Patria, septembrie 1922 (Anul 4, nr. 189-211)
1922-09-01 / nr. 189
PATRIA (; j^ica publicitate ^ S e caută o magazineră romană cu condiţiuni bune. Informaţiuni la administraţia ziarului. 16813 Schimb locuinţa mea din Dej de 4 camere şi grădină separată, cu una mai mică din Cluj, Adresa Alexa Orban, Dej. 944 55 I felul de băuturi. Pretură de rate. De vânzare o casă, Stada Izabella Nr. 4. In caz de cumpărare se poate prelua locuinţa, 616 57—ico Sprijiniţi bărbieria din Strada Universităţii Nr. 6, a lui Gheorghe Tomuţia, Iosif Csáp şi Francisc Benczédy. 238 e9-216 Absolventă a Academiei de muzică din Viena dă ore din cant, ghitară, pian şi conversaţie germană. Inştiinţăriile se fac: Cluj, str. Baba Novac 18. 2—5 Student Universitar dă meditaţie şi pregăteşte pentru corigenţă, elevi din clasele superioare de liceu. Informaţiuni la adm. ziarului sub „Student“. 2—4 S ’a pierdut o vacă (junincă) de 3 ani din târgul de vite, culoarea roşie şi pe sub pântece albă. Să se încunoştinţeze la Petru Drăgan, Jucul de jos. 969 t i n „BUFIÎUL CENTRAL6' toată ziua servişti ui scart proaspeţi şi tot Repertoriu săptămânal | teatrul maghiar. —o— JOI: Micul Cader (Debitul D-nei Emura Somogyi, D-şovei Lii Neményi şi a D-lui Iîa Tompa. Preţuri obişinuite.) VINERI Flacări (Premieră. Locurile abonenţilor se vor rezervă până Luni la orele 12. Preţuri de premeră. SAMBATA: Matineu orele 3 şi 4: Institutoarea (Reprezentaţie cinematografică cu preţuri de tot reduse, în rolurile principale: Lili Beiky, Ştefan Szentgyörgyi, Várkonyi, Mészáos, Aurora Laczkó, Dezséri.) SAMBATA seara: Flacări. (Pentru a 2 vară. Preţuri obişinuite.) DUMINECA: Matineu Murgul. (Cu concursul D-nei Emma Somogyi şi a D-lui Ştefan Szentgyörgyi. Preţuri reduse) DUMINECA seara: Micul Rege. (Cu concursul D - nei URÎ Neményi, Bela Tompa şi Ştefan Bájusz. Preţuri reduse). LUNI: Flaori (pentru a 3 vară. Preţuri obişinuite.) ANUNŢ Cumiăr, Panoramă, Muzeu Anatomic, Bărci, Carusel Aeroplan, Muzică orgă şi orice afacere de distracţie, poate fi cât de veche. Oferte şi fotografii dacă e posibil pt? adresa Dumitru Ioaniţescu Str. Vapor Assan Nr. 31 Bucureşti 9661-3 dttcfi âoretfi si omperi Mobile V piane * 1 s ă nu-ți pară sitt ds ebet* tuelele unui dram până la T&rgul-Mureș, și să veri uirtasete, splendid aranjatele 878 97...{joc saloane dl* mohile * In! ■ Székeli $1 téti Fabrică de mobile transilvăneană, Scrietete pereții. a» SE CAUTĂ un contabil bilanţier şi un ajutor de contabilcorespondent Ofertele cu indicarea salan lui să se trimită pe adresa foii „Târnava* în Dîcosânffiărtmn. 697 1-1 ALBERTSZOCS şi-a mutat atelierul de Aromânie şi reparaţii pentru maşini în str. Traian No. 7. (Árpád-utca) isse 16deo ui congres al preoţlmel ardelene — Apel către On, preoţime română — Biserica română din Ardeal de ambele confesiuni a ajuns în noul Stat la o râsrâptie, de acum înainte să cer noui puteri întru propovăduirea cuvântului. Dzeu spre a putea aduce la întoarcere pe cei rătăciţi dela calea adevărului şi a dreptăţii, înainte aveam de-a lupta aproape numai cu duşmanii streini de neamul şi legea noastră, acum trebue sa constatăm cu durere că chiar latre rândurile credincioşilor noştri adăpaţi cu laptele Învăţăturii bisericei româneşti dar orbiţi de arginţii lui Juda caută pe diferite căi să destrame legătura între credit-oios şi biserici pe deoparte, şi între păstor sufletesc şi păstorit pe de altă parte. Având in vedere, că baza unui Stat e ordinea morală, care şi ea la rândul ei nu se poate întemeia decât pe