Patria, decembrie 1922 (Anul 4, nr. 261-285)

1922-12-01 / nr. 261

Pâîf­ii i MICĂ PUBLICITATE D­e vânzare urgent din casa fa­miliară un bar splendid aran­jat în oraş grăniceresc din Ardeal. Interesaţii să scrie sub „Mină de aur“ la Radio Cluj, Str. Regina Maria 34. .Radio* 28?4 1306 2—2 A­cademia de dans Varady Co­lonul tinerilor dela Academia de comerţ s’a deschis la 20 Nov. Sunt rugate dşoarele să se înscrie în colonul acesta în număr cât mai mare.­­?» .­I­n grădină de iarnă a hotelului CENTRAL pe lângă artişti Tavor Sylvia mai debutează cu program nou şi simpaticii artişti vechi cu­noscuţi. începere, la ora 9 seara. ,Lloyd 1 182 A i-aş schimba locuinţa mea de 5 odăi din promenadă pe etaj II , cu o locuinţă deopotrivă cu grădină. Oferte sunt de a adresa la administraţia ziarului sub moto „Eventual suprasolvese“. 3314 1­1­1sprijiniţi bărbrarie din­­ Strada Universităţii Nr. 6, a lui Gherghe Tomuţia, Iosif Csáp și Francisc Bern­­ezédy. ms too—a^ F Cel mai bun medica­ment contra Cărbezei la oi și vite se află în armada Minerva­rii din D­E-1 1 8 ^---------------------------------------- 1j Dacă doreşti să cumperi MOBILE şi PIANE s& nu-ţi parft rftu de chel­­tuelile unul drum pânft la Târgul Mureş şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a Iul Székely şi Râu­ Fabrica de mobile transit-873 162-soo vănearsft, Societate pe Acții. C Nici când şi nîcâirea nu s’au putut că­păta gata paltoa­ne, pardesiuri şi vestminte bărbă­teşti aşa bune ca acuma la firma KATZ şi MENDEL CLUJ, 10V9­­8 -50 Piata Unirii IO. Asortiment mare de ştofe. jRăzboiul, unirea şi I liberalii (Continuare de pe pagina I-1) refuză mereu, si pună dări pe îm­bo­­­gfţ:ţ’S de război. ] A bSgct în război armata nepre^fi­­t:tă şi neschipsk. Din cauza re- asta s’sn prăpîdit 800 de mil de parisai, când putsam triumf» cu jertfe f­oarte reduse.­­ Ia 1917 şi a trimis rartamentfol 1« plimbare te Kerson în Rusia, pentru a «tipini, cum stăpâneşte şi sstăşo­ară nici un control. A făcut o încoronare forţată, pentru a şi înfîerbânts o populaiitste însxis­­tentă vorbată încontinuu şi în mod arbi­trar unificare», fără să ţină seamă de erormele nfijummri provocr.te prin scest sistem. Noi Bismrrck n'& «plicitt metoda aceaîiî® da silnicie împotriva provinciilor Hasovta, Hissen și Masnu, cucerite­­­ou arme, iar nu unite de bunS voie. ? Căci iată cum sună manifestul împă­rătesc estit în șiidinţ« dils 17 August, 1866 a dlstei imperiale: „Trecerea ne- Mb­ursbiiA (« acestor provineii) în notat \ cr­ ir.i'ni'ată mar» voi umra o ţinând socoteală justă de patticsilaviiâtUe lor hd'ipictice.* De p*tm ani du zile omul acesta ' încâ te rost» tării după cum I! tare? c«pul. — Schimbă guvimele după voință și trag« sforiie dintre culisa,­ atunci când vrea să fie ia opoziţia. f E drept, că nu s’s prea îmbulzit la i guvern în epo a refaceri?’, pvnt ni \ »eavând un progrem de acţiune bine ~ stabilit şi în imposibilitste de a sducaj tfrli v­re-o îmbucătăţire cu se .ţarismul, ce-i v.s'tează se simte mai com­ed in­­ opoziţi«, de unde îcsl caută prin Intrigi ş­­i cotorii po iîice sî strice şi treaba \ «liota şi s;-i împiedece dela o muncă pozitivă.