Patria, octombrie 1922 (Anul 4, nr. 212-236)
1922-10-01 / nr. 212
: PATHIA . Eugen Szabó Magazin He made pentru dame, Cluj,Str. Reg. Ferdinand 5, OFERĂ: Ştofă scoţiană, 120 cm. lată 65 lei metrul Ştofă gabor din 110 cm. lată 90 lei metrul Ştofă p. costam, 140 cm. 115 Ies metrul Ştofă velour pm. ca ton 140 cm. 225 lei metrul Ştofă vînăt-1 închisă, pen- j tru internatei Mare asorti-| ment în stofă-1 gelour pentru | paltoane, în ca-j tifele pentru | paltoane și stofă-mătasă | pentru costu- I muri și haine 4 52 1004 Titel» Interurban 479 • Mica publicitate p Universitatea din Cluj Se caută o secretară bibliotecară la Institutul Botanic Cluj. Se cere să aibă 4 clase secundare și să cunoască dactilografia. Salar lunar 730 lei. A se adresa la Institutul de Botanică generală (Universitate) 1C60 22 Caut un candidat de advocat Dr Müller, Cluj, Piaţa Unirei nr. 5, 1072 1 3 De vânzare o casă de familie CU 5 CSmgre, frumoasă, grădină cu parc, 4 camere şi bucătărie se poate ocupa momentan. încredinţat: Dr Francisc Nagy advocat, Calea Regele Ferdinand Nr. 94. 1074 1-4 La 15 Octomvrie apare la Cluj I „cu-m-s-e" Revistă de Teatru, Muzică şi Arte frumoase. ’ „Reclama" 2363 1073 1—4 1----------------- ... dorești sd gMstisptfS Mobile *S piane să nu-ţi pară ifca dr cteenuelile unul drum până la Târguî-Mureş, şi Bărsa! uriaşele, splendid aranjaMe 878119“-36Csat3une tte mofotte a M Székely şl Réti FabricS de mobile transilvăneană, Societate pe Acpî. 1 Franc - 7 Lei vV cluj a făcut învoială cu mai mulţi editori tranşezi de litera- tură şi ştiinţă medicinala, technics şi în baza acesteia poate livra cărţi franceze pe cursul excepţional de favorabil 2-3 ED. MASSON — PARIS 1 FRANC = 7 LEI ED. BAILLIÉRE - PARIS 1 FRANC = 8 LEI Salon nou de brodarie şi danteierie v—N Gherla STR. REBinfl mflRifl no. 40. iB Se primesc spre executare garan- Ij “ tatii tot felul de lucrări de mânS, 33 precum brodării, danteierie, gobeline francese, icoane pe tapete, perdele kellmn şi sumak, pături pentru masă, pat şi chaiselonge, tapete inodate, invălişuri de butone, motivări, române, maghiare și caucaziane. — Tipografie pentru Ungerii, monograme după gustul cel mai delicat. In timpul cel mai scurt se va deschide în salonul meu un curs de tors pentru tapete rs de smirna sub conducere speciali- »» 1! stă. Cer prijinul On. public I IQSEFfl 6£61PSfln 'f Problema religioasă In Franţa de azi de A. OŢETEA Iii. Aspectul intelectual (Urmare) Biserica catolică a fost în cursul sec. XIX, adversarul cel mai înverşunat al libertăţii presei. Fiindcă n’a putut o împiedica, azi luptă din amvon pentru boicotarea de către credincioşi a snu-j mitor organe. Prin »Congregaţia Icdi.:x“»ului Bise- rica catolică urmăreşte să-şi închidă credincioşii într’un „ghetto-intelectual, unde mişună cărţi amorfe şi goale şi unde stăpâneşte cea mai înăbuşitoare plictiseală“. Biserica catolică a dus cea mai as- pri campanie contra unui ministru care cerea în 1867 multiplicarea şcolilor primare şi înfiinţarea de biblioteci populare. A combut cu violenţă principiul obligativităţii şi gratuităţii învăţământului primar şi unelteşte azi contra democratizării învăţământului secundar în Franţa, îndată după Restauraţie (1815) Bipersonalului universitar. Cursul lui uivizat e suprimat. Profesorii liber cugetători de la Facultatea de medicină sunt suspendaţi din funcţie. Prin legea din 1833 clerul îşi asigură predominarea in comitetele de supraveghere a şcolilor primare iar nu programa şcolară o parte precumpănitoare instrucţiei religioase şi morale. După mişcarea socialistă din 1848 burghezimea intimidată se arată dispusă să încredinţeze bisericii monopolul învăţământului primar convinsă că numai clerul poate garanta domnia ordinea şi liniştea claselor posedante