morala creştină, printre propovăduitorii legii şi moralei creştine locul cel dintâiu îl ocupă preoţimea creştină fără deosebire de confesiune. Preotul zilelor noastre şi îndeosebi preotul român trebue să fie un adevărat misionar în mijlocul poporului. Având în vedere situaţia materială a preotului român, care are de urmare logică, lipsa de preoţi, char în acestea timpuri când societatea are mai multă trebuinţă de un provăţuitor bun ca să-l lumineze şi să-l abată de la căile greşite. Luând apoi în considerare şi alte chestiuni ardente cari ating prestigiul bisericei şi preoţimei române, subsemnatul îmi iau voia a face apri la onorata preoţime română fără deosebire de confesiune, să primească ideea de a ne sfătui împreună într’un congres preoţesc, având a prni o acţiune comună întru apărarea biserici, a Statului, şi a dogmii noastre preoţeşti. Problema aceasta să nu fie privită nici decum prin prisma interesului îngust particular sau confesional, ci să se aibă în vedere interesul general al preoţimei române ardelene, prescurtată în multe privinţe în drepturile sale. Retribuţia preotului ardelean cu cuslificaţie completă a ajuns sub retribuţia unui uşier din minister, ca să nu facem altă comparaţie. Anumite probleme sociale ne stau deopotrivâ înainte pentru ca împreună să contribuim la rezolvirea lor pentru binele poporului, la mijlocul căreia trăim Intre altele fie amitită aci aplicarea reformei agrare In ţinuturile noastre şi multe altele. E chiar o cerinţă a vremii noui ca să eşim şi noi preoţii din cadrul îngust al exclusivismului devenit proverbial, organizându-ne ca tagmă intr’o asociaţie generala a preoţimei române din Ardeal, nefăcând politică confesională — care duce la slăbirea forţelor — ci dându ne ajutorul reciproc întru ajungerea scopului suprem, care este ridicarea razei preoţeşti la starea care i se cuvine. Fac acest apel frăţesc in nădejdea că deastădată toţi fraţii preoţi dela sate şi oraşe vor înţelege c’a sosit plinirea vremii—Insufleţindu ne cu toţii de cuvintele Mântuitorului nostru Isus Histos: »îndrăzneşte, eu am biruit lumea*, întrunirea noastră având în vedere nu numai interesul bisericei şi al tagmei preoţeşti, ci îts legătură cu aceasta, şi interesul Statului — onorata preoţime să ceară fără amânare convocarea conferinţelor tractuale pentru a discuta această chestiune — eventual a designa din fiecare protopopiat câte 1 preot, care să ia parte la o consfătuire intimă care se va ţine în Sibiu sau AlbaIulia la data care se va anunţa ulterior şi care conferinţă va avea să pregătească programul congresului şi să facă pregătirile de lipsă pentru convocarea lui întru cât se poate încă în decursul lunei Septembrie a. c. Fiind timpul limitat, propun deci că :on. preoţime să se întrunească (în conferinţe fie la protopopiat sau cu site ocazii) în decurs de 8 zile dela publicarea acestui apel, căci timpul pierdut înseamnă cauză pierdută. Aşteptând solicitudinea factorilor bisericeşti şi de Stat, — cerându-le chiar sprijinul moral la aceasta acţiune — care s® face spre întărirea bisericii române şi spre consolidarea Statului român, pun în discuţie publică această chestiune de interes general. La lucru deciou Dzeu înainte 1 Spring, 24 August 1922. Pr. Ioan Crăciun Ziarele ardelene sunt rugate a reproduce acest apel. ________ _2_ Acord complect la Praga Praga. — Biroul de presă cehoslovac ne transmite următorul comunicat asupra rezultatului conferinţei dela Praga: Intre Statele din Mica înţelegere şi Polonia s’a stabilit un