­­ In felul acesta a a ans să plasez­e , şi să dezvolte credinţe, rsprobtta de-! »ht­um de massîle mari ai poporului, — este singurul om capabil să refacă ţara. Ia virtutea acriei fa's«. aprecieri, ’ gcracnul dini Ionel Brătianu își tece loc Ia cârsoi prin mijloacele cunoscute, strârgâîsd cu putere șurubul, ptnîru a nu ss iîs* aruncat pentru veatd­eie din arena politică. — A trenat de alunei, aproape un an de zile, nu este tm­p ziarul ros ru a înregistrat în ordine­ cronologică toate ikgslitlțile și abu-­ zurile cu cari guvernul acesta şi-a îm-î podobit «cavitatea. • f Ns gi.âit­ deci după petru «ni d« zile latr’o sta re de inferioritato momit şi stăpâniţi de nesigcifinta unui început cât de modest ds consolidare, care tre pase pe gânduri. Şi ce int­ebăra de multe ori, ce intenţioniasă şiful gaveî oului prin Rîitudimre se ostilă oricărei atări ds drept, oricărei legalităţi. Nu este cumva stăpân­­ da gân u i ds .m.:g*lociiD!f, C«ri Cî putea juîtTca o­rf'şicum­ eramporatre» cu orice preţ de puterei. Ss ne ii tre îrsă,­dar după fdu t­erm sî pricepe să manevreze i â m» conso­lidării, nu l putem prevesti grandoarea nici unuia dintre marii săi idoli, in ga- Iriia cărera *r dori să se așeze. Nu­ aleS nici pe urmele Iu Cavour, nici pe ai* lui Bimreeik stu Beacono ft li și nisi pe s­e bunului său pljinte, ‘care se vede' că a avut ssu talent min mate sau vremuri msi potri­vit«. Căci după patru ani ds untre ne gă­sim tot te începutul corsoîidfiri!, cu o singură deostbire, că suntem victrcele noel triste expeienţe. Să cădrjJaim, că «nul as vine ce­va Rcâp® de acest dezastru moral, Crosuporteri o vreme rari tade­­lurgite. ­L MESAJUL Mesaj sa numea în Hmbajul constitu­­ţional cuvântarea Mitici S*re Regelui prin care îmbărbăta şi îndruma la muncă partementel c’nstite. Zilele tre­cute ziarele din Bucureşti spriin ci M*ria Sa Regele Ferdinand a des h’s prirrir’un dissurs şedinţele m­'x­e ale­­ necunoscutului patlamsnt liberal ce nsconstituţional ss numeşte Consti-' tuassta. Liberalii care *u reuşit să În­depărteze popor şi partide de la încoro­­nsre — au obţinut «ce’at trist su:c®s cu aofsstă ultimă ocaziune, producând R getul nostru durerea de a euvârta Sn faţa unor broci în care nu erau ă*j cât cei câţiva lbb­ali ce ţinesu să a;be prin BÎinîires cuvântului Regal, un drept ce smuls cu slngo II rvea d­i­­r­ioa-'l întreaga ţară. De când o Consti­tuantă po&te fi a’sssBă farâ cele trei frigări tegrie ? De când hoţia de voturi roate Să kg ferezs cinste» i;nei ţSriî Ittă întrebările pe care le făceau tribu­n»le goale din cere­­psere până şi iubi­tul popor al iib tri sals msjsstăţi. Mesj.ri vorbind de încercările de alianţe atmotioese îa afară ţării punea !n evidenţă prin îcs’şi tăcere, impisi­b­litatea de s se închega o alianţă a puterilor, interioare »îs ţârii, atât cât câ,'simre liberală dSisneşte. Şi însăşi alianţele cu Stofele vecin® fiu puteau să apară preş izbutit® stât cât pscep spre Rusia e o rsnfi deschisă — i»r st nestele fie chiar cu concursul Siguranţei sunt o continuă smsnin­­ţare. F reşîe nici măcar cuvântul M. Sale Regelui nu pute» da o căiejde rari buni de îndreptare financiari sub un guvern la cere valoarea leului s's pră­vilit în jumătate, iar scump«ka a b­­­ctut popu­­laţii mai îngrozitor decât chiar in război şi decât sub orice gu­vern.