şi autorităţile mili­tice competinte vor solicita du* Oficiul de control a grâu­lui, făinei şi pâinei (O. F. P.) autori­­za­ţ­e de a face rechiziţii de grâu sau de făină. Cererea va fi însoţită de ex­punere motivată indicând Cantităţile de grâu şi făină de care este nevoe a se face aprovizionarea forţată, precum şi­­ persoanele care le posedă şi nu vor să fie pue în comerţ prin bună învoială. Sa va face menţiunea dacă li s’a făcut in­vitaţia dela art. 2 Autorizaţia nu se va da decât pre­fecţilor, primarilor sau autorităţilor mi­litare competente, cu indicaţiunea can­tităţii de re­hiziţii şi a persoanelor de pe cum urmează a se face rechiziţia. Rechiziţia se va face de către per­soanele indicate mai sus sau de citri­cei autorizaţi de dânşii cu delegaţie specială scrisă. Cantităţii® de grâu, făină sau de se­cară ce se vor rechiziţiona, sa vor lua imediat în primire de autoritățile re­spective și sa vor distribui morarilor sau brutarilor după cantitățile solici­tate. Se va dresa un proces verbal de e­fectuare a rechiziţiei in trei exemplare unul se va lăsa posesorului, al doilea va fi reținut de autoritatea respectivă iar al treilea se va înainta O F. P. Preţul grâului rechiziţionat va fi de 25 mii Iei, fără dreptul de primă, care bineînţeles nu se va mai plati nici mo­rarilor. Morarii sau brutarii se vor adresa din timp prefecturilor sau primăriilor în comunele urbane atunci, când nu se pot aproviz­ora prin bună învoială. Orice reclamere relativ la aplicare* rechiziţii d® grâu şi făină se va adresa direct O. F. P. la ministerul de indu­strie şi comerţ. ANUARE ŞCOLARE — Metoda suplinirilor — Şcoalele noastre medii şi-au păstrat buna tradiţie din trecut da a ne da în câte tm „Anuar“ informaţii despre, îa­treg mersul învăţământului dintr’un an şcolar. E adevărat că în vech­le noa­ste anuare ni­ se aducea, de obiceiu, şi câte o contribuţie de ordin cultural uneori adevărate contribuţii la istorie literară sau la ştiinţe. Dar azi, luând în seamă scumpetea tiparului, înţe­legem că redactorii Anuarelor mi se mai pot avânta la­­diţii voluminoase, şi că se m­ărginesc strict la raportarea situaţiei învăţământului dintr’un an din şcoala lor. Aşa cum sunt redactate, ele vor ră­mânea insă ca preţioase izvoare sta­tistice despre sforţările făcute în învă­ţământul secundar la începutul Româ­niei­ Mari, pentru a birui greutăţile ce i-au stat în cale. Dat fiind numărul mare de şcoli se­cundare care au trebuit înfiinţate nu pentru a parada cu ele, ci fiindu-le­­ adânc simţită necesitatea, — dovadă autele de elevi ce le-au populat de la început pe fiecare — greutăţile cu care învăţământul secundar a avut să lupte la noi şi anul trecut, rămân aceleaşi ca şi înainte cu trei ani: lipsa puterilor didactice şi lipsa mij­­loacel­r de învăţământ, a localurilor corespunzătoare în multe părţi, a biblio­tecilor româneşti aproape­­pretutindeni. Afară de bibliotecile vechilor noastre cse pe lângă celelalte ele au trebuit create, şi în scumpetea da azi a căr­ţilor, în neputinţa da­ a găsi multe volume cu totul necesare într’o biblio­­tecă de lican, — se poate închipui că şi după trei ani nou­le biblioteci -bea sunt la începutul înfiinţării. Zace ori douăzeci de mii de lei cât pot jertfi unele epitropii şcolare sunt cu totul insuficiente pentru a putea pune în grabă o bibliotecă cât de cât vredni­c de acest nume,, la dispoziţia "elevilor. N’ar fi, credem cu neputinţă să se iea măsuri la institutele de editură să­­ contrîbue cu un exemplar sau două,­ din crea ce tipăresc potrivit cu ne­­­voile învăţământului secundar, pen-' tru nouile b­blioteci de pe lângă şco­lile secundare din provinciile alipite. Lipsa puterilor didactice e da expli­cat, şi ea s’ar resimţi în acest al trei­lea an al învăţământului românesc, mai puţin, universităţile dându-ne me­reu profesori, dacă nu s’ar înstăpâni şi la noi nenorocita metodă a supli­nirilor, a transferărilor, care a contri­bui aşa de mult la lipsa stabilităţii, a continuităţii