Patria, noiembrie 1922 (Anul 4, nr. 237-260)

1922-11-01 / nr. 237

Pre TRi Ai MICĂ PUBLICITATE. De vânzare o casă. Strada Izabella Nr. 4.1 In caz de cumpărare se poate prelua locuința, eisto-iro Sprijiniți bărbiariei din Strada Universității, Nr. 6, a Iui Gheorghe Tomuţea, Iosif Csáp şi Francisc Benczédy, 238 92—2 0 In grădina de iarnă a hotelu-j lului CENTRAL dau reprezentanţii senzaţionale Myrv imn Barka, Olga şi Teddy. începutul la 9 oare seara. bbi Invitare. .„Societatea pe acţii a comercianţilor din Cluj pentru procurarea de mărfuri Cluj sub lichidarea* (Kolozsvári Kereskedők Árubeszerzési Szövetsége mint részvénytársaság Cluj, felszámolás alatt) invită prin aceasta — în conformitate cu § 202 al Codului comercial (Legea ungară Art. XXXVII, din 1875) — pe toţi creditorii societăţii că în curs de 6 luni dela a treia publicare a acestei Invitări să-şi arate care sunt pretenziunile lor în contra societăţii, căci la caz contrar, după trecerea acestui termin, orice pretenziune a lor faţă cu societatea se prescrie. 1173 1-3 Lichidatorii. Direcţiunea Regională P. T.T. Cluj. Nr. 24264—1922. Publicaţie Neaprobându-se razultatul licitaţiei dela 26 Septembrie a. c. pentru vânzarea loco—pădurea 14—20000 metri lemne esenţă tare din pădurea Raportel, jud. Hunedoara (Transilvania), se aduce la cunoştinţă doritorilor că în ziua 6 Noemvrie a. c. ora 11 dim. se va ţine o nouă licitaţie atât la Bucureşti cât şi la Cluj şi Deva în condiţiunile publicate în „ Monitorul Oficial“ Nr. 119 din 1 Sept. a. c. Informaţiuni se pot lua în fiecare zi între orele 9—12 a. m. la Direcţiunea Cassel din Bucureşti, la Direcţiunea Regională a Poştelor, Palatul poştelor etaj II 4, din CKM, precum, şi la oficiul P. T. T. leva. . 1174 1-1 Nr. 52 exec. 1922. Publicaţie de licitaţiei Subsemnatul emis judecătoresc din Teaca în sensul §-lui 102 din legea LX din anul 1881 prin aceasta publică că în urma decisului din anul 1922 de sub Nr. 1. 1763 al judecătoriei de ocol din Teaca efectuindu-se în 11 August 1913 pentru suma de 138 Lei 96 bani şi acc. execuţiunea de es- contentare în favorul Darazs Lu-dovic reprezentant prin advocatul Dr Alexandru Bodea contra miş-J cătoarele cuprinse şi supra-cuprinse cu aceasta ocaziune şi preţuite în 940 lei şi anume, una code (kocsi) una căruţă de cai, hamuri şi mobilele din casă se vor vinde prin licitaţie publică deci în urma decisului de sub Nr. G. 1763— 1 922 a judecătoriei de ocol din Teaca pentru încasarea pretenziunei de 138 Lei 96 bani capital după aceasta din 30 Maiu 1913 interese 5% şi spesele de 137 Lei 77 bani stabilite până a-stăzi să deschide terminul de li- citaţie pe 20 Noemvrie 1922 la orele 10 a. m. în comuna Şapteru şi la aceea cumpărătorii se învită cu acea observare mişcătoarele din sus în sensul art. de lege LX din anul 1881 § 107, 108, din partea acelui mai sus acestea mişcătoare se vor vinde şi cu preţul estimat, întrucât mişcătoarele licitande s’au cuprins şi supra-cuprins din partea altor creditori şi aceştia şiau câştigat dreptul de escontentare asupra licitaţiei în sensullui 129 a legi LX din 1881 se vor efectui şi în favorul lor. Teaca, la 25 octomvrie 1922, Alexandru Orbok, 11B7 1—1 esmis jaâeoiterese. Reforma agrară (Coti uuare de pe pagina l a) Această instituţie ara dreptul de a impune celor împroprietăriţi orice condiţiuni generale sau speciale privita«de la figociaţiuni, cultură, desfacerea produselor şi întemeierea de gospodării rurale model şl în fine orice clauze pentru a asigura o cât mai buniă cultură şi productivitate a pământului cu care au fost împroprietăriţi, precum şi punerea în valoare a