­­ Muită rădf­jde de îndreptare nu a­vea cum sS aduci, glasul Inimosu­lui şi Viteazului Rege, cât ordonai­ţe mir.isteriale stăîâmă legte iscălite ţi jurate de El, ş nici prea muîti viaţi nu putea sa respir® dintc'o estfri de admnsrs cs are ca principali dăruire, pedespsa cu moarte. Legalizarea unei stări de asediu cin dste, li cere până şi Iibertatea cuge­tărilor va fi ucisă, aht ni de c­ed ta dorinţă a „p?r]aos.813Iiihi* liberal ce vrea să legalizeze măcar pentru viitor — smnistis ucigaşe — căreia odată alte guverne fi vor ridica monument la Vadul lui Vodă — nu putea da ni­mânui sparanţa unei îndreptări. Şi la această privinţă e bine os gu­­­vernei nu a mai pretins şi declaraţii asupra acelor poduri atât de putrede, lifit de piiae de mâini criminale încât nu numai unirea ţării e distanţa­­ de prăpăstii moriaie — dar şi o operaţie militară de apărare el întâmpina greu­tăţi necuroscute la fericita Tartinais cea firă cap de pod. In privinţa drepturilor funcţionarilor îmbunătâţ ri e prto izgonirea mirilor tri­­uid­şti şi puse subdisciplina elec­trslâ a­fară de prisos să mai vorbim când salarul lor comparat cu preturile cum­­pări®T!î5r strict «fcessre dovedesc că traiul cinstit e testru cri mai mulţi o «mposibiHtate 1-galâ. Ca să bate betele cu păstori pe so­cotea!» reformei agrare când prefecţii enunţau regeşte venita eteriora’ă a miniştrilor subt arcuri tr!«mf«r e sr ?n* srmaa rezolvirea problemei sgrare, stanei ar fi să r­e cutez:a­m?m mit rar în această privinţă da bi­ţi târâri, în timp ce copii mici ai Regelui, offsmi trăiesc, tot ’o mizerie în care păduchii Îs sunt cei mai puţin sugaci paraziţi. In estates Bseureştmlni tunur­ie constituţionale — au bubuit deschide­rea sărbătorească singură tradiţie p ’n -' tru cei ce vor să ia drepturi şi să d­i mpijrtea. In timpul cât aplauze liberale căutau «ă producă iluz­a unei caldurii sufleteşti — viscolul de afară şuiera jalnic peste cetate« ce nu are nici apă nici limne, nici tomtofi, nici sare, nici cass da locuit şi nici d­eptate — dar unda, zio zVrele bucureştens, e mult no­di şi msslt gunoi. Ds mutarea capitala?, de unificare, legitate, s’a vorb t m iit ... în trecut Expoziţia de poame dela Grădina botanică In sala de herbiria & Institutului dte botanici sistematică, situat îa noua Grădină botanică, s’a deschis o expo­sifie der poame. Aceasta expoziţie este unică in felul ei şi ne arată ch­ea pe care va merge una dintre cele mai hareice Inst­iuţîi un­vmnitore. Publicul românesc din Ardeal cunoaşte îndeajuns pa dl profesor dr Alexandru Bona, şi după modestele începuturi de grjîdnă botan­că ale liceului din Blaj, avea firma cred­­­ţl, ca profeso­rul dr Borza, ajungind în fruntea ce­lei m­i mari grădini botanice din ţară o va ridi­a la nivelul instituţiilor s. m.Ure din strei'ă ato. Aceistr cre­­dinîă trup s’* făclit, şi astăzi vedem g'ădioa botarică şi Institetul de bota­­nici sistem­t că al Unmisii tel dto Cluj încrrdi'ţate diai prof. uaîv. dr Bolz«, un sth.mb de reviste materia! «tiirţific şi seminţe, ou aproapa toate marile grădini bot­nice din teme. Din ctle mai tăinuite colţuri ale Americei, Australei, Japoniei­ etc. aduce şi duce poşta scrisori cu seminţe, plătite pre sate şi reviste, făcând astfel cunoscut Clujului românesc şi Utoversîtatea toi.