învăţământului îa ve­chiul Regat. Ca model regretabil la această pri­vinţă putem lua chiar ceea ce se petrece la liceul din Cluj. Avem anua­­l de pe anul acesta înainte şi în el putem citi, chiar la început, la capito­lul .Corpul profesor viu, următoarele: „înlocuirile, în decursul anului au fost mai numeroase ca în cei doi ani pre­cedenţi. Profesorul Alex. Busuioceanu şi a urmat şi în acest an studiile în streinătate, asemenea şi prof. Sebastian Nicolau, înlocuiţi fiind prin profesorii dr Luc­as Louis L­otard, R. Demb­rescu, apoi St. I. Mateescu, Gr. Litem, V. Laţiu. Profesorii dr Al­itearcu şi V. Can­­drea au fost detaşaţi pe întreg anul şcolar, cel dintâi ca d­rector general al învăţământului secundar, iar cel de al doilea ca inspector şcolar. Orele celui dintâi s’au repartizat între direc­torul liceului, prof. dr I. Nîcoară şi R. Demetrescu ; al celui de al doilea au fost prevăzute prin p. prof. Iuliu Ka­vasi. Profesorul St. I. Mateescu trans­ferat la Focşani, s’a înapoiat la 7 Noembrie, iar cu 1 Februarie a fost numit la Academia agricolă până ln 30 Iunie. In absenţă catedra a fost su­plinită prin G­. Lican, c. prof. N. Go­culescu, V. Gavrilesau, V. Luţia , acest din urmă până la închierea anului. Au obvenit şi două concedii sanitare de o durată mai îndelungată. Prof. Ovidiu Hulea a absentat de la începu­tul anului şcolar până la 1 Miiu, iar profesorul Gh. G. Mateescu din 28 Noembrie până după vacanţa de Paşti, 24 Aprilie. Cel dintâi a fost suplinit prin c. prof D. Iomovici, apoi prin prof. dr . Nicoară şi directorul, cel de al doilea prin c. prof. Eugen Hulea, D. Silaghi şi M. Toma. Prof. dr C. Lapea a fost numit cu 1 Februarie la Academia comercială înlocuit find prin prof. N. Ghiţă, cu excepţia a trei ora de franceză, carie le a prevăzut până la încheerea anului. Schimbările aceste, chiar repetate, au fost de­sigur în detrimentul instruc­­ţiunei şi ar fi de dorit, ca pe viitor să nu mai obvină“. Desigur că directorul liceului, redac­torul „Anuarului“, dl Al. Giura, cu­noscutul şi apreciatul nostru scriitor şi om de şcoală, are perfectă drep­tate. Şapte înlocuri, şi anume a unor forţe principale, nu pot să fie decât in detrimentul instrucţiunii. In învăţă­mântul secundar din Ardeal nu erau cunoscute înlocuirile decât In caz de bedă. A ţinea catedrele Încurcate, — cu toate protestările directorilor şi a corpului profesoral — prin faptul că te numeşti la o catedră numai pentru a avea titlu, şi apoi s’o laşi pe seama suplinitorului, e desigur una dntre inovaţiile cele mai puţin fericite ce ne-au venit de peste Carpaţi.­ Şi e regretabil că tocmai liceul din Cluj pare a suferi mai rault de acea­sta pacoste, liceul care are alăturea fruntaşe licee ungureşti, cu mari tra­diţii culturale. Adunarea morarilor din Ardeal Hotărârile luate Morarii mari şi mici din Tran­silvania şi Banat făcând parte din „Uniunea centrală a morarilor din Ardeal şi Banat* s’au întrunit în ziua de 26 cor. la Arad în adunare extra­ordinară pentru a discuta şi a hotărî măsurile ce urmează a se lua faţă de situaţia critică ca Ii s’a creat prin de­cretarea noului regim al grâului şi pâinei. A prezidat dl Carol Neumann din Arad După ce dl Alexandru Min­cule­scu, Vlaşcă, secretarul general al Uniunei, şi delegatul ei în comisia de control din ministerul industriei, face o ex­punere detailată a noului regim al grâului şi pâinei, dl Carol Neumann ft­rată, în linii generale, care ar fi mo­dalitate aplicărei unui regim echitabil atât faţă de populaţiune cât şi de in­­dustria morăritul din Transilvania şi Banat. Preşedintele adunărei atrage insă i­ntenţia membrilor de faţă să nu ia nici o hotărâre care ar putea fi con­siderată ca o manifestare ostilă în celu­ra organelor de conducere ale Statului, ci să lase ca pe calea înce­pută să se poată obţine revendicările industriei morgintului din Transilvania şi Banat. Mai departe arată membrilor rezul­tatul între vi derei avute latre delega­ţi Uniunei şi dl ministru Sassu la Băile Herculane spunând că s’a hotărât să se înainteze ministerului un memoriu cuprinzând toate doleanţele morarilor din Transilvania şi Banat şi care după examinarea lor se vor lua în consideraţie ca atare. Adunarea alege apoi o comisie care să studieze efectele aplicării regimu­lui actual în Transilvania şi Banat şi măsurile care ar trebui să se ia în consecinţă precum şi studierea celor­lalte puncte discutate .