Patria, decembrie 1922 (Anul 4, nr. 261-285)
1922-12-01 / nr. 261
Pâîfii i MICĂ PUBLICITATE De vânzare urgent din casa familiară un bar splendid aranjat în oraş grăniceresc din Ardeal. Interesaţii să scrie sub „Mină de aur“ la Radio Cluj, Str. Regina Maria 34. .Radio* 28?4 1306 2—2 Academia de dans Varady Colonul tinerilor dela Academia de comerţ s’a deschis la 20 Nov. Sunt rugate dşoarele să se înscrie în colonul acesta în număr cât mai mare.?» .In grădină de iarnă a hotelului CENTRAL pe lângă artişti Tavor Sylvia mai debutează cu program nou şi simpaticii artişti vechi cunoscuţi. începere, la ora 9 seara. ,Lloyd 1 182 A i-aş schimba locuinţa mea de 5 odăi din promenadă pe etaj II , cu o locuinţă deopotrivă cu grădină. Oferte sunt de a adresa la administraţia ziarului sub moto „Eventual suprasolvese“. 3314 111sprijiniţi bărbrarie din Strada Universităţii Nr. 6, a lui Gherghe Tomuţia, Iosif Csáp și Francisc Bernezédy. ms too—a^ F Cel mai bun medicament contra Cărbezei la oi și vite se află în armada Minervarii din DE-1 1 8 ^---------------------------------------- 1j Dacă doreşti să cumperi MOBILE şi PIANE s& nu-ţi parft rftu de cheltuelile unul drum pânft la Târgul Mureş şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a Iul Székely şi Râu Fabrica de mobile transit-873 162-soo vănearsft, Societate pe Acții. C Nici când şi nîcâirea nu s’au putut căpăta gata paltoane, pardesiuri şi vestminte bărbăteşti aşa bune ca acuma la firma KATZ şi MENDEL CLUJ, 10V98 -50 Piata Unirii IO. Asortiment mare de ştofe. jRăzboiul, unirea şi I liberalii (Continuare de pe pagina I-1) refuză mereu, si pună dări pe îmbogfţ:ţ’S de război. ] A bSgct în război armata nepre^fit:tă şi neschipsk. Din cauza re- asta s’sn prăpîdit 800 de mil de parisai, când putsam triumf» cu jertfe foarte reduse. Ia 1917 şi a trimis rartamentfol 1« plimbare te Kerson în Rusia, pentru a «tipini, cum stăpâneşte şi sstăşoară nici un control. A făcut o încoronare forţată, pentru a şi înfîerbânts o populaiitste însxistentă vorbată încontinuu şi în mod arbitrar unificare», fără să ţină seamă de erormele nfijummri provocr.te prin scest sistem. Noi Bismrrck n'& «plicitt metoda aceaîiî® da silnicie împotriva provinciilor Hasovta, Hissen și Masnu, cuceriteou arme, iar nu unite de bunS voie. ? Căci iată cum sună manifestul împărătesc estit în șiidinţ« dils 17 August, 1866 a dlstei imperiale: „Trecerea ne- MbursbiiA (« acestor provineii) în notat \ cr ir.i'ni'ată mar» voi umra o ţinând socoteală justă de patticsilaviiâtUe lor hd'ipictice.* De p*tm ani du zile omul acesta ' încâ te rost» tării după cum I! tare? c«pul. — Schimbă guvimele după voință și trag« sforiie dintre culisa, atunci când vrea să fie ia opoziţia. f E drept, că nu s’s prea îmbulzit la i guvern în epo a refaceri?’, pvnt ni \ »eavând un progrem de acţiune bine ~ stabilit şi în imposibilitste de a sducaj tfrli vre-o îmbucătăţire cu se .ţarismul, ce-i v.s'tează se simte mai comed in opoziţi«, de unde îcsl caută prin Intrigi şi cotorii po iîice sî strice şi treaba \ «liota şi s;-i împiedece dela o muncă pozitivă. In felul acesta a a ans să plaseze , şi să dezvolte credinţe, rsprobtta de-! »htum de massîle mari ai poporului, — este singurul om capabil să refacă ţara. Ia virtutea acriei fa's«. aprecieri, ’ gcracnul dini Ionel Brătianu își tece loc Ia cârsoi prin mijloacele cunoscute, strârgâîsd cu putere șurubul, ptnîru a nu ss iîs* aruncat pentru veatdeie din arena politică. — A trenat de alunei, aproape un an de zile, nu este tmp ziarul ros ru a înregistrat în ordine cronologică toate ikgslitlțile și abu- zurile cu cari guvernul acesta şi-a îm-î podobit «cavitatea. • f Ns gi.