­ Lucrările începute de dl prof. Borzi; la mica gradină din Blaj, ie continuă­ aici la marea [grădină botenicâ tjatata de un personal ştiinţific devotat şi în-] vrejit de activitatea msesiiultsl lor. D­irecţia de plante a Ua­versit­ţii s’a îmbrgsţit cu slide aoai: herbariul P­rciu a ajuai In isoan­e cercetătorilor; de mâine, casa ve­de­ţi aproape ra­d­irată, cu mtei Edsptiri a fost t­ansior-1 tnită la un adăpost vremelnic al losti-i utul­ui de b­otanică sistematică, noua grădină bot isică­­laceputâ de profeso­rul B­orza, creşte şi să măreşte ca prin minune, şi cei cari văd progre­sul natri aa, aamiu­ţumi sea si­fîdeascâ să spereze ca prin manca ecolecs­tă a aceltui om, Clujul v» awa ia câţiva ani cea mai frumos sus si mii bogată grădina bots­uk ă diarO tont. Profesorul Barza a studiat de ras? mulţi ani flora gri da!­or fără ne-.ti s; a coi dat ?! de­s&r s gproape toate su arîto da mers ce găsesc ?n gr d­­­a‘i e din A drei. Exposit a ce a des hte-o acum este rodul rmincei ssl? •liint'fice în ceasta direcţie. Ia pl­us mârâie vedem desemnate aproape toate krnurila de mere or s-s totâlnesa în di­­ftditto pieţe ale A dealului ?! t.e mes? «unt «xpsse di’er te soiuri di poame, m r­c, pfira, gatiui, etc. Lângi fiecare vstietate gă­im numele litem si po­por..­.! şi wlA toţi vari voesc să-şi en­­apasCă soiurile de mere ce to a”5 io grSdină, vor visits cu folos egeaste rx 0­ iz'ţto. Când vrzi dl'er te varietăţi ?n d’gene de mere simţ! cât de produc !;v ss de creisto? este pfmânia! ţări* a&asîr^, ai şi mai multe încredere to fer­irea şi buîăsto ea ce o va avea ^a­­‘cest neam. Părăsi­rii grSd ni botanică geoperitfi de zăpadă cu gândul înălţat,­­ că. ijrin munea se pot t junge toste, şi ăi ronvingerea Că la Institutele cosstre, M ni ver »itare se munceşte încordat şi cu­ pricepere. « N j este preş înalt dcaîul grldicii­­botanice. In prtraivarfl 11 vom urca dini nou să vedem ce zimbir; ne va tri-j m te pământul cultiv*t şi înfbngăț t cu ■ „baruieae* din toată lumea. (S) ’ n­—r rri—rn —«mw8I«wmirirrmnvT—i—aa—tMMW— pm •r nr--nrrn-nmnr-----1 „Cartea Românească" a destinat, spre a fi acordate în anul curent 1922—23 următoarele premii: 1. Dărţi de povestiri pentru copii. Patru premii de câte.......................... 3000 lei. 2. Romane cu orice fel de subiect. Două premii de câte..........................5000 lei. 3. Povestiri în legă­tură cu războiul nostru pentru unitatea naţională. Două premii de câte..............................................................................4000 lei. 4. Studiu asupra vieţii şi operelor lui Al. Vlahuţă. Premiu..................... 8000 lei. 5. Studiu biografic și bibliografic asupra lui Ștefan. O. losif. Premiu . . 