produselor lor. In felul acesta, repet că ţăranii nu vor mai fi abandonaţi, fiindcă prin obligţiile de mai sus vor fi îndrumaţi la facerea unei culturi cât mai raţionale gloturilor primite, care le vor asigura o productivitate multmai mare ca în trecut, prin tovărăşii, adecă obştei săteşii, nu pentru a se cultiva de a valam (la un loc), ci pentru a cumpăra şi de a avea în comun diferite maşini de treef, vupturătoare, maşini de sulfat, maţiini de sâmânat, precum şi alte unelte absolut ireispinsabile unui bun culţivitor, pentru a putea fi ce o agricultură raţionelă prin care să poată obţine maximum de venit. Cum toate aceste instrumente şi maşini symools, în timpul de astîzi sunt foarte scumpe, pentru a putea fi cumpărate de un singir ţăran, se impune deci o tovfriş'a, o unire socială, căci numai prin acesî remediu se va putea ajunge la rezultetefavorabile. Când toată aceste fapte bune ss vor realiza, atunci peste întreaga ţară va fi 0 viaţă agricolă nouă, o mişcare mai ■vioaie, maî pricepută, conştiert igenti îşi mai folositoare tuturor cetăţenilor ce [trăiesc îa această ţar', fiindcă îo urma Înfăptuire! reformei agr*rn, propriitatea ţărănească devine covârşitoare faţă de marea proprietate, care în trecut cultiva ?mult mai intens, servîndu se în majoriatea cazurilor de mijloace machinice perfecționate, pentru culturile ce te făcea și in special culturi dă cereale erre erau bfeza exportului românesc. Constantin Muntean, agronom regional. Buletinul Clujului Miercuri, 1 Noembrie 1922 I Teatrul Naţional seara: I Teatrul Maghiar: Seara ora 7 şi jum:Institutoarea I Biblioteca Universităţii • Deschisă r. g_I 3—8 Biblioteca populară: Deschisă 6 -9 p. m. ______ In jurul interpelării lui Szilágyi , Bud pista. Conflictul româno ma- Igh'ar a produs în Ungaria o vie distenţe. Dl Apponyi la hotărârea guvernului ungar, de a se admite un artbitrai al puterile europrne este porn Ivît, deoarece conflictul prin suspendarea reciprocă a vizei paşapoartelor a luat o formă acută. Vreau să cred, a spus dl Appony, că interpelarea unui deputat nu poate provoca un conflict sfât de serios între două Side. Un ziar din Budapesta spune că la 13 Noiembrie la deschderea parlamentului ungar, deputatul Szilágy va face o nouă interpelare în chestie României. Nota poloneză către guvernul ucrainian Varşovia. — Dl Nautovici, ministrul de extere al Poloniei, a trimis o notă legaţiei ukwiniene din Varşovia. In această notă, ministrul semnaleaza numerosela cezuri de înălțire a gr uniţelor poloneza de câtre b.nde înarmate, formate pe teritoriul ucrainian. Nota este moarte documentată și enumera toate Incursiunile, cari au avut loc între 5 și 20 Caomvrii. Bandiții ucrainieni au trecut granița, dedându se la prăda luni şi acte da brigandaj. Cuvântarea dlui Mihai Popovici Amiitind că nu a mai vorbit ceaţa-j nilor din Braşov dela alegerile siluite, — pomenind neex'stenţa Constituţională a parlamentului fraudulos — ar rată că cetăţenii rămâd singura temeilie sănătoasă a vieţii parlamentare, şi de aceia curs popor înalţe cu-i vântul. Democraţia nu a luminat pa cei ce bajororesc voinţa poporului şi care da 10 luni nu au avut ca face cu parlamentul 11 decât sa -şi inregistreze ca legi, actele guvernului. Suferim degenerarea paramentulu. Legea de impozit de pildă e înlăturată de ei peste Carpaţi, aducându-na în schimb după patru ani legi de robire. Plătim astfel dări de şase şi de zece ori mai mari ca în restul ţămii. Cu astfel de măsuri au sărăcit poporul. (Voce din public: ei vor graniţă la Timiş!) Făcând astfel de osebiri, guvernanţii au trecut peste ce e drept şi ce Rgs. Ce sunt excedentele? Acum liberalii se mai audă că au adus ţării excedente, adică au încasat biruri peste ce trebuia — şi au rămas bani de prisosi Cum au făcut bugetul lor? In Avprilie îşi declarau bugetul ne re al — şi* #zt Statul are excedente — cu care nu ?