acord complect cu privire la înţelegerea realizată şi la decisiie c® s’au luat atât îa ce priveşte tactica de urmat cât şi pentru soluţionarea diverselor chestiuni de pe ordinea de zi a programului Ligeii Naţiunilor. Delegaţii celor patru state vor rămâne pe timpul şedinţelor Ligei Naţiunilor de la Geneva. In cel mai strâns contact, Conferinţa de la Praga s-a ocupat în mod amănunţit cu situaţia politică şi economică a Europei Centrale în legătură cu situaţa creată de ultimele evenimente. Reprezentanţii celor patru puteri reprezentante la Praga au con- statat de nou necesitatea unei acţiuni comune în cazul cand interesele lor comune ar fi amenințate. Prin acor-rdul realizat la Praga ele pătru pu - teri au hotărât să continue în comun, acord de-a lucra în senzul păcei ge-ţ nerale în Europa. * Rechiziţiile de cereale .................... 4 Regulamentul pentru rechziţionarea grâului, secarei şi derivatelor Ministerul de industrie şi comerţ aprobînd lucrările, oficiului pentru controlul grâului, secarei şi derivatelor, a dat o secţiune pentru reglementarea acestor rechziţii. Principalele dispozituni ale acestui regulament sunt următoarele: Orice rechiziţie de grâu, secară şi derivate se va face numai cu autorizaţia ministerului de industrie şi comerţ după avizul dat de „Oficiul de control al grâului făinei şi pâinei.“ Domnii preferţ’, crimari de comune urbane şi autorităţile uitare competete, vor semnala din timp Oficiului de control (O. F. P.) dificultăţile ce au la aprovizionarea de grâu şi făină, făcută prin tranzacţie de bună învoială- Ei vor face prin adresă oficială Invitaţilor acelor cari posedă cantităţi disponibile de grâu sau faină a le pune în termen de 5 zile la dispoziţia morarilor sau emisiilor cari Ie solicită pe preţurile maxmale fixate da guvern şi cuprinse la decizia nr. 47703 , punându-se în redare măsurile coercitive la care se expun. In caz de nevoe, primarii, prefecţii şi autorităţile militice competinte vor solicita du* Oficiul de control a grâului, făinei şi pâinei (O. F. P.) autorizaţe de a face rechiziţii de grâu sau de făină. Cererea va fi însoţită de expunere motivată indicând Cantităţile de grâu şi făină de care este nevoe a se face aprovizionarea forţată, precum şi persoanele care le posedă şi nu vor să fie pue în comerţ prin bună învoială. Sa va face menţiunea dacă li s’a făcut invitaţia dela art. 2 Autorizaţia nu se va da decât prefecţilor, primarilor sau autorităţilor militare competente, cu indicaţiunea cantităţii de rehiziţii şi a persoanelor de pe cum urmează a se face rechiziţia. Rechiziţia se va face de către persoanele indicate mai sus sau de citricei autorizaţi de dânşii cu delegaţie specială scrisă. Cantităţii® de grâu, făină sau de secară ce se vor rechiziţiona, sa vor lua imediat în primire de autoritățile respective și sa vor distribui morarilor sau brutarilor după cantitățile solicitate. Se va dresa un proces verbal de efectuare a rechiziţiei in trei exemplare unul se va lăsa posesorului, al doilea va fi reținut de autoritatea respectivă iar al treilea se va înainta O F. P. Preţul grâului rechiziţionat va fi de 25 mii Iei, fără dreptul de primă, care bineînţeles nu se va mai plati nici morarilor. Morarii sau brutarii se vor adresa din timp prefecturilor sau primăriilor în comunele urbane atunci, când nu se pot aprovizora prin bună învoială. Orice reclamere relativ la aplicare* rechiziţii d® grâu şi făină se va adresa direct O. F. P. la ministerul de industrie şi comerţ. ANUARE ŞCOLARE — Metoda