contra socia ismului. In toată discuţia asta pentru organizarea şcolară reapare vechiul antagonism între două concepţii sociale: una reacţionară, reprezentată prin Biserica catolică, alta democrată, susţinută de reprezentanţa claselor populare. Legea Falloux (1850) nu asigră numai monopolul învăţământului primar pe seama clerului, ea-i deschide şi învăţământul secundar şi un drept de control asupra celui superior. Prin această lege clerul a ajuns stăpân pe tinerimea claselor suspuse ale căror interese se acordau cu vederile Bisericii. E natural deci ca după Introducerea Republicei în 1871 scopul suprem al elementelor republicane să fie suprimarea acestor legi şi laicizarea şcolilor de toate gradele. Consolidarea Republicei şi votarea legilor democrate de la această reformă depindea. Ei a fost realizată prin legile votate între 1882—86, legi pe care Biserica, din punctul ei de vedere, le-a numit cu drept cuvânt legi sceleraie. Eîe aduceau clerului o lovitură din cele mai dureroase. Prin fie Franţa a laicizat şcolile, şi prin şcolile primare a republicanizat satele. Da observat că şcoala laică nu vrea să zică „şcoală făre Dumnezeu“. Intenţia legislatorului n’a fost decât să pună şcoala deasupra deosebirilor confesionale, să dea elevilor o instrucţie folositoare în viaţă. Educaţia religioasă nu e abolită dar nici nu e confundată cu educaţia intelectuală. Ea se dă în familie şi în Biserică. Biserica din contră vede în şcoslai laică pierderea unui drept de control asupra traerimei, un mijloc de profuziune a „necredinţei publice“ , a „impietăţii sistematice". De aceea cele mai înverşunate atacuri împotriva ei se îndreptează. Drept replică la şcoala publică laică, ■ Biserica a răspuns cu şcoala liberă confesională. Şcolile aceste sunt de toate, gradele, universităţi la Paris. Lyon, Angers, Lille, Toulouse, se luptă cu mari dificultăţi. Susţinerea lor ei oneroasă, numărul elevilor, mai ales, la cele superioare, foarte greu de recontat findcă diplomele liberate de aceste şcoli nu sunt recunoscute de Stat. Cea mai mare dificultate o întâmpină însă Biserica ln alegerea personalului didactic competent şi care să prezinte şi garanţii da ortodoxie. Dintre aceste şcoli libere un succes apreciabil au înregistrat şcolile primare. S’a observat însă că aceste şcoli prosperesză mai aus în ţinuţurile cele mai înapoiate ale Franţei. „Haita succeselor lor poinrnde cu a obscurantismului şi oscuraptismd nu durează“ remarcă dl Guignebert. I Mult mai neliniştitori decât „prespemvoautiM*. n» jogo. ^ --------ritatea şcolilor libere“ e pentru Stat fenomenul scindării în două a tineretului prin educaţie diferită ce se di la cele două categorii de şcoli. Spiritul în care se face educaţia de cele două şcoli menţine un antagonism dăunător unităţii morale a ţării. Şi acest antagonism se va reduce breu cu timpul din cauza necestaţii în care se află personalul didactic al şcolilor libere de a se apropia de metodele şi de spiritul şcolilor publice. La urma urmelor şcoala liberă nu se va putea apăra contra infiltraţiei intelectuale din afară, fiindcă ea trebue să-şi acomodeze programa asupra celei oficiale, fiindcă elevii ei sunt siliţi să treacă examene de Stat pentru a intra în funcţii publice, fiindcă unii din ei vor fi atraşi spre universităţile publice care discută problema, pe care şcolile profesionale le ignorează sau le denaturează. Convingerea autorului e că Biserica catolică a pierdut partida şi pe teren intelectual, cum a pierdut-o pe teren politic. Aşi cura logica inflexibilă a progresului, pa care papismul și-a propus prin toate mijioacele Să-l oprească pe loa. (Va arms) ! serica revendică monopolul învăţământului. Nu obţine decât o epuraţie a Lemne de foc transportate la domiciliu: 4 metri amestecate Lei 500.