şi foaie insă plăti furnizorii șt? fun jonavii râmănâniu le dator 2 mii Ilar de — și nici solda de. 1 lev, nu s’a î mai plătit soldaților "dinainte de (n-l coronare. Unde e priceperea guver- nului ? Pentru grâu au promis o primă pej care cu o not phh, și »sta e execedentul! Nici od;t*. leul nu a căzuti mi*» jos ca sub liberali, nici când nu a fost atât de groaznic scumpă viaţa. Le cunoaşteţi afacerile, permisele, fraudele contingentările din care cei puţini le Îmbogăţesc. Aţi auzit cum se face consolidarea. Bonurile de tezaur suntt poliţe pe care liberalii le au inaugurat în dnuna ţării. Le cunoaşteţi risipa. Am dovedit câ iadatorând astfel ţara îşi aduceau lor mătăsuri, şi şîmpanii (Un agent liberal provoacă scandal şi e dat afară din sală) In aprobarea Intregei asistenţe oratorul conţinut : Dl Vintilă Brătianu s’a înţeles cu financiarii streini speculând poliţele semnate pentru ţară îmboglţiadase ei astfel cu 40 procente din truda ţării, mai remicşorându-i prestigiu prin neconsolidarea acelor bonuri de tesan ce fuseseră cu adevărat craise pentru nevoi naţionale. Cu nepricepere mai departe să îndârjesc să să dărâme veniturile ţării, acum când numai o protecţie a industriei şi nu o impiedicare poate aduce salvarea. Falimentul şi în politica internă Cea mai strălucită în conuns a străduinţelor a fost redusă la spectacol de partid. Ce si împiedice un congres a schimbat ziua sorţită malului şi primăverii, într’o zi de pustie toamni. Şi astfel a cea fecioară ce trebuia sa simbolizeza o victorie desbrăcată — a murit — jertfă a nepriceperii vanitoase — şi a acaparării celor incapabili. Azi îa administraţie nu se mai administrează. In justiţie lumea recurge la arbitrii. Ardealul nu mai e reprezentat. Azi a fost decorat cel ce în parlamentul maghiar strigsss trădător lui Vaida care cutezase să ceară dsslipirea de monarhia maghiară. (Aplauze furtunoasa Vori jos cu trădătorul Mihályi). Guvernul însă duce lupta contra noastră. Noi suntem regcomuniști când apărăm progresul neamului, şi arătăm, că 80 la sută din funcţionarii ardeleni sunt goniţi. Ţara e unificat! din Bucureşti, dispreţuindu sa priceperea celor de aici. Da, pentru unire suntemregionalişti cu toate provinciile şi că Regatul! (Aplauzi din ce în ce mai mari). Şi în Regat a pornit aceteş curent împotriva celor ce întunecă destinele ţării. De ce ne urăsc liberalii? Fiindcă noi nu vrem schimbarea Frământări sociale ✓ ___mmmmM * Cuvânt pronunţa* la deschiderea festivă a cursurilor Academiei com* relate din Cluj, în 22 Octomvrie 1922 de ION, LAPADATU (Continuare) La acceptarea idol de liberate indivi- duală, în deosebi a libertăţii individuale, pe terenul muncii, au mai contribuiti pe lârgă filozofii numiţi, şi o altă i 'pleiadă de scriitori francezi, nemulţumiţii jşi ci cu ordinea socială de atunci. Pej [temeiul aer lom si principi, numai cât, [pornind cu deosrbire dela critica rela ţiiîor social-economice, tprinji contra; 'sintemului mercantil, care nu purta nici 1 0 gr jÎ ds poporul de jos, cereau şi ei | schimbarea ordirjei sociale. Această' !pleiadă de scriitori, între cari întâlnim; 1 numele ilustra el* lui Q resuay, Gour-j |n*y şi Tu-got, sunt cunoscuţi sub nu-; ! mirea de fiziocraţi. Ei proclamau —ț sub influenţa teorii dreptului un turei—, ca principiu călăuzitor în viaţa şi activitate® oamrnilor, individualismul, adecă ides libertăţii individuale, în senzul căreia fiecare trebue lu.