6000 lei. 6. Studiu asupra muzicei românești. Premiu............................................... 5000­­lei. 7. Pământul Neamului Românesc. Cinci premii de câte . . . . • • 3000 lei. 8. Îngrijirea copiilor Premiu...................................................................... • 5000 lei. 9. Hrana muncitorului, sătean şi orftşean. Premiu ..........................­ • • 5000 lei. 10. Marile descoperiri şi invenţiuni ştiinţifice din ultimul timp. Premiu 5000 lei. 11. Agricultura şi gospodăria rurală în legătură cu noul regim al proprietăţii în România. Premiu......................................................................4000 lei. 12. Asociaţiunile ţărăneşti, istoricul lor pe scurt, rezultatele experienţei în alte ţări şi la noi; situaţia actuală în România; foloasele dobândite actuale şi viitoare din aceste asociaţiuni. Premiu.......................... 5000 lei­13. Industrializarea produselor agricole. Premiu . .....................................6000 lei. 14 Ştiinţa grădinăriei şi industrializarea produselor grădinilor de fructe. Premiu. 4000 lei. 15. Irigaţiunile. Premiu. . . .................................................................... 15000 lei. Prospect detailat asupra condiţiunilor se trimite la ce­rere de către Direcţiunea „Cărţii Române şi Bulevardul Academiei, 3 Bucureşti, 12941­1 _______ .... .. --■--- |..■== S’au deschis Antrepozitele FRENKEL. 0 datoria Comună C'tte încurajează conrtrucţiila de Clă­diri, Incursjarză toate meseriile «i ar­tele. De nnuele clădiri se bucură nu numii inginerii cari f«c planurile şi îctriprînzSto­r zidiri cari le ridre*, ci şi dulgherii, lâCStuşi­, geerrgii, zug «vii, fabriesnţi! da mobila şi da parchete, lus­tragii etc. cami toţi am­ de îucru, când se citeşte ceva to­­tiţ mare. O cons­truc­ţie mare,­­ care s­mt angajaţi atâ­ţia maeştri şi artişti, iar uneori pro­porţii de adevărate evenimente sosi*!« şi artistice. Şi mai mult sa întâmplă aceasta când constructs nouei cîidiri nu e orice clădire de rând, fi e me­niţi să fie un palat cultural cu muzeu şi bibliotecă, casă nat­o­a’ă, teatru sau cşt ceva. Atunci trebue gust şi pricepere neasemănat mai mssre ca ia obişnuitei« cl­diri parikuUre. Cei vechi (greii şi romanii) folosiau toată arta şi iscusinţa neamului lor la clădirile publice, pe când la «ie private abîa er*u cu beăgare de seamă. Sî »ibi U 'de di rmi şi unde mâne«. Atâta tot. încolo lumină, căldură, comoditate foarte — puţin*. Tot ce lipsea acasă, găsea gre­cul sau rorrânuî, dar' mai ajes grecul, cu prisosinjă in tâmplele şi egoralele publice. La noi, ia romîni e thiar în-, tors. Daci te duci la Bucureşti, te is­­i beş’e mu'd-sria şi totala negriji decsles publice. Bus'mrîie şi statuile marilor noştri birbsţi de Stat şi porţi sunt în -­ tr’o murdăria şi negri­je de circ ar tre-­­ bui sa ne fie ruşine obrazului. Ia s hîmb, pe cât e de murderă şi neto- j grjită îtra da şi piaţa capitalei, pe atât t­e da cureţi, da lumi­noasă, do atrăg2-| toars cetare sau cutare locuinţă psiti-i cutară a cetârai sau cu măruş bogătaş ț al ndstu. împrejurarea a­casta fucăj arată s­ărilă triste şt elu -aţ a greşita | de-1# noi. Vrând sa s h'm­be întru câtva aceste] Stări și să de* altă directivă spiritului] public, atrăgând» î toana aminte spre; ceia publice msi mult d«eâT. spre celei prmnde, „Asociajiiurea* (Astra) vrea sä­­încurajeze corstru ţîl« publice în mai' multe oraşe ale ţ?rii, edificând ssn adoptând case naţionale cu muzee şi biblioteci publice din veniturile mare!