suplinirilor — Şcoalele noastre medii şi-au păstrat buna tradiţie din trecut da a ne da în câte tm „Anuar“ informaţii despre, îatreg mersul învăţământului dintr’un an şcolar. E adevărat că în vechle noaste anuare ni se aducea, de obiceiu, şi câte o contribuţie de ordin cultural uneori adevărate contribuţii la istorie literară sau la ştiinţe. Dar azi, luând în seamă scumpetea tiparului, înţelegem că redactorii Anuarelor mi se mai pot avânta ladiţii voluminoase, şi că se mărginesc strict la raportarea situaţiei învăţământului dintr’un an din şcoala lor. Aşa cum sunt redactate, ele vor rămânea insă ca preţioase izvoare statistice despre sforţările făcute în învăţământul secundar la începutul României Mari, pentru a birui greutăţile ce i-au stat în cale. Dat fiind numărul mare de şcoli secundare care au trebuit înfiinţate nu pentru a parada cu ele, ci fiindu-le adânc simţită necesitatea, — dovadă autele de elevi ce le-au populat de la început pe fiecare — greutăţile cu care învăţământul secundar a avut să lupte la noi şi anul trecut, rămân aceleaşi ca şi înainte cu trei ani: lipsa puterilor didactice şi lipsa mijloacelr de învăţământ, a localurilor corespunzătoare în multe părţi, a bibliotecilor româneşti aproapepretutindeni. Afară de bibliotecile vechilor noastre cse pe lângă celelalte ele au trebuit create, şi în scumpetea da azi a cărţilor, în neputinţa da a găsi multe volume cu totul necesare într’o bibliotecă de lican, — se poate închipui că şi după trei ani noule biblioteci -bea sunt la începutul înfiinţării. Zace ori douăzeci de mii de lei cât pot jertfi unele epitropii şcolare sunt cu totul insuficiente pentru a putea pune în grabă o bibliotecă cât de cât vrednic de acest nume,, la dispoziţia "elevilor. N’ar fi, credem cu neputinţă să se iea măsuri la institutele de editură să contrîbue cu un exemplar sau două, din crea ce tipăresc potrivit cu nevoile învăţământului secundar, pen-' tru nouile bblioteci de pe lângă şcolile secundare din provinciile alipite. Lipsa puterilor didactice e da explicat, şi ea s’ar resimţi în acest al treilea an al învăţământului românesc, mai puţin, universităţile dându-ne mereu profesori, dacă nu s’ar înstăpâni şi la noi nenorocita metodă a suplinirilor, a transferărilor, care a contribui aşa de mult la lipsa stabilităţii, a continuităţii învăţământului îa vechiul Regat. Ca model regretabil la această privinţă putem lua chiar ceea ce se petrece la liceul din Cluj. Avem anual de pe anul acesta înainte şi în el putem citi, chiar la început, la capitolul .Corpul profesor viu, următoarele: „înlocuirile, în decursul anului au fost mai numeroase ca în cei doi ani precedenţi. Profesorul Alex. Busuioceanu şi a urmat şi în acest an studiile în streinătate, asemenea şi prof. Sebastian Nicolau, înlocuiţi fiind prin profesorii dr Lucas Louis Lotard, R. Dembrescu, apoi St. I. Mateescu, Gr. Litem, V. Laţiu. Profesorii dr Alitearcu şi V. Candrea au fost detaşaţi pe întreg anul şcolar, cel dintâi ca drector general al învăţământului secundar, iar cel de al doilea ca inspector şcolar. Orele celui dintâi s’au repartizat între directorul liceului, prof. dr I. Nîcoară şi R. Demetrescu ; al celui de al doilea au fost prevăzute prin p. prof. Iuliu Kavasi. Profesorul St. I. Mateescu transferat la Focşani, s’a înapoiat la 7 Noembrie, iar cu 1 Februarie a fost numit la Academia agricolă până ln 30 Iunie. In absenţă catedra a fost suplinită prin G. Lican, c. prof. N. Goculescu, V. Gavrilesau, V. Luţia , acest din urmă până la