^at să lucrez şi după cum li dictează mintea şi îi cer • interesele. Interesele particulare — spu• rujau ei — silesc pe om să lucreze nn interesul totalităţi, căci interesele indifviduele numai la aparenţe sunt sofa*goniste. Din ciocnirea intereselor particula re se naşte ordine« şi armonia soil dală naturell, ce trebue si rxste îo a fuma. Această ordine e superioară tuturor combinaţiunilor aifficiale, ce omul îşi poate închipui. Decretaţi dec. Hibfertfrteft individuală pe toate termele I — continuau fîzîoaaţii — şi lăsaţi peoameni să lucreze liber, după cum voi şti şi vor crede mai lne şi nu vă I puneţi în cele lor. Puneţi drepturile indivizilor înaintea tuturor celorlalte depturi şi întreagă aceast« a lor filozofîe şi-o resumau fiziocrati în memorabila »xioml: „bissez faire, bissez ’passer, le monde va da Sui memo", axiom?, pe care multă lume a înţeles-o greşit,referindu-o nu mimai la muncă, ci şi la morală şi religie, da unde apoi s’a produs şi o mare confuzie, plătită scump de secolul trecut. Dar deşi fizioaraţii, reprezentanţii individualismului, în principiu, reclamau libertatea completă de acţiune, totuş poate, sub greutatea împrejurărilor şi ca o reacţiune la sistemul merosntil, căzură în greşala de a vede, că numai lucrarea pământului este productivă, şi că toate celelalte lucrări omeneşti ar fi sterile. Din acest punct de vedere învăţăturile fizioaraţilor erau unilaterale şi tot ce era bun, a fost baza, ideea libertăţii individuale, în nonele oft e’a cerem reforma socială. A trebuit să vină unul dintre cei mai mari filozofi şi economişti ai Inimi, Adam Smith, care să dee lovitura de moarte societăţii, întemeiate pe r.edreptăţi şi tiflie, să arate unilateritatea sistemului fizioarat, să dovedească, că locmpaţiimile omeneşti sunt folositoare şi productive, că nu bani» m'Tcfrnt'şîilor şi nici pământul fiziomaţilor, ci forţele de muncă formează advărata putere şi bogăţie a popoarelor. In consecinţă el cerea reforma saţietăţii pe temeiul completei libertăi a muncii individuale. kts, în chipul acesta, s’a pus bază ştiinţifică ideii de libertate individuală, a individualismului. Plecând dela Hozo fii, îndeosebi cei francezi, anteluptători ai lbertăţii politice, dela fiziocaţi şi Adam Shmiih, reprezantanţii libertăţi economice, toţi reclamau o radicală reformă socială, la care indivizii să fie liberi, egal lucireprătiţi şi munca lor respectată. Libertatea individuală era inoftrmată şi de relaţiile de muncă, radical schimbate prin invenţiuni şi special prin în- troducerea maşinilor la viaţa economică. Corporaţiunile şi cehurile nu mai puteau cuprinde în cadrele lor înguste industria de fabrică şi comerţul Îşi reclama drumuri libere în toată lumea. Forţele fizice ale lucrătorilor, înlocuite prin maşina de abur, trebuiau aplicate pe alte terene de muncă. Astfel ideea libertăţii individuale, nu numai deplin pregătită sub raport ştiinţific, dsr şi reclamată prin forţa împrejurărilor, trebuia acum realizată. Lupta intre lumea noua şi cea vece trebuia dusă. Tot ce razi rămânea era, să se gătească momentul oportun pentru freest scop Poporul francez a1 găsii prin o revoluţie firi seamin în istoria lumii, în August 1879, desfiinţează ordinea cea vechi, introducând o ordine nouă, întemeiată pe libertatea individuală şi egalitatea politică. I Dar lumea cea nouă a revoluţiei franceze cu aplicarea exagerată a ideilor de libertate, provocă o mare confuze, o astfel de confuzie, Incât unul dintre cele dintâi acte ale acestei lumi noufi, a fost decapitarea celor ce o decretaseră. Libertatea