Patria, octombrie 1922 (Anul 4, nr. 212-236)

1922-10-01 / nr. 212

: PATH­IA . Eugen Szabó Magazin He made pentru dame, Cluj,Str. Reg. Ferdinand 5, OFERĂ: Ştofă scoţiană, 120 cm. lată 65 lei metrul Ştofă gabor din 110 cm. lată 90 lei metr­ul Ştofă p. costam, 140 cm. 115 Ies metrul Ştofă velour pm. ca ton 140 cm. 225 lei metrul Ştofă vînăt-1 închisă, pen- j tru internatei Mare asorti-| ment în stofă-1 gelour pentru | paltoane, în ca-j tifele pentru | paltoane și stofă-mătasă | pentru costu- I muri și haine 4 52 1004 Titel» Interurban 479­ ­• Mica publicitate p Universitatea din Cluj S­e caută o secretară­ biblio­­tecară la Institutul Botanic Cluj. Se cere să aibă 4 clase­­ secundare și să cunoască dactilo­­grafia. Salar lunar 730 lei. A se adresa la Institutul de Botanică generală (Universitate) 1C60 2­2 C­aut un candidat de advocat Dr Müller, Cluj, Piaţa Unirei nr. 5, 1072 1­ 3 D­e vânzare o casă de fami­lie CU 5 CSmgre, frumoasă, grădină cu parc, 4 came­re şi bu­cătărie se poate ocupa mo­mentan. încredinţat: Dr Francisc Nagy advocat, Calea Regele Fer­­­dinand Nr. 94. 1074 1-4 La 15 Octomvrie apare la Cluj I „c­u-m-s-e" Revistă de Teatru,­­ Muzică şi Arte frumoase. ’ „Reclama" 2363 1073 1—4 1----------------- ... dorești sd gMstisptfS Mobile *S piane să nu-ţi pară ifca dr cteen­­­uelile unul drum până la Târguî-Mureş, şi Bă­rsa! uriaşele, splendid aranjaMe 878119“-36Csat3une tte mofotte a M Székely şl Réti FabricS de mobile transil­văneană, Societate pe Acpî. 1 Franc - 7 Lei vV cluj a făcut învoială cu mai mulţi­­ editori tranşezi de litera-­­ tură şi ştiinţă medici­nala, technics şi în baza acesteia poate livra cărţi fran­ceze pe cursul excepţional de favorabil 2-3 ED. MASSON — PARIS 1 FRANC = 7 LEI ED. BAILLIÉRE - PARIS 1 FRANC = 8 LEI Salon nou de bro­­darie şi danteierie v—N Gherla STR. REBinfl mflRifl no. 40. iB Se primesc spre executare garan- Ij “ tatii tot felul de lucrări de mânS, 33 precum brodării, danteierie, gobe­line francese, icoane pe tapete, per­dele kellmn şi sumak, pături pen­tru masă, pat şi chaiselonge, ta­pete inodate, invălişuri de butone, motivări, române, maghiare și cau­­caziane. — Tipografie pentru Un­gerii, monograme după gustul cel mai delicat.­­ In timpul cel mai scurt se va deschide în salonul meu un curs de tors pentru tapete rs de smirna sub conducere speciali- »» 1! stă. Cer prijinul On. public I IQSEFfl 6£61PSfln 'f Problema religioasă In Franţa de azi de A. OŢETEA Iii. Aspectul intelectual (Urmare) Biserica catolică a fost în cur­sul sec.­­ XIX, adversarul cel mai înverşunat al­ libertăţii presei. Fiindcă n’a putut o­ împiedica, azi luptă din amvon pentru­­ boicotarea de către credincioşi a snu-j mitor organe. Prin »Congregaţia Icdi.:x“»ului Bise-­ rica catolică urmăreşte să-şi închidă­ credincioşii într’un „ghetto-intelectual, unde mişună cărţi amorfe şi goale şi­ unde stăpâneşte cea mai înăbuşitoare­ plictiseală“. Biserica catolică a dus cea mai as-­ pri campanie c­ontra unui ministru care­­ cerea în 1867 multiplicarea şcolilor­­ primare şi înfiinţarea de biblioteci po­pulare. A comb­­ut cu violenţă princi­piul obligativităţii şi gratuităţii învăţă­mântului primar şi unelteşte