închierea anului. Au obvenit şi două concedii sanitare de o durată mai îndelungată. Prof. Ovidiu Hulea a absentat de la începutul anului şcolar până la 1 Miiu, iar profesorul Gh. G. Mateescu din 28 Noembrie până după vacanţa de Paşti, 24 Aprilie. Cel dintâi a fost suplinit prin c. prof D. Iomovici, apoi prin prof. dr . Nicoară şi directorul, cel de al doilea prin c. prof. Eugen Hulea, D. Silaghi şi M. Toma. Prof. dr C. Lapea a fost numit cu 1 Februarie la Academia comercială înlocuit find prin prof. N. Ghiţă, cu excepţia a trei ora de franceză, carie le a prevăzut până la încheerea anului. Schimbările aceste, chiar repetate, au fost desigur în detrimentul instrucţiunei şi ar fi de dorit, ca pe viitor să nu mai obvină“. Desigur că directorul liceului, redactorul „Anuarului“, dl Al. Giura, cunoscutul şi apreciatul nostru scriitor şi om de şcoală, are perfectă dreptate. Şapte înlocuri, şi anume a unor forţe principale, nu pot să fie decât in detrimentul instrucţiunii. In învăţământul secundar din Ardeal nu erau cunoscute înlocuirile decât In caz de bedă. A ţinea catedrele Încurcate, — cu toate protestările directorilor şi a corpului profesoral — prin faptul că te numeşti la o catedră numai pentru a avea titlu, şi apoi s’o laşi pe seama suplinitorului, e desigur una dntre inovaţiile cele mai puţin fericite ce ne-au venit de peste Carpaţi. Şi e regretabil că tocmai liceul din Cluj pare a suferi mai rault de aceasta pacoste, liceul care are alăturea fruntaşe licee ungureşti, cu mari tradiţii culturale. Adunarea morarilor din Ardeal Hotărârile luate Morarii mari şi mici din Transilvania şi Banat făcând parte din „Uniunea centrală a morarilor din Ardeal şi Banat* s’au întrunit în ziua de 26 cor. la Arad în adunare extraordinară pentru a discuta şi a hotărî măsurile ce urmează a se lua faţă de situaţia critică ca Ii s’a creat prin decretarea noului regim al grâului şi pâinei. A prezidat dl Carol Neumann din Arad După ce dl Alexandru Minculescu, Vlaşcă, secretarul general al Uniunei, şi delegatul ei în comisia de control din ministerul industriei, face o expunere detailată a noului regim al grâului şi pâinei, dl Carol Neumann ftrată, în linii generale, care ar fi modalitate aplicărei unui regim echitabil atât faţă de populaţiune cât şi de industria morăritul din Transilvania şi Banat. Preşedintele adunărei atrage insă intenţia membrilor de faţă să nu ia nici o hotărâre care ar putea fi considerată ca o manifestare ostilă în celura organelor de conducere ale Statului, ci să lase ca pe calea începută să se poată obţine revendicările industriei morgintului din Transilvania şi Banat. Mai departe arată membrilor rezultatul între vi derei avute latre delegaţi Uniunei şi dl ministru Sassu la Băile Herculane spunând că s’a hotărât să se înainteze ministerului un memoriu cuprinzând toate doleanţele morarilor din Transilvania şi Banat şi care după examinarea lor se vor lua în consideraţie ca atare. Adunarea alege apoi o comisie care să studieze efectele aplicării regimului actual în Transilvania şi Banat şi măsurile care ar trebui să se ia în consecinţă precum şi studierea celorlalte puncte discutate . Se hotărăşte facerea unui memoriu către Oficiul de control al băncii pe lângă ministerul de industrie arătând toate doleanţele morarilor din Transilvania şi Bamst şi modalitatea aplicăm unui regim specific provinciilor sus zise. 1 Septemvrie 927 Congresul viticultorilor la Arad — Moţiunea votată — Duminecă, 27 August s’a deschis la Arad, in Palatul Cultural, congresul