— 4 metri fag sau stejar despicate Lei 650.— 100 kg. fag sau stejar despicat taiate Lei 40.— 100 kg. amestecate * 34 — .2. Liga Naţiunilor şi dezarmarea Adunarea Ligei Naţiunilor a abordat Marţi discuţia publică a raportului asupra reducerii armamentelor. Vorbind după Robert Cecil şi Scisloja, Jouve- nel salutat de aplauze, a caracterizati concepţiile sale: 1. Robert Cecil e partizanul pactului general de garanţie; 2. ţările scandinave nu recunosc necisisitatea pactului de garanţie ; 3. latinii preconizează înainte de pactul general, pacturi particulară. Reducerea armamentelor ] Dl Robert Cecil (Africa de Sud), rea- aminteşte, că Societatea Naţiunilor nu are de Înfăptuit ea singură reducerea armamentelor, ea să pregătească planurile de supus guvernelor. Ambele prime adunări ale Societăţii Naţiunilor s’au ocupat de chestiunea dezarmării, pentru care a treia adunare a făcut progresa considerabile. Studiul statisticelor îndep’.inite în j ontsul acestui an, dă o înfăţişare pre-j cîsl a problemei. El arată cauzele,] pentru care diferitele State cred rece-] sar să conserve organizaţia militară d isctuală. Problema dezarmării navale e ■ mai ujoariS. Conferinţa din Washington' ■& arătat drumul sub acest raport. Con- ferinţa propune convocarea unei confe-; rinţe pentru a întinde principiul dezar- mirii navale, stabilit la Washington, asupra puterilor nesemnatare. Fischer (Marea Britanie) crede că raportul comisiunei pentru reducerea armamentelor va constitui un document clasic. Acest raport are în afară de aceasta avantagiul că nu ascunde dificultăţi. Vorbind în numele Marii Britanii care este o insulă, Fischer, reaminteşte că populaţia din Marea Britanie a arătat întotdeauna repulsiune pentru contractarea de angajamente militare El a arătat că daca situaţia din 1914 s’ar repeta, Marea Britanie va apăra din nou dreptul violat şi civilizaţia ameninţată. Marea Brigade a îndeplinit o reducere consideribriă a forţelor şî budgetului militar şi naval. Opinia publică elgleză va accepta tratatul de garanţie propus dacă un mare număr de ţări aderă îa realizarea păcii. Guvernul engez crede şi el că chestiu- nea dezarmării dă loc chestiunei repa- raţiunilor şi datoriilor interaliate. Pentru a rezolvi anumita aspecte ale problemei dezarmării, Societatea Naţiunilor are nevoe de colaborarea Statelor Unite.— — mm— m—t— 1 Dezarmarea pe uscat Problema dezarmării pe uscat este mult mai complicată. E necesar un tratat de garanţie pentru a permite Statelor să dezarmeze. Dezarmarea trebuie să înceapă cu încheierea acestui tratat de garanţie, în aşteptarea încheiem tratatului de garanţie, al cărui studiu îl va continua comisiunea dezarmării, Societatea Naţiunilor poate realiza mari progrese în ce priveşte controlul traficului de arme şi fabricaţia privată de arme. Opera întreprinsă de Societatea Naţiunilor în materie de dezarmare face utilă o activă colaborare a guvernelor. Dezarmarea msirsla Dl Scialojs (Italie) declară, că graţie acţiunea Societăţii Natanilor, dezarmarea ess din domeniul visului şi utopiei, pentru a intra în domeniu! realităţilor, Scialoja subliniază importanţa politici şi morală a deciziunilor luate de comisiunea pentru reducerea armamentelor. El dă sprijinul cel mai cordial al delegaţiunei italiene la propunerea di or Cecil şi Jouvenel, care subliniază independenţa chestiunilor politice şi economice. Propunerea Cecil-Jouvenei, dominată de spiritul Societăţii Naţiunilor, Înseamnă un pas spre dezarmarea morală. Jouvenel (Fsinţa reîneeşte lui Sck- Joja as gurarea unui perfect acord şi exprimă mulţumiri pentru rolul împăciuitor jucat de Italia. Scopul final al propunere! Jouvenel este să dea naţiuni ostor siguranţele necesare ce sunt acordate indivizilor tuturor naţiunilor