decretată, nu putu fi aplicaţi. In numele ei ajung — ce-i drept — la putere jacobinii, deveniţi celebri prin tirănia lor. Dipt jacobini urmează Napoleon Bonaparte cu războaiele lui de două decenii, In timpul cărora libertatea rămâne totnumai o ficţiune. Popoarele Europei, luptând Împotrivasatrapului, — cum ii spuneau pe atunci — luptau pentru libertate şi instituţiunile democratice ale ei. Veţi crede, poate, şi cel puţin după catastrofa de la Waterloo, ideea libertăţii a fost mai norocoasă în drumul de realizare? Nu, când lumea, sătulă de războaie, aştepta ca Congresul de la Viena să introducăbertatea, pentru care ea luptase, Congresul încheie alianţa sfântă ţi restitui lumea cea veche cu tot absolutismul ei. Ideile lui de Maistre, Chateaubriand, Gentz şi Meternich deveniri stăpâne In Europa. Reacţiune pe toată linia şi ca Ironia să fie la culmea, „Tegendbund"-ul german fu înlocuit cu I „Adehkeite.“ (Va urma) i, Marea adunare de la Braşov -----------■oasosB»^»--------- Intelectualii, meseriaşii şi ţăranii din Braşov şi Ţara Bolt sei aclamă politica Partidului Naţional şi pe fruntaşii partidului, cerând înlăturarea regimului de teroare şi corupţie înstăpânit de partidul liberal - Sărbătoreasca primire a dlui luliu Maniu . Duminecă, la orele 2 d. a., peronul şi piaţa gării din Braşov erau tixite de lume, care venise să salute pe dl dl luliu Maniu, preşedintele partidului naţional. Coborârea din vagon a dlui Meniu şi a celorlalţi conducători ai partidului este salutetă cu orele nesfârşite. Dl Mihaiu Popoviciu, fost ministru, îi urează bun sosit din partea vrednicilor urmaşi ai coor cari au fost Bariţiu, Murăşînu, Popitzu, V. Oniţiu, V. Saftu şi A. Bârseanu. Dl Mihaiu Popoviciu declară, că partidul naţional luptă împotriva necinstei şi a inconştienţei şi că în această luptă şi Ardealul şi vechiul Regat îşi pun nădejdiile în persoana iubitului preşedinte al partidului naţional. Dl Iuliu Maniu mulţumeşte, adânc mişcat, pentru primirea atât de călduroasă şi incheie, că însufleţirea însăş, care pretutindeni se manifestă pentru partidul naţional în lupta lui pentru dreptate şi legalitate este cea mai bună chezăşie a victoriei apropiate.* Urale nesfârşite subliniară cuvintele dlui Maniu. Drumul de la gări vină în oraaş este un adevărat triumf. Un cortegiu impunicof, format din toţi fruntaşii braşoveni ai partidului, o oaste întreagă de luşi în haine de sărbătoare, ţeşti 200 dintre ei pe cai, ceilalţi pe jos — însoţesc pe dl Mssniu la sala treatrului, unde se ţine adunarea. Asistenta Sala teatrului este ne,încăpătoare pentru mulţimea imacsi, care era adunat să asculte glasul dlui Maniu. De la orele 2 înainte este o imposibilitate sa mai între cineva în sală. Pe scenă, transformaţi un tribun.?, iau loc domnii dr Iuliu Maniu, dr Ştefan C. Pop, fost preşedinte de consului de minitri, Caius Brediceanu, Mihaiu Popoviciu, fost ministri, dr Tiberiu Bredicesnu, dr Voicu Niţescu, dr A. Dobrescu, dr Gh. Pop, dr Străvoiu, părintele Maximilian, maiorul Ştefănescu-Drigăneşri, colonelul Pop şkjj dr Olteanu, dr Hozan, dr Marcian, profesor M. Bibor, dr R. Glvruş, păărintele Debu, D. Popoviciu, farmacist Gh. Cuteanu, dr V. Mircea, profesor Cristea, Vaier Puşcariu şi alţii. Deschiderea adunării Venerabilul părinte Maximilian deschide, pfiîîh’o binecuvântare, adunarea. Arată că bătrâneţea nu i-a împiedecat venirea spre a fi solul vestitor al marilor miîona’işti pentru care trecutul e o carte ce cu stous de aur i-a stins întru dragoste deţară şi apărare a drepturilor naţiunei. Visul străbun a fost astfel înfăptuit că în graniţele săpate di Traian a