­ei intreprirdiii culturale care este le-e­teria el. De aceea e dătarift fiecărui! cetăţean şi român adevărat sa i&ai po- i­sibi!e toate aceste construcţii şi supe-; r.tof.re manifestării d­e arte­ naţionale,­ cumpârând cât mai multe bilete din b­u loteria Asociaţiunii. Biletul costă 20 loi, şi se capătă la toate bancile, primăriile comunale, d­r­eoţ torii­ şcolare, fedmi­­n­is­tra­ţ­ile de plasă etc. Nereuşite blocului balcanic Paris. — întreaga presă din Occi­dent vorbeşte de prăbuşirea blocului balcanice, care la Lsrasmus păruse un moment reconstruit. Această prăbuşire S3 explică ilia incidentul grec­o bulgar produs In discutarea problemei Traciei. r umn I niiiii'inTiiiwmiii 'imm in m m,n mu MmmHSHsma Io turul agitaţiilor stud­enţeşt! — Memoriul studenţilor creştini în medicină către rectorat------O lămurire — Studenţîi in medicină creştini, drna. Varveistatia din Cluj, au Înm­aiat Rsc-j tocatului următorul memoriu: , „Noi studenţii anului întâi dela Fa-­ cultatei de medicină din Cluj, obser-­ vând lipsa totală a cadavrelor evreaţti ] din silit« de disecţie şi cum numitul­ studenţilor israel!» « in nwjo-itats co­vâîşitosra, cu onoare vfi rug^m să bi­nevoiţi a primi cererea noastră de a in­terveni pe lâ­gă Comunitatea Israe’ctă, ca aceasta si tocă pentru ştiinţă ace­lea­şi sacrificii faţă da credinţele relgi­­os,nu, cum noi creştinii le-am făcut şi le facem. Creştinii şi evreii au aceleaşi drep­turi, se vor bucura de aceleaşi privi­legii trebue deci ca şi datoriile al sacri­fi­c­ie să fie egaie şi pentru unii şi pentru­diţii. Socotim că nu este vina noastră daCă societatea izraelită priveşte ştiinţa , «i binefacerile ei prin prisma concep­ţiilor de acum câteva secole şi ca stare coi creştinii, consid­­irind şi cei dese­­carea cadavrelor ca o profanare a cre­­d­itelor şi didiniior noastre strămo­şeşti rugăm Consiliul Prosesor»! as aprobe hotărârea noastră de a nu Îngădui studenţilor evrei sî disece până cî Coimunitatea izraelită rtw va trimde treptat Iaşii totul­ui de Anato­mie, cadavre de tvrei în raport cu nu­meral studmţT r evrei. Studenţii mtdiciuişti crejUnL • Studenţii creştini şi m sirâiaî punc­tul lor t­e vedere în o scrisoare pe rare ni-o adreser­zâ şi pe tare o pu­blicăm cu plăcere: * .In numărul 260 publi ând, desigur priotr’o inform­ţie, greşită, omecari in­exactităţi, rugăm pe domnul director si Pátriai, a aprob» publicar­ea urasâ­­toareîor rânduri: E vo bi de „Drmionstfiiţîito an­ist­, mite“. Protestăm peirini cuvântul „sa tisemiţi* protestam împotriva învinui­rii da a ti în slujba „liberaliîor*. Ceeao? ne leegă ds liberali p, şi nu.; mai dacă £C«asta constitce o legita ă, e cuvântul liberal. Mişcarea