azi contra­­ democratizării învăţământului secundar în Franţa, îndată după Restauraţie (1815) Bi­personalului universitar. Cursul lui uivi­­zat e suprimat. Profesorii liber cugetă­tori de la Facultatea de medicină sunt suspendaţi din funcţie. Prin legea din 1833 clerul îşi asi­gură predominarea in comitetele de­ supraveghere a şcolilor primare iar nu­ programa şcolară o parte precumpă­nitoare instrucţiei religioase şi morale. După mişcarea socialistă din 1848 bur­­ghezimea intimidată se arată dispusă să încredinţeze bisericii monopolul învăţă­mântului primar convinsă că numai clerul poate garanta domnia ordinea şi­ liniştea claselor posedante contra so­cia i­smului. In toată discuţia asta pen­tru organizarea şcolară reapare vechiul antagonism între două concepţii so­ciale: una reacţionară, reprezentată prin Biserica catolică, alta democrată, susţinută de reprezentanţa claselor po­pul­are. Legea Falloux (1850) nu asigră nu­mai monopolul învăţământului primar pe seama clerului, ea-i deschide şi în­văţământul secundar şi un drept de­ control asupra celui superior. Prin această lege clerul a ajuns stă­pân pe tinerimea claselor suspuse ale căror interese se acordau cu vederile Bisericii. E natural deci ca după Introducerea Republicei în 1871 scopul suprem al elementelor republicane să fie supri­marea acestor legi şi laicizarea şcolilor de toate gradele. Consolidarea Repu­blicei şi votarea legilor democrate de la această reformă depindea. Ei a fost rea­lizată prin legile votate între 1882—86, legi pe care Biserica, din punctul ei de vedere, le-a numit cu drept cuvânt legi sceleraie. Eîe aduceau clerului o lovitură din cele mai dureroase. Prin fie Franţa a laicizat şcolile, şi prin şcolile primare a republicanizat satele. Da observat că şcoala laică nu vrea să zică „şcoală fă­re Dumnezeu“. Inten­ţia legislatorului n’a fost decât să pună şcoala de­asupra deosebirilor confesio­nale, să dea elevilor o instrucţie folo­sitoare în viaţă. Educaţia religioasă nu e abolită dar nici nu e confundată cu­­ educaţia intelectuală. Ea se dă în familie şi în Biserică.­­ Biserica din contră vede în şcoslai laică pierderea unui drept de control asupra traerimei, un mijloc de profu­ziune a „necredinţei publice“ , a „impietăţii sistematice". De aceea cele mai înverşunate atacuri împotriva ei se îndreptează.­­ Drept replică la şcoala publică laică, ■ Biserica a răspuns cu şcoala liberă­ con­­fesională. Şcolile aceste sunt de toate, gradele, universităţi la Paris. Lyon,­ Angers, Lille, Toulouse, se luptă­­ cu mari dificultăţi. Susţinerea lor ei oneroasă, numărul elevilor, mai ales, la cele superioare, foarte greu de re­­contat f­indcă diplomele liberate de aceste şcoli nu sunt recunoscute de­ Stat. Cea mai mare dificultate o în­­­tâmpină însă Biserica ln alegerea per­sonalului didactic competent şi care să prezinte şi garanţii da ortodoxie. Dintre aceste şcoli libere un succes apreciabil au înregistrat şcolile pri­mare. S’a observat însă că aceste şcoli prosperesză mai au­­s în ţinuţu­­rile cele mai înapoiate ale Franţei. „Haita succeselor lor poinrnde cu a obscurantismului şi oscuraptismd nu durează“ remarcă dl Guignebert. I Mult mai neliniştitori