âit deci după petru «ni d« zile latr’o sta re de inferioritato momit şi stăpâniţi de nesigcifinta unui început cât de modest ds consolidare, care tre pase pe gânduri. Şi ce intebăra de multe ori, ce intenţioniasă şiful gaveî oului prin Rîitudimre se ostilă oricărei atări ds drept, oricărei legalităţi. Nu este cumva stăpân da gân u i ds .m.:g*lociiD!f, C«ri Cî putea juîtTca orf'şicum eramporatre» cu orice preţ de puterei. Ss ne ii tre îrsă,dar după fdu term sî pricepe să manevreze i â m» consolidării, nu l putem prevesti grandoarea nici unuia dintre marii săi idoli, in ga- Iriia cărera *r dori să se așeze. Nu aleS nici pe urmele Iu Cavour, nici pe ai* lui Bimreeik stu Beacono ft li și nisi pe se bunului său pljinte, ‘care se vede' că a avut ssu talent min mate sau vremuri msi potrivit«. Căci după patru ani ds untre ne găsim tot te începutul corsoîidfiri!, cu o singură deostbire, că suntem victrcele noel triste expeienţe. Să cădrjJaim, că «nul as vine ceva Rcâp® de acest dezastru moral, Crosuporteri o vreme rari tadelurgite. L MESAJUL Mesaj sa numea în Hmbajul constituţional cuvântarea Mitici S*re Regelui prin care îmbărbăta şi îndruma la muncă partementel c’nstite. Zilele trecute ziarele din Bucureşti spriin ci M*ria Sa Regele Ferdinand a des h’s prirrir’un dissurs şedinţele m'xe ale necunoscutului patlamsnt liberal ce nsconstituţional ss numeşte Consti-' tuassta. Liberalii care *u reuşit să Îndepărteze popor şi partide de la încoronsre — au obţinut «ce’at trist su:c®s cu aofsstă ultimă ocaziune, producând R getul nostru durerea de a euvârta Sn faţa unor broci în care nu erau ă*j cât cei câţiva lbbali ce ţinesu să a;be prin BÎinîires cuvântului Regal, un drept ce smuls cu slngo II rvea dirioa-'l întreaga ţară. De când o Constituantă po&te fi a’sssBă farâ cele trei frigări tegrie ? De când hoţia de voturi roate Să kg ferezs cinste» i;nei ţSriî Ittă întrebările pe care le făceau tribun»le goale din cerepsere până şi iubitul popor al iib tri sals msjsstăţi. Mesj.ri vorbind de încercările de alianţe atmotioese îa afară ţării punea !n evidenţă prin îcs’şi tăcere, impisiblitatea de s se închega o alianţă a puterilor, interioare »îs ţârii, atât cât câ,'simre liberală dSisneşte. Şi însăşi alianţele cu Stofele vecin® fiu puteau să apară preş izbutit® stât cât pscep spre Rusia e o rsnfi deschisă — i»r st nestele fie chiar cu concursul Siguranţei sunt o continuă smsninţare. F reşîe nici măcar cuvântul M. Sale Regelui nu pute» da o căiejde rari buni de îndreptare financiari sub un guvern la cere valoarea leului s's prăvilit în jumătate, iar scump«ka a bctut populaţii mai îngrozitor decât chiar in război şi decât sub orice guvern. Muită rădfjde de îndreptare nu avea cum sS aduci, glasul Inimosului şi Viteazului Rege, cât ordonaiţe mir.isteriale stăîâmă legte iscălite ţi jurate de El, ş nici prea muîti viaţi nu putea sa respir® dintc'o estfri de admnsrs cs are ca principali dăruire, pedespsa cu moarte. Legalizarea unei stări de asediu cin dste, li cere până şi Iibertatea cugetărilor va fi ucisă, aht ni de ced ta dorinţă a „p?r]aos.813Iiihi* liberal ce vrea să legalizeze măcar pentru viitor — smnistis ucigaşe — căreia odată alte guverne fi vor ridica monument la Vadul lui Vodă — nu putea da nimânui sparanţa unei îndreptări. Şi la această privinţă e bine os guvernei nu a mai pretins şi declaraţii asupra acelor poduri atât de putrede, lifit de piiae de mâini criminale încât nu numai unirea ţării e distanţa de prăpăstii moriaie — dar şi o operaţie militară de apărare el întâmpina greutăţi necuroscute la fericita Tartinais cea firă cap de pod. In privinţa drepturilor funcţionarilor îmbunătâţ ri e prto izgonirea mirilor triuidşti şi puse subdisciplina electrslâ afară de prisos să mai vorbim când salarul lor comparat cu preturile cumpări®T!î5r strict «fcessre dovedesc că traiul cinstit e testru cri mai mulţi o «mposibiHtate 1-galâ. Ca să bate betele cu păstori pe socotea!» reformei agrare când prefecţii enunţau regeşte venita eteriora’ă a miniştrilor subt arcuri tr!«mf«r e sr ?n* srmaa rezolvirea problemei sgrare, stanei ar fi să re cutez:am?m mit rar în această privinţă da biţi târâri, în timp ce copii mici ai Regelui, offsmi trăiesc, tot ’o mizerie în care păduchii Îs sunt cei mai puţin sugaci paraziţi. In estates Bseureştmlni tunurie constituţionale — au bubuit deschiderea sărbătorească singură tradiţie p ’n -' tru cei ce vor să ia drepturi şi să di mpijrtea. In timpul cât aplauze liberale căutau «ă producă iluza unei caldurii sufleteşti — viscolul de afară şuiera jalnic peste cetate« ce nu are nici apă nici limne, nici tomtofi, nici sare, nici cass da locuit şi nici deptate — dar unda, zio