civicizate. Pactul de gsranţei proectat, începe să organizeze acţiunea internaţională care trebue să fie le beze dreptului. Iosinte de incheerea pactului general, care ar putea fi pus în eşec de o singură naţiune, Jouvenel crede ca necesitatea de a se încheia pacturi particular. Iasă un post general seducând garanţii naţiunilor celor mai siebe şi celor mai ameninţate rămâne punctul final. Franţa urăşte războiui. In timpul războiului ea a reprezentat dreptul. Astăzi ea face pază in jurul tratatelor până în momentul când pactul de garanţie va aduce Europei şi lumei, siguranţa. Anglia , reducerea armamentelor Hayash! (Japonia) declară în numele guvernului său și al opiniei publica japoneza că se asociezi operei pentru reducerea armamentelor. « Un deputat şi un prefect liberal la parchet Cazul Coste şi Conciitu Ancheta asupra abuzurilor şi exprocheriilor descoperite la prefectura Timiş Torontal s’a terminat. Dl Crăsnari, inspector general administrativ şi-a depus raportul prin care anunţă Ministerul că dl Iuliu Coste prefectul judeţului în unire cu deputatul Conoiatu, au luat sume însemnate de bani de la mai mulţi angrosişti de vite din Timişoara, pentru a lăsa liber la export, un mare număr de porci, fără să depună cota de contingentere. După ce au luat banii, ambii demnitari liberali au refuzat să elibereze permisele. Cazul a fost defalit pandatului de Timişoara. Cu toate stăruinţele depuse de dl Florescu ministrul justiţiei, afacerea jj mj a putut fi muşmalizată, căcî dl. Gosma ministrul lucrărilor publice, şij ‘şeful lberalilor din Banat a cerut să se facă lumină la această afacere. Gospodăria financiară a ţarei. Din discursul dlui deputat I. LipSdst« ţinut îa Ocna-Sittiului în adunarea partidului naţîonal căin 10 Septemvrie . Valuta noastră es'e tot acolo, unde au găsit-o liberalii la venirea lor la putere. Nici o îmbunătăţire nu s’a făcut. Ba — ca să fim drepţi — recunoaştem, că s’a făcut pentru un moment o îmbunătăţire, atunci, când si e I cumpărau cerealele ţării, coborîdurui-se preţurile. Apoi valuta a scăzut din nou şi scăzută este şi astăzi. N’aajutat dici nici bugetul echilibrat, nici :«ş* zisele „economii“, nici consolidarea bonurilor de uza»r. Nu, pentr 3 ’aaestea nu sunt singurele condiţiuni «le unei îmbunătăţiri de valută. Ctho- i slovacă, ua Stat nou, care tm dispune Ide bogăţiile ţării noastre, a isbett [să-şi îmbunîtâţească valuta, să şi o urce, îccâî azi o coroană cehoslovacă *este de cinci ori mai mere colabil românesc. Şi Cehoslovacia şi a închiriat bugetul cu un deficit de petru 1 miliarde şi n’a făcut economii, când, au fost vorba de trebuinţe de ale Statului. Mai mult, Cehoslovacia a luat împrumuturi din streinătete cu 8,9 la sută, nu ca noi cu 4 la sută, şi a mai dat pe deasupra, fâră să-i diroage, şî garanţii hipotecare. Atunci, da ce valuta ochească a crescut şi a noastră sîă atât de jos? Intre altele, pentrucă streînătatea nu are îacu dire în noi. Şi liberalii nu numai că n’au fost în stare să-i recâştige încrederea perduţi, ei prin faptele şi actele lor au contribuit şi mai mult la discreditarea noastei. Şi în adevăr, ce a putut să zică streinătatea, când a văzut, că guvernul de azi, în loc să menţină legile de impozita mai înaintate şi m®i drepte ale dlui Truiescu, s’a grăbit să le scoată din vigoare, spre a restitui — special în vechiul Regat — legile feudale de mai înainte. Sau, ce încredere sa aibă în un Stat, în care s’a făcut dovadă — cazul Băncii Agrare — că nu există nici-o siguranţă a drepturilor garantate prin legi. Dar să revenim la chestiunea valutei, căci asemănarea ce am făcut-o între noi şi cehoslovaci are, pentru Ardeleni, o deosebită importanţă. Coroana cehoslovaca de azi, este vechea coroană austro-ungară, pe care Stilul