decât „prespe­mvoautiM*. n» jogo. ^ --------­ritatea şcolilor libere“ e pentru Stat fenomenul scindării în două a tinere­tului prin educaţie diferită ce se di la cele două categorii de şcoli. Spi­ritul în care se face educaţia de cele două şcoli menţine un antagonism dăunător unităţii morale a ţării. Şi acest antagonism se va reduce breu cu timpul din cauza neces­taţii în care se află personalul didactic al şcolilor libere de a se apropia de me­todele şi de spiritul şcolilor publice. La urma urmelor şcoala liberă nu se va putea apăra contra infiltraţiei in­telectuale din afară, fiindcă ea trebue să-şi acomodeze programa asupra celei oficiale, fiindcă elevii ei sunt siliţi să treacă examene de Stat pentru a intra în funcţii publice, fiindcă unii din ei vor fi atraşi spre universităţile publice care discută problema, pe care şcolile profesionale le ignorează sau le de­naturează. Convingerea autorului e că Biserica catolică a pierdut partida şi pe teren intelectual, cum a pierdut-o pe teren politic. Aşi cura logica inflexibilă a progresului, pa care papismul și-a propus prin toate miji­oacele Să-l oprească pe loa. (Va arms) ! serica revendică monopolul învăţămân­tului. Nu obţine decât o epuraţie a Lemne de foc transportate la domiciliu: 4 metri amestecate Lei 500.— 4 metri fag sau stejar despicate Lei 650.— 100 kg. fag sau stejar despicat taiate Lei 40.— 100 kg. amestecate * 34 — .2. Liga Naţiunilor şi dezarmarea Adunarea Ligei Naţiunilor a abordat Marţi discuţia publică a ra­portului a­­­supra reducerii armamentelor. Vorbind după Robert Cecil şi Scisloja, Jouve-­ nel salutat de aplauze, a caracterizati concepţiile sale: 1. Robert Cecil e par­tizan­ul pactului general de garanţie; 2. ţările scandinave nu recunosc necis­­i­sitatea pactului de garanţie ; 3. latinii­ preconizează înainte de pactul general,­­ pacturi particulară. Reducerea armamentelor ] Dl Robert Cecil (Africa de Sud), rea- a­minteşte, că Societatea Naţiunilor nu are de Înfăptuit ea singură reducerea­­­ armamentelor, ea să pregătească planu­rile de supus guvernelor. Ambele prime adunări ale Societăţii Naţiunilor s’au ocupat de chestiunea dezarmării, pentru care a treia adunare a făcut progresa considerabile. Studiul statisticelor îndep’.inite în j ontsul acestui an, dă o înfăţişare pre-j cîsl a problemei. El arată cauzele,] pentru care diferitele State cred r­ece-] sar să conserve organizaţia militară d isctuală. Problema dezarmării navale e ■ mai ujoariS. Conferinţa din Washington' ■& arătat drumul sub acest raport. Con-­ ferinţa propune convocarea unei confe-; rinţe pentru a întinde principiul dezar-­ mirii navale, stabilit la Washington,­ asupra puterilor nesemnatare. Fischer (Marea Britanie) crede că raportul comisiunei pentru reducerea armamentelor va constitui un docu­ment clasic. Acest raport are în afară de aceasta avantagiul că nu ascunde dificultăţi. Vorbind în numele Marii Britanii care este o insulă, Fischer, reaminteşte că populaţia din Marea Britanie a arătat în­totdeauna repul­­siune pentru contractarea de angaja­­mente militare El a arătat că daca si­tuaţia din 1914 s’ar repeta, Marea Bri­tanie va apăra din nou dreptul violat şi civilizaţia ameninţată. Marea Brigade a îndeplinit o reducere consideri­briă a forţelor şî budgetului militar şi naval. Opinia publică elgleză va accepta tra­­tatul de garanţie propus dacă un mare­­ număr de ţări aderă îa realizarea păcii.