viticultorilor sub preşedinţia dini Iarca, prefectul judeţului Buzău. Au vorbit diii Iarca, Nicoleanu, Popescu, Anantasiu, Odobeşteanu. Chestiunile tratate au fost: falsificările, transporturile, ajutorul Statului. La sfârşitul congresului s-a votat următoarea moţiune: „Pentru represiunea fraudelor ce au luat proporţiuni încât compromit viitorul viticulturei şi atirg sănătatea publică, să se înfiinţeze de urgenţă „Serviciul special de combaterea fraudelor* acordându- se toate fondurile necesare. Să se întindă aplicarea legei pentru combaterea fraudelor în toate regiunile viticole ale României Mari, pentru a se evita anomalia dăunătoare, ca pentru una şi aceeaş cauză să se aplice legi diferite. Faţă cu producţiunea viticolă de astăzi, ce nu se poate absorbi de consumaţiunea ţării, crede absolut necesar, ca să se încurajeze pe orice cale exportul vinului şi în acest scop propune: să nu se încheie convecţiuni corner, date pentru ţările cu care tratăm, fără obligţiunea expresă de a primi vinurile noastre, cu clauza mţiunei celei mai „favorizate“, dacă nu se va putea cu un regim special mai favorabil; să se ia toate măsurile pentru uşurarea transportărilor pe bază de tarife speciale şi chiar excepţionale pe C. F. R., atât pentru transportul vinurilor destinate exortului, cât şi pentru pirculaţia în interior a vaselor goale. Faţa cu concurenţa ce se fală astăzi vinului de cătrî bere şi alcool, produse ce nu pot suporta comparate din punct de vedere al alimentaţiei şi higienei, şi care prin modul de funcţiune al industriilor ce le produc, nu numai că nu au riscurile viticulturei, dar realizează câştiguri superioare, fără a aduce, din punct de vedere economic, foloase similari*, cu a elea aduse de viticultură, — care singură numai In salarii cheltuieşte anual peste 100 de milioane lei fără a socoti cheltuielile de investire şi lăuralnice producţiunei. Congresul cere a se degreva pe cât se va putea, vinul de taxere ce îngreunează costul de producţiune astăzi şi a se încărca berea şi alcoolul cu diferenţa ce ar rezulta din degrevare, acordându-se vinului cel puţin aceleaşi favoruri în transprt. Pentru marginarea sporului, cu tendinţă crescândă a vinului şi pentru redecissarea căruţei vinurilor noastre, congresul propune a se opri plantarea cu hibrizi producători direcţi oficiaţi încă de stat, precum şi a se opri plantaţiunile din coupe, stabilindu-se prin lege regiunile proprii culturei viei. Pe de altă parte, spre a se evita prejudicii plantaţîunilor citate mai sus azi existente, congresul propune ca vinurilor obţinute din cele două categorii, de plante prin hibrizi şi plantaţiuni de şes, să li se dea drumul distilărilor, stabilindu-se pentru alcoolul obţinut din ele, dn regim cu totul deoseit, special, şi mai favorabil de al acela al alcoolului industrial, din cereale şi din cartofi, etc. Congresul mai propune, ca vinul să fie scos de sub regimul băuturilor spirtoase, rSsâ adu se oubertate absolută în comerţ Pentru orientarea plantaţinilor, culturi, combaterea boalelor parazitare şi prepararea raţională a vinurilor, congresul cere înfiinţarea unui „institut ampelografic, patologic şi fonologie“, de care se simte absolută nevoie în România- Mire. Congresul exprimă dorinţa, ca instituţiunile culturale şi de experienţe viticole, aflate în ţară, să fie nu numai întreţinut®, dar ridicate chiar la o situaţiune, cace să corespundă scopului cultural şi de indmmare a viticulture!, pe căile ştiinţificeşte dovedite, ci cele mai bune. Pentru