noastră e o m­işnne liberala. Da, dar liberala in sens ul ca voim si ne liberăm da pe­şcheşul de pân* acum, să nul mai* priiim, sa nu mai furnizăm cadavre] pentru învăţătura studenţlor tvrei. Nu] este o mişcare antisemit» Căci noi me-­­diciniştii am declarat afta memorial’ nostru că atunci când Comodtatea is­­raelită va aduce cadavre de evrei in raport cu numărul studenţilor evrei, vira închide orice discuţiune ii acre­şti privinţă, continuând învăţltura cot la cot cu ei. Dacă „problema evreeas '& nu trebuia să mai existe într’o țară civiliztta* ■—? cum scri­i în sisoltatul viticol, apoi cui stât mai mult -n s­oclul nostru nu ar­­ trebui sa se tacă, să se deschidă dis­­cuțiuni con’esiomice. Dar când dum-, neata evreu adjci în sprijinul neîcgs­­d.;itiî de a se diseca un cadavru de evreu, prese;ipţiuni mucegăite dintr’unj t­­lm .d ce ar trebui e& rămână doar In­­ domeniul istoriei poporului izraelit, a-' turci socotim, că nu suntem vinovaţi di­ci cerem ca şi rsb’niî să se pleos ştiinţei, după cum şi preotul creştin şi-a sacrifice­­, psntm progresul ştiinţific, o perie din credinţă şi obiceiul de a în g o a morţii. Cauza noistrâ e justă şi nădăjduim că va fi susţinută de preoţlncca noastră şi ds teologii noştri. Ar fi b’ne să se discut? mult şi de către toţi această chestiune, ti;ă să s* ţ'nă la seamă eft mt,r fi prea lungă* n ras» «las fără să se zică că „ar fi inut­il sstiz’“. A crezut car« cel care $ scria in „Patria“ suscitatul arttooS cl evreii ar fi câştigat un drept asupria creşt­iilor numai prin faptul că «ceşti» din urma nu au protestat până acum?! Doar astfel diecuţia e inutilă,, şi aceas­ta­ nu credem să o susţină nimen!. Sperăm, Domnule Director, nu ma mai că veţi publica aceste rânduri, dar şi taumele şi caii­eter. cs aveţi ha sodî­­tfţte ne îndreptă­ţrşte să o d­edrin, că­­ veţi lua făţiş »părerea cauwri no*»’/», ’a studenţilor mfdiritţişti creştini,_____ \Strada Aprinj­oarelor (fosta Gyufagyár) Nr. 13. Pentru sărbători incepand de astăzi până la 31 Dec. 107. RABAT la toate mărfurile face Magazinu­l MISSIRI Str. memorandului 11 (Unio) __________1­01­­­8 1 Decemtt rit­mm V4|ŞT£ Orologiul stricat Pentru viaţa sufleteasca a unui popor patru ani ar putea s& însemneze foarte mult, În­deosebi in timpul nostru rând toate mişcării® au o intensitate şi o iuţeală -ce nu-şi găseşte analogia Ift istorie Dinamismul ce străbate idei ,şi curente în leste domeniile sufletului «mau »’^Înteţit uimitor deodată cu n­avoz’­­tatea aprinsă de după războiu Timml are un ritm mal repede, sv&cuirile vieţii sr fac în galop, prin urmare nu se exagerează când se spune, că într'un singur an trăim cât altă­dată In cinci. Durerile şl bucuriil'*, entuziasmul şi desiluziile se succedeazâ cu atâta zor uncie după celelalte încât produc iluzia unei incon­secvenţe şi în orice caz a unei puţin con­sistente solidităţi sufleteşti. Am fi însă ne­drepţi faţă de contimporani dacă l-am carac­teriza prin contradicţiile zilnice şi prin pendu­lările lor atât de dese. Vina acestei stări şi a acestor mişcări trebuie pusă în mare parte tn cârca timpului, care ne