­ Guvernul engez crede şi el că chestiu-­­ nea dezarmării dă loc chestiunei repa-­ raţiunilor şi datoriilor interaliate. Pentru a rezolvi anumita aspecte ale proble­­­mei dezarmării, Societatea Naţiunilor are nevoe de colaborarea Statelor­ Unite.— — mm— m­—t— 1 Dezarmarea pe uscat Problema dezarmării pe uscat este mult mai complicată. E necesar un tra­tat de garanţie pentru a permite State­lor să dezarmeze. Dezarmarea trebuie să înceapă cu încheierea acestui tratat de garanţie, în aşteptarea încheiem tra­tatului de garanţie, al cărui studiu îl va continua comisiunea dezarmării, So­cietatea Naţiunilor poate realiza mari progrese în ce priveşte controlul trafi­cului de arme şi fabricaţia privată de arme. Opera întreprinsă de Societatea Naţiunilor în materie de dezarmare face­­ utilă o activă colaborare a guvernelor.­ Dezarmarea msirsla Dl Scialojs (Italie) declară, că graţie acţiunea Societăţii Nat­­anilor, dezarma­rea ess din domeniul visului şi utopiei, pentru a intra în domeniu! realităţilor, Scialoja subliniază importanţa politici şi morală a deciziunilor luate de comi­­siunea pentru reducerea armamentelor. El dă sprijinul cel mai cordial al dele­­gaţiunei italiene la propunerea di or Ce­cil şi J­ou­venel, care subliniază inde­pendenţa chestiunilor politice şi econo­mice. Propunerea Cecil-Jouvenei, domi­nată de spiritul Societăţii Naţiunilor, Înseamnă un pas spre dezarmarea mo­­rală. Jouvenel (F­sinţa reîneeşte lui Sck- Joja as gurarea unui perfect acord şi exprimă mulţumiri pentru rolul împă­ciuitor jucat de Italia. Scopul final al propunere! Jouvenel este să dea naţiuni ostor siguranţele necesare ce sunt acor­date indivizilor tuturor naţiunilor civici­­zate. Pactul de gsranţei proectat, începe să organizeze acţiunea internaţională care trebue să fie le beze dreptului. Iosinte de incheerea pactului general, care ar putea fi pus în eşec de o sin­gură naţiune, Jouvenel crede ca necesi­tatea de a se încheia pacturi particu­la­r. Iasă un post general seducând garanţii naţiunilor celor mai siebe şi celor mai ameninţate rămâne punctul final. Franţa urăşte război­ui. In timpul războiului ea a reprezentat dreptul. Astăzi ea face pază in jurul tratatelor până în momentul când pactul de­ garanţie va aduce Europei şi lumei, siguranţa. Anglia , reducerea armamentelor Hayash! (Japonia) declară în numele guvernului său și al opiniei publica ja­poneza că se asociezi operei pentru re­du­cerea armamentelor. « Un deputat şi un pre­fect liberal la parchet Cazul Coste şi Conciitu Ancheta asupra abuzurilor şi expro­­cheriilor descoperite la prefectura Ti­­miş Torontal s’a terminat. Dl Crăsnari, inspector general admi­nistrativ şi-a depus raportul prin care anunţă Ministerul că dl Iuliu Coste prefectul judeţului în unire cu depu­tatul Conoiatu, au luat sume în­semnate de bani de la mai mulţi an­grosişti de vite din Timişoara, pentru a lăsa liber la export, un mare număr de porci, fără să depună cota de