realizarea acestor dorinţi şi îndeplinirea tuturor necesităţilor viticulturei, congresul propune a se înfiinţa de urgenţa „Comisiunea economică viticolă“ şi a i se reglementa atribuţiuni. Armă cu două tăişuri — PUTEREA încă nu s’au putut spăla de rugina politică a trecutului. Poporul n’a mai vrut si se plece puterei libene şi a consimţit să scribească cu votul său pe ariana, cara să încerce o viaţă nouă politică, potrivită vremurilor de prefacere n care trăim. Că nu s’a reuşit cu formaţiile de guvern, cari au urmat liberalilor, ca să se dea ţării aşezământul cel nou şi temeinic, «ceesta nu însemnează că ţara trebue să se reîntoarcă la vechile deprinderi, la ficţiunea constituţionistă dinaintea războiului, exprimată atât de plastic prin formula Carp. Actualul guvern, adus la putere pria veto la tradiţie, şi-a închipuit că are şi ţara cu el, că poate stăpâni nesupărat prin mtoadele trecutului. A crezut că poporul se va pleca atotputerniciei sale şi se va obişnui cu regimul reînviat al rainciunei constituţionale. Dar, lumea s’a trezit, nu mai este aceia? ca înainte de război. Şi puterea s’a dovedit armă cu două tăiuşuri, de care sângerează în primul rând guvernul, când o întrebuinţează în scopul asuprei poporului. Astăzi, guvernul, care se obişnuise si supună voinţei sale ţara şi poporul, se vede neputincios la putere până şi în faţa celor mai smeriţi, în faţa slujbaşilor săi, cari şî ei cer un tratament mai ce considerau cu totul noţiunile, de ţară sau popor. Intr’un interviul scurt de timp, îa care s’au petrecut atâtea evenimente mari: războiul, întregirea neamului, votul universal, împroprietărirea ţărănii *, — s’a produs totodetă şi o prefacere adâncă în noţiunile politice de poporului nostru, care s’a mărit, a prins şi el ceva din libertate şi idependenţă, fiind hotărât a-şi preţui suveranitatea politică. La prima ocazie s’a manifestat voinţa ţării împotriva partidelor istorice, cam omenos, mai potrivit cu demnitatea serviciului ce ocupă, nu pentru a se căpătui, ci pentru a sluji ţara. Puterea Dumsi are valoare, dacă nu emană direct de la naţiune, pe calea larg descisă constituţională, ea este arma care răneşte pe acela ce o întrebuinţează pe nedrept, pentru a subjuga un popor trezit la libertate.____________Carpatin. — Colo mai tinmoaaa bijuterii şi cele mai bone ceasornice se află la ciasornicârta loan ¥£aţlu Cluj, Calea Regele Ferdinad 8. Nr. 186 47—64 In tradiţia padelor porics din vechiul Regat a rămas gestul hotărâtor de a se fixa data chemărei opoziţiei la guvern atunci când poporul, format din agenţi plătiţi, îşi exprima neastâmpărul manifestând adesea împotriva Regelui, căruia i se aducea grava învinuire că ar avea preferinţe faţă de unii sau faţă de alţii. Atunci s’a încetăţeni cuvântul „putere“, la care ajungeau albii sau roşii, cum se numeau pretendenţii liberali sau conservatori, întreaga visţă politică reducându se la o ficţiune constituţională. Spre a caracteriza şi mai bine această ficţiune, se spune că macslitul bărbat de Stat care a fost Petre Carp, prezintându se odată la palat, ar fi spus bătrânului Rege Carol de-a dreptul, adevărul, care nu mai putea fi ocol, zicând: „Dă-mî, Sire, puterea, şi ţara va fi cu mine!“ Cuvintele aceasta au devenit, fie că au fost sau n’au fost spuse aşa, crezul politic al partidelor din vechiul Regat. îndată ce unii ajungeau la guvern, se simţiau atât de puternici, încât S’au deschis Antrepozitele FRENKfcL Străprinjoarelor (f. Gyufegyár u.) No. 13. Condiţiile cele mai favorabile, cele mai