­­ Se hotărăşte facerea unui memoriu către Oficiul de control al băncii pe lângă ministerul de industrie arătând toate doleanţele morarilor din Tran­silvania şi Bamst şi modalitatea apli­căm unui regim specific provinciilor sus zise. 1 Septemvrie 927 Congresul viticultorilor la Arad — Moţiunea votată — Duminecă, 27 August s’a deschis la Arad, in Palatul Cultural, congresul vi­ticultorilor sub preşedinţia dini Iarca, prefectul judeţului Buzău. Au vorbit diii Iarca, Nicoleanu, Po­pescu, Anantasiu, Odobeşteanu. Chestiunile tratate au fost: falsifică­rile, transporturile, ajutorul Statului. La sfârşitul congresului s-a votat ur­mătoarea moţiune: „Pentru represiunea fraudelor ce au luat proporţiuni încât compromit vii­torul viticulturei şi atirg sănătatea pu­blică, să se înfiinţeze de urgenţă „Ser­viciul special de combaterea fraudelor* acordându-­ se toate fondurile necesare. Să se întindă aplicarea legei pentru combaterea fraudelor în toate regiunile viticole ale României­ Mari, pentru a se evita anomalia dăunătoare, ca pentru una şi aceeaş cauză să se aplice legi diferite. Faţă cu producţiunea viticolă de astăzi, ce nu se poate absorbi de con­­sumaţiunea ţării, crede absolut necesar,­­ ca să se încurajeze pe orice cale ex­portul vinului şi în acest scop propune: să nu se încheie convecţiuni corner­, date pentru ţările cu care tratăm, fără oblig­ţiunea expresă de a primi vinu­rile noastre, cu clauza mţiunei celei mai „favorizate“, dacă nu se va putea cu un regim special mai favorabil; să se ia toate măsurile pentru uşurarea transportărilor pe bază de tarife spe­ciale şi c­hiar excepţionale pe C. F. R., atât pentru transportul vinurilor desti­nate ex­ortului, cât şi pentru pirculaţia în interior a vaselor goale. Faţa c­u concurenţa ce se fală astăzi vinului de cătr­î bere şi alcool, produs­e ce nu pot suporta comparat­e din punct de vedere al alimentaţiei şi higienei, şi care prin modul de funcţiune al indu­striilor ce le produc, nu numai că nu au riscurile viticulturei, dar realizează câştiguri superioare, fără a aduce, din punct de vedere economic, foloase si­milari*, cu a elea aduse de viticultură, — care singură numai In salarii chel­tuieşte anual peste 100 de milioane lei fără a socoti cheltuielile de investire şi lă­uralnice producţiunei. Congresul cere a se degreva pe cât se va putea, vinul de taxere ce îngreunează costul de pro­­ducţiune astăzi şi a se încărca berea şi alcoolul cu diferenţa ce ar rezulta din degrevare, acordându-­se vinului cel pu­ţin aceleaşi favoruri în transp­rt. Pentru marginarea sporului, cu ten­dinţă crescândă a vinului şi pentru r­e­­decissa­rea căru­­­­ţei vinurilor noastre, congresul propune a se opri plantarea cu hibrizi producători direcţi oficiaţi încă de s­tat, precum şi a se opri plan­­taţiunile din c­ou­p­e, stabilindu-se prin lege regiunile proprii culturei viei. Pe de altă parte, spre a se evita pre­judicii plantaţîunilor citate mai sus azi existente, congresul propune ca vinuri­lor obţinute din cele două categorii, de plante prin hibrizi şi plantaţiuni de şes, să li se dea drumul distilărilor, stabi­lindu-se pentru alcoolul obţinut din ele, d­­n regim cu totul deos­eit, special, şi­­ mai favorabil de al acela al alcoolului industrial, din cereale şi din cartofi, etc. Congresul mai propune, ca vinul să fie scos de sub regimul băuturilor spir­toase, rSsâ adu se o­ubertate absolută în comerţ Pentru orientarea plantaţinilor, cul­turi, combaterea boalelor parazitare şi prepararea raţională a vinurilor, con­gresul cere înfiinţarea unui „institut