ia la goană, ca şi când s’ar fi plictisit vrând să reintre cât mai că­rând în eternitate. Impresia ce ne-o lasă e porte cea a unui orologiu stricat pe care-l tragi pen tu ca să-ţi zuruie sgomotos şi să-şi desfacă fără mult rezultat în câteva clipe în­treg resortul, operaţie pentru care altădată îi trebuia cel puţin douăzeci şi patru de ore. Timpul nu ne dă răgazul să asimilăm şi şi cumpănim ideea ce ne asaltează şi emoţia ce se furişează în noi. Câştigul sufletesc cu mult mai mic decât te-ai aştepta de’a multele în­tâmplări prin care t­ecem. Se vede, că nici capacitatea sufletească a noastră nu e nd’mt­­tată. — Unitatea noastră culturală şi sufle-­­ teas­ă pentru care au luptat gene­aţiile înain­taşe totuş s’a consolidat, dar aceasta nu e atât opera frământărilor sterile despre care vo­bim, ci opera unor oameni ai liniştei şi a unor instituţiuni unde găseşti aceşti oameni. Ce s’a făcut pentru consolidarea culturală la Universitatea din Cluj. Imensa muncă depusă de profesori pentru cultivarea unor generaţii, cari au avut mult de îndurat pe urma războ­iului, trece de obiceiu neobservat în sgomotuî de orologiu stricat al frământărilor de toate zile. « cadrul Universităţii »’a făcut fără în­doială munca cea mal serioasă tn aceşti patru ani ce ae împlinesc dela unire. Nu trebuie să trecem cu vedere» apoi Teatrul şi Opera dia­­ Cluj, cari fiecare în felul său a făcut aşa de­­mult pentru ridicarea nivelului artistic al ma­relui public, ispitindu-l să uite pentru c­âteva clipe gălăgia de pe stradă şi multe alte lu­cruri, cari seamănă cu această gălăgie. Nu trebuie să uităm revistele, cari au apărut şi au disp­rut jertfindu-se pentru o educaţie lite­rară românească a unei ,Intelectualităţi, îm­bibate aşa de mult de culţuri streine, sau la unei ,Intelectualităţi“, care merită aşa de pu­ţin acest nume. Opera începută pe teren cul­­tural da o seamă de oameni va ajunge pe adevăratul ei drum abia atunci când orolo­giul stricat al timpului va tapeta să le zuruie în urechi BUfttMMM­OUitMUi Vineri,­­ Decemvrie 1922 Opera Naţională: Ssere: „Carmen“, Teátral Maghiar. Matineu: János vitás. Sea în om 7: Hízod k­a­mu­­za kiszó. Sasra óra 10: Csók pirulák. Expoziţia de pictură Z. Mrcznev 1* prefectura judeţului. Deschisă a. na. 10­2 şi II min., d. m. S—6 Biblioteca Universității: Deschisă S—1, B—8. Biblioteca populară: Delhis* S 9 p. m­. Nevoile de capital ln Anglia Paris. — Din ArgUs st anunța n mare pre st­er­s aevorid­ dt captat. Dopi statistic» in! .London Joint Ci­y and Midland Bank* f m's un le noni din Ortombrie »u font de 25 milioane lire si,,fliege contra 5 milioane în Sep­­tembrie si nmnai 1 m!Uon In August, E adevărat e& lunile de vară sunt pen­tru târgul capitalului o perioadă de linişte şi de destindere în Anglii. lesă creşterea enorm» a cererilor In aceasta toamna este atât de izbitoare !.n’at tre­­bas pusă tn togltură ca vivilicate» In­­tregei vieţi ec­onomi­e a Angiie’, în ciuda şomajului, in 1919, întreaga c­­raisi­ne de la Istjtmie la Oatombtic a fort de 157 milioane lire, în 1921, de 177 milions și la 1922 de 217 m­i­­lioane.

Next