con­­tingentere. După ce au luat banii, ambii dem­nitari liberali au refuzat să elibereze­­ permisele. Cazul a fost defalit pan­datului de Timişoara. Cu toate stăruinţele depuse de dl­ Florescu ministrul justiţiei, afacerea jj mj a putut fi muşmalizată, căcî dl. Gosma ministrul lucrărilor publice, şij ‘şeful lberalilor din Banat a cerut să­ se facă lumină la această afacere. Gospodăria financiară a ţarei. Din discursul dlui deputat I. LipSdst« ţinut îa Ocna-Sittiului în adunarea partidului naţîonal căin 10 Septemvrie . Valuta noastră es'e tot acolo, unde au găsit-o liberalii la venirea lor la putere. Nici o îmbunătăţire nu s’a fă­cut. Ba — ca să fim drepţi — recu­noaştem, că s’a făcut pentru un mo­ment o îmbunătăţire, atunci, când si e I cumpărau cerealele ţării, cobo­r­îdu­­rui-se preţurile. Apoi valuta a scăzut din nou şi scăzută este şi astăzi. N’a­­ajutat di­ci nici bugetul echilibrat, nici :«ş* zisele „economii“, nici consolida­rea bonurilor de uza»r. Nu, pent­r 3 ’aaestea nu sunt singurele condiţiuni «le unei îmbunătăţiri de valută. Ctho- i slovacă, ua Stat nou, care tm dispune Ide bogăţiile ţării noastre, a isbett [să-şi îmbunîtâţească valuta, să şi o urce, îccâî azi o coroană cehoslovacă *este de cinci ori mai mere co­lab­i­l românesc. Şi Cehoslovacia şi a închi­­riat bugetul cu un deficit de petru 1 miliarde şi n’a făcut economii, când, a­u fost vorba de trebuinţe de ale Statului. Mai mult, Cehoslovacia a luat împru­muturi din streinătete cu 8,9 la sută, nu ca noi cu 4 la sută, şi a mai dat pe deasupra, fâră să-i diroage, şî ga­ranţii hipotecare. Atunci, da ce valuta ochească a crescut şi a noastră sîă atât de jos? Intre altele, pentrucă streînătatea nu are îacu dire în noi. Şi liberalii nu numai că n’au fost în stare să-i recâştige încrederea perduţi, ei prin faptele şi actele lor au contribuit şi mai mult la discreditarea noastei. Şi în adevăr, ce a putut să zică strei­­nătatea, când a văzut, că guvernul de azi, în loc să menţină legile de impo­zita mai înaintate şi m®i drepte ale dlui Truies­cu, s’a grăbit să le scoată din vigoare, spre a restitui — special în vechiul Regat — legile feudale de mai înainte. Sau, ce încredere sa aibă în un Stat, în care s’a făcut dovadă — cazul Băncii Agrare — că nu exi­stă nici-o siguranţă a drepturilor ga­rantate prin legi.­ Dar să revenim la chestiunea valu­tei, căci asemănarea ce am făcut-o între noi şi cehoslovaci are, pentru Ardeleni, o deosebită importanţă. Co­roana cehoslovaca de azi, este vechea coroană austro-ungară, pe care Stilul român ne-a rescumpărat-o cu 50 de bani, dar pentru care Statul cehoslo­vac a dat supuşilor săi câte o coroană no­ă, sus numită coroană cehoslovacă. Şi azi ce avem noi şi ce au supuşii ceho­slovaci pentru aceesi monedă ? Ei au o valoare de 10 ori mai mare decât noi, deşi ţara lor nici pe departe nu are bogîţiile Ardealului, duse zestre: Românii Mari. Iită unde ne a adus bunavoinţa şi înţelepciunea noui­­lor noştri stăpânitori poliţei. Dar pe largă toate acestea nedrep­tăţi şi necazuri, pacostea cea mai mare, ce ne a ajuns­, sub guvernarea liberală, este Suspires traUSril Preţurile dela venirea la cimă a ac­­tualului guvern până astăzi, au