ampelografic, patologic şi fonologie“, de care se simte absolută nevoie în Ro­mânia- Mire. Congresul exprimă dorinţa, ca insti­­tuţiunile culturale şi de experienţe viti­cole, aflate în ţară, să fie nu numai întreţinut®, dar ridicate chiar la o situa­­ţiune, cace să corespundă scopului cul­tural şi de indmmare a viticulture!, pe căile ştiinţificeşte dovedite, ci cele mai bune. Pentru realizarea acestor dorinţi şi îndeplinirea tuturor necesităţilor viticul­­turei, congresul propune a se înfiinţa de urgenţa „Comisiunea economică vi­ticolă“ şi a i­ se reglementa atribuţiuni. Armă cu două tăişuri — PUTEREA încă nu s’au putut spăla de rugina po­litică a trecutului. Poporul n’a mai vrut si se plece puterei libene şi a consim­ţit să scr­ib­ească cu votul său pe ari­ana, cara să încerce o viaţă nouă po­litică, potrivită vremurilor de prefacere n care trăim. Că nu s’a reuşit cu for­maţiile de guvern, cari au urmat libe­ralilor, ca să se dea ţării aşezământul cel nou şi temeinic, «ceesta nu însem­nează că ţara trebue să se reîntoarcă la vechile deprinderi, la ficţiunea constitu­­ţionistă dinaintea războiului, exprimată atât de plastic prin formula Carp. Actualul guvern, adus la putere pria vet­o la tradiţie, şi-a închipuit că are şi ţara cu el, că poate stăpâni nesupărat prin m­toadele trecutului. A crezut că poporul se va pleca atotputerniciei sale şi se va obişnui cu regimul reînviat al rainciunei constituţionale. Dar, lumea s’a trezit, nu mai este aceia? ca înainte de război. Şi puterea s’a dovedit armă cu două tăiuşuri, de care sângerează în primul rând guvernul, când o întrebuin­ţează în scopul asup­rei poporului. As­tăzi, guvernul, care se obişnuise si su­pună voinţei sale ţara şi poporul, se vede neputincios la putere până şi în faţa celor mai smeriţi, în faţa slujbaşi­lor săi, cari şî ei cer un tratament mai ce­ considerau cu totul noţiunile, de ţară sau popor. Intr’un interviul scurt de timp, îa care s’au petrecut atâtea evenimente mari: războiul, întregirea neamului, vo­tul universal, împroprietărirea ţ­ărănii *, — s’a produs totodetă şi o prefacere adâncă în noţiunile politice de poporu­lui nostru, care s’a mărit, a prins şi el ceva din libertate şi idependenţă, fiind hotărât a-şi preţui suveranitatea poli­tică. La prima ocazie s’a manifestat voinţa ţării împotriva partidelor istorice, cam­ omenos, mai potrivit cu demnitatea ser­viciului ce ocupă, nu pentru a se căpă­tui, ci pentru a sluji ţara. Puterea Du­msi are valoare, dacă nu emană direct de la naţiune, pe calea larg des­cisă constituţională, ea este arma care ră­neşte pe acela ce o întrebuinţează pe nedrept, pentru a subjuga un popor tre­zit la libertate.____________Carpatin. — Colo mai ti­nmoaaa biju­terii şi cele mai bone ceasor­nice se află la ciasornicârta loan ¥£aţlu Cluj, Calea Regele Ferdi­­nad 8. Nr. 186 47—64 In tradiţia pa­­­delor po­­rics din vechiul Regat a rămas gestul hotărâ­tor de a se fixa data chemărei opo­ziţiei la guvern atunci când pop­orul, format din agenţi plătiţi, îşi exprima neastâmpărul manifestând adesea îm­­potriva Regelui, căruia i­ se aducea grava învinuire că ar avea preferinţe faţă de unii sau faţă de alţii. Atunci s’a încetăţeni cuvântul „putere“, la care ajunge­au albii sau roşii, cum se numeau pretendenţii liberali sau con­­servatori, întreaga visţă politică redu­­cân­du se la o ficţiune constituţională. Spre a caracteriza şi mai bine această ficţiune, se spune că macslitul bărbat de Stat care a fost Petre Carp, prezin­­tân­du se odată la palat, ar fi spus bă­trânului Rege Carol de-a dreptul, adevă­rul, care nu mai putea fi ocol­­, zicând: „Dă-mî, Sire, puterea, şi ţara va fi cu mine!“ Cuvintele aceasta au devenit, fie că au fost sau n’au fost spuse aşa, crezul politic al partidelor din vechiul Regat. îndată ce unii ajungeau la gu­vern, se simţiau atât de puternici, încât S’au deschis Antrepozitele FRENKfcL Str­ăprin­joarelor (f. Gyufegyár­ u.) No. 13. Condiţiile cele mai favorabile, cele mai

Next