român ne-a rescumpărat-o cu 50 de bani, dar pentru care Statul cehoslovac a dat supuşilor săi câte o coroană noă, sus numită coroană cehoslovacă. Şi azi ce avem noi şi ce au supuşii cehoslovaci pentru aceesi monedă ? Ei au o valoare de 10 ori mai mare decât noi, deşi ţara lor nici pe departe nu are bogîţiile Ardealului, duse zestre: Românii Mari. Iită unde ne a adus bunavoinţa şi înţelepciunea nouilor noştri stăpânitori poliţei. Dar pe largă toate acestea nedreptăţi şi necazuri, pacostea cea mai mare, ce ne a ajuns, sub guvernarea liberală, este Suspires traUSril Preţurile dela venirea la cimă a actualului guvern până astăzi, au crescut, seu 100—150%. Scumpirea are, deşi; jigir şi cauze, p® cere nici înţelepciunea liberală nu le-a prevăzut. Are însujşi cauze, pe care ie-au provocat di- frect, ori su intrerasat de a le delătura jjeei dela putere. Urcarea şi forţarea impozielor indirecte, dările de consum, taxele vamale, tarifele de căi ferate, etc., au contrbuit negreşit la scumpirea vieţii. Costing cinările încă îşi au partea lor. Da, abstracţie făcând dela I toate acestea, abstracţia făcând dela «valuta noastră atât de depreţiată, care menţine scumpetea, cauza cea mai ds | seamă este specula, («ţa de care gh!vanul n’a fost măsuri serioase pentrua o împiedeca. N’a luat, căci In partidul beral sunt destul aceia, ce n’au ? nici un interes, ca specula să Înceteze. Și specul® s’a extins şi între cei puși să o infrâneze. Un consilier comunal, din Bucureșri a trebuit să sts sira-* oidă, ca sa E scape de urmările enormelor specuile, ce făcuse şi el şi ; î «Iţit. . . : In acesstă situaţie, când ch'logismuL de pâine este 5—6 lei, când carnea M variază prin unele tenuri intre 20—30 , I de lei, când untura să apropie de 60de tei, când încâlţămintea şi îmbrăcămintea a ajuns la preţuri fabulara, funcţionarii Statului nu o mai potduce nici măcar de pe o zi pastia, iar pensionaţii îşi Curmă viaţa, dacă nu au tăria si se punâ în colţul stradelor cerşit. Ei bine, când toate aceste® nenorociri s'au năpustit asupra nosstră guvernul crede, că mai poate orbi lumea cu împroprietărirea. I Ostilităţile n’au încetat Constantinopol. — Francillco. Bouillon a avut ieri o întâlnire cu Kemal Paşa, apoi a plecat la Angora ca să propuie Adunării Naţionale condiţiunile de pace. Adunarea Naţională a hotărât să înştiinţeze pe Kemal Paşa ca să nu întrerupă ostilităţile. 1 Octomvrie 1821 Buletinul Clujului Duminecă, 1 Octomvrie 1992 Teatrul Naţional: Matineu: ,Un domn pribeag. “ Seara : „O scrisoare pierdută.“ Teatrul Maghiar: Matineu: „Fiorika szerelme. “ Sasra: ,Kékeszur.“ Luni, 2 Octomviie Teatrul Maghiar: „Galerbcaöpszetă. Bibliografie A apărut în editura Institutului de edituri „Cartea Românească“ : Orăşanu Gr.: Aritmetica p. cl. I sec. de fete, lei 33-75; Tutuc I.: Algebra pentru cl. VI reală, lei 21’50; Tutuc I.: Algebra pentru cl. VII reală, lei 17-50; Istrati şi Longinescu: Chimia şi Mineralogia pentru cl. V şi VI secundară şi şcoli normale, lei 42; Mânciulescu Al.: Fizica p. cl. 111 secundară, lei 16-25; Mureşianu Iacob : Colecţiune de cântece şcolare, lei 10; Posluşnicu M. Gr.: Crestomaţia muzi- Icală p. cl. V sec., lei 9-50. R masazir si renaissance» / X 1 CAtE^ 0 ^4^015 Mare reducere f de prețuri STOFE DE LÂNĂ ÎNCEPÂND dela lei 89—91—130—198 metru pentru Doamne și Domni MĂTĂSURI FINE TOATE CULORILE V E L O U R E „a Cuiert LEI 98 METRU * SCHIFOANE ♦ și pânzărie dubla lată MOLTOANE Șl BARHETURI STOFE pentru plăpumi și mobile COVOARE-PRESURI ŞI LINOLEUM. ÎNCĂLŢĂMINTE FINĂ pentru Doamne Domni şi Copii. 44. — Aîber? Fogzsrasy, aufler, lucrează şi bronzeşte rame pentru interiorul bisericei, soreşte biserici in stil artistic, şi primeşte orice lucrări de acest soia. Str. MSräffitgfi (Krizb^) *9. MIS— 62