reînviat împărăţia cea mare şi frumoasă, ca popor bun şi blând sub un Rge înţelept şi vitesz (Aplauze). Dar nu sunt semne de temelii puternice. Griji şi amărăciune, inegresc vrimile. Aşezămintele se clatină. Trebile ţării merg strâmb. Motelul scade. Nadijdea îndreaptă toţi spre partidul naţional, spre aceşti adevăraţi veghetori ai destinelor ţării — aşteptând ca partidid naţional să fie iar partidul izbăvitor. (Aplauze). Declară şedinţa deschisă. Dl Mihai Popovici are cuvântul in mijlocul tuli netelor de aplauze. guvernului, ci schimbarea sietemului (urale). Nu avem târg da schimb pre venirea la putere când unii când alţii voi conştinţa poporului să pornciască, nu învoiala dintre asupritori. Partidul naţional, rod al unei portere ce reprezintă cu adevăr năzuinţele poporului, nu poate greşii când nu vrea ca omul să fie amăgit şi stors. D la alegerile care au schingiuit şi furat va trebui să ajungem ca dreptatea să îşi facă dreptate. Domnule preşedinte, în acest crez »l partidului — vom dărâma putregiurile ce opresc viaţa nouă. (Urale nesfârşite.) {Urmează la tribună dl luliu Maniu preşedintele partidului naţional, al cărui discurs îl vom pubica mâine in întregime.) CuvSntarea dlui Ştefan C. Pop vice-pr£ş?dinte al partidului (Fostul preşedinte al Admirei Naţloosidda Alba-IuH®, îşi începe discursul în mijlocul cnuziasrului general). Ctere răsturnarea sistemului sa poate face fara r:sternaria guvernului? Cine să ii inlocască? Pe noi liberalii nu so-[ cot incapabili şi că sm fi trădători cam, aşteaptă porunci dela ce a rămas din Viept! Noi nu am vrut, nu vrem şi nu vom vrni nici când să ajungem la guvernare singuri. România esre reîntregită din patru impărăţîi sre în temelie sufletul fiecărei provincii. De frica venirei la putere a singur partidului naţional din Ardeal — doarme liniştit di Brâtîsnu. Nu ştim face politică? Liberalii ne-au , acuzat, că nu ţtim face politică. Vom arăta, ce am făcut dela revtluţie, ca să ajungem la Iticoronarea pe care am aşteptat o pănă la bătrâneţe mai mult ca pe m Mesia, şi la care din pricina lor nu m’am putut duce. De ce nu s’a făcut încoronarea ca unirea ? Atunci vraja mea pietre şi trenuri de au mers o sută om di zeci de mii de oameni — fără jandarmi — fără cheltueli. La încoronare ar fi venit milioane, dacă noi cei ce nu ştim face politica am fi fost chemaţi să ajutăm guvernarea. Dintr’an haosul revoluţiei am râljit o administraţie, am deschis noi 3000 da şcoli şi sateeoişioinci de licee. Am ridicat două corpuri de armată (uale). Invit pe colaboratorii din Regat să spuie meritul nostru în tratativele cu puterile aliate şi când ceream trecerea liniei demarcaţionale. Oare noi am greşit primind sarcina puterii în mijlocul haosului ? Era posibil ca pacea sa numaie nesemnată? Putea fi expusă ţara la noi obuciumări şi pierderi pe care le prevesteau ameninţătoare ultimatumul în timp ce episcopii toţi blestemau pe cei ce nu semnează pacea? Vaida era chemat la streinătate să apere punte veci ţara — şi am rămit să apăr ţara de învinuirile celor ce subminau interesele naţionale apărate de Vaida. Situaţia era grea în 1920. Ţara lui avea bucate. Bucureştii fuseseră lăsaţi în flămânzi, în mijlocul lanurilor. Generalul Averescu complota cu socialiştii punând la cale greve , în timp ce Denikin căzuse şi sute de mii de refugiaţi ameninţau graniţa. Şi sunt mândru că am zădărnicit toata aceste uneltiri, şi nu am părăsit puterea până ce nu a tete graţiat în fine Vaida că : Basarabia e salvată. (Aplauze nu mai sfârşesc) Neştiutori a guverna, am căzut lăsând un potop anarhic d graniţe. Aproape cel mai bătrân îa tot partidul — ţin să va arăt că nu mă mai pot atinge calomnierile. Din vremea ce în parlamentul maghiar Tasofini striga: Ştreang ţie nemernic român care îndrăzneşti să spui că naţia ta nu e mulţumită cu strânirea maghiară’-am fost acelaş statornic iubitor a! României întregite — şi nimeni cu mai multă dragoste ca mine nu a aşteptat întâiei« regimente române de soldaţi desculţi. Desculţi cărora îmi venea mie bătrânul să le sărut picioarele. Aplauzele emoţionate şi entuziasmul Încheie această cuvântare şi se dă cetire Moţiunea. 