crescut, seu 100—150%. Scumpirea are, deşi­; jigir şi cauze, p® cere nici înţelepciu­­­nea liberală nu le-a prevăzut. Are însu­­jşi cauze, pe care ie-au provocat di-­ frect, ori su intrerasat de a le delătura jjeei dela putere. Urcarea şi forţarea im­­­pozielor indirecte, dările de consum, taxele vamale, tarifele de căi ferate, etc., au contrbuit negreşit la scumpi­rea vieţii. Costing cină­rile încă îşi au partea lor. Da­, abstracţie făcând dela I toate acestea, abstracţia făcând dela «valuta noastră atât de depreţiată, care menţine scumpetea, cauza cea mai ds | seamă este specula, («ţa de care gh­­!­va­­nul n’a fost măsuri serioase pentru­­a o împiedeca. N’a luat, căci In par­tidul­­ beral sunt destul aceia, ce n’au ? nici un interes, ca specula să Înceteze. Și specul® s’a extins şi între cei puși să o infrâneze. Un consilier comunal, din Bucureșri a trebuit să sts sira-* oidă, ca sa E scape de urmările e­­­­normelor specuile, ce făcuse şi el şi ; î «Iţit. . . :­ In acesstă situaţie, când ch'logismuL de pâine este 5—6 lei, când carnea M variază prin unele tenuri intre 20—30 , I de lei, când untura să apropie de 60­­de tei, când încâlţămintea şi îmbrăcă­mintea a ajuns la preţuri fabulara, funcţionarii Statului nu o mai potduce nici măcar de pe o zi pa­stia, iar pensionaţii îşi Curmă viaţa, dacă nu au tăria si se punâ în colţul strade­lo­r cerşit. Ei bine, când toate aceste® nenoro­ciri s'au năpustit asupra nosstră gu­vernul crede, că mai poate orbi lumea cu împroprietărirea. I Ostilităţile n’au încetat Constantinopol. — Francillco. Boui­llon a avut ieri o întâlnire cu Kemal Paşa, apoi a plecat la Angora ca să propuie Adunării Naţionale condiţiu­­nile de pace. Adunarea Naţională a hotărât să înştiinţeze pe Kemal Paşa ca să nu întrerupă ostilităţile. 1 Octomvrie 1821 Buletinul Clujului Duminecă, 1 Octomvrie 1992 Teatrul Naţional: Matineu: ,Un domn pribeag. “ Seara : „O scrisoare pierdută.“ Teatrul Maghiar: Matineu: „Fiorika szerelme. “ Sasra: ,Kék­eszur.“ Luni, 2 Octomviie Teatrul Maghiar: „Gal­erbca­­öps­­zetă. Bibliografie A apărut în editura Institutului de edituri „Cartea Românească“ : Orăşanu Gr.: Aritmetica p. cl. I sec. de fete, lei 33-75; Tutuc I.: Algebra pentru cl. VI reală, lei 21’50; Tutuc I.: Algebra pentru cl. VII reală, lei 17-50; Istrati şi Longinescu: Chimia şi Mineralogia pentru cl. V şi VI se­cundară şi şcoli normale, lei 42; Mânciulescu Al.: Fizica p. cl. 111 secundară, lei 16-25; Mure­­şianu Iacob : Colecţiune de cântece şcolare, lei 10; Posluşnicu M. Gr.: Crestomaţia muzi- Icală p. cl. V sec., lei 9-50. R masazir si r­enaissance» / X 1 CAtE^ 0 ^4^015­­ Mare reducere f de prețuri STOFE DE LÂNĂ ÎNCEPÂND dela lei 89—91—130—198 metru pe­ntru Doamne și Domni MĂTĂSURI FINE TOATE CULORILE V E L O U R E „a Cuiert LEI 98 METRU * SCHIFOANE ♦ și pânzărie dubla lată MOLTOANE Șl BARHETURI STOFE pentru plăpumi și mobile COVOARE-PRE­­SURI ŞI LINO­LEUM. ÎNCĂLŢĂ­MINTE FINĂ pentru Doamne Domni şi Copii. 4­4. — Aîber? Fogzsrasy, aufler, lu­crează şi bronzeşte rame pentru interio­rul bis­eri­cei, soreşte biserici in stil ar­tistic, şi primeşte orice lucrări de acest soia. Str. MSräffitgfi (Krizb^) *9. MIS— 62

Next