1 Naemvrle TO MOŢIUNEA: Miile de cetăţeni din judeţele Braşov şi Treiscaune, aderenţi ai parti-‘ dului naţional român, veniţi la întru- nirea poporală convocată de organizaţia judeţeană a part. naţ. român din Braşov şi ţinută In ziua de 29. Octomvrie c. in sala .Apollo* îşi exprimă neclintita lor alipire către part. iţ. român, desăvârşita încredere în conducerea acestuia şi nemărginita lor dragoste faţa de preşedintele dr. luliu Maniu. Işi mărturisesc, din cea mai intimă convingere aderarea lor la programul, statolit şi proclamat de Congresul partidului şi la toate hotărârile Comi- tetului executiv, înfierează nenorocitul sistem de gu- vernament actual întemeiat pe lovitura de Stat şi pe un nesfârşit lanţ de abuzuri şi violenţe electorale, furturi ■de urna şi pervertirea rezultatelor voturilor exprimate. Similit cu toată hotărârea Im,potriva manoperelor de cari guvernul actual fac cel mai la gaz pentru a practica şi valoriza interese personale cu ignorarea şi sfidarea dereselor publice de Stat. ’ Car,ştii, ca tăria unui Stat şi ordinea in sânul lui să întemeiază pe respectul cel mai desăvârşit faţă de Rege, protestează împotriva abuzurilor şi violenţelor prin care să urmăresc un mod criminal distrugerea simţului de legalitate al cetăţenilor şi să încearcă anihilarea normelor şi dispoziţiilor constituţionale fără de ca e nu să poate concepe un Stat civilizat şi de ordine. Având asigurat prin lege votul universal, cetăţenii conştienţi protestează împotriva confiscării acestui drept şi declară, că actualele Corpuri Legiuitoare nu au căderea şi autoritatea morală de a hotărî şi a legifera în numele ţării. Cer deci înlăturarea grabnică a guvernului actual şi desolvarea Corpurilor Ligiuitoase, fruct al violenţei, al abusului şi al jafului de urne. Adunarea regretă sincer, că un act atât de sublim ca încoronarea aşteptată cu înşelare de toţi fii ţării s’a decradat înante ca si ţi fost făcută noua Constituţie a României Mari, la un simplu act de partid şi instrument de propaganda politică electorala. Adunarea socoate, ca acest sfânt act al încoronării nu putea să se îndeplinească sub un guvern de partid şi de provocaţiam, cere să întemeiază pe [nişte Corpuri legiuitoare resultate nu [din voinţa liberă a cetăţenilor, ci din fraude, abuzuri şi violenţe electorale i ţară păreche în viaţa Statelor consti■ taţionale. El trebuia făcut într'un moment de generali dispoziţie sub un guvern parlamentar eşit din sânul unor Corpuri legiuitoare legal şi liber alese, dându-se astfel putinţa tuturor cetăţenilor de a inconjura la acest act cu toată dragostea şi dorul fierbinte, de care sunt animaţi, pe Regele ţării în momentul când prin jurământul pe noua Constituţia şi aşezarea pe Capa Coroană, avea să se îndeplinească nunumai inf . piuirea ci şi cosolidarea pe veci şi închegarea întregului popor înt’un singur Stat mare, puternic şi unitar românesc. 4 metri amestecate Lei 500*— 4 metri fag sau stejar despicate Lei 650 ~ 100 kg, fag sau stejar despicat taxata Lei 40*— 100 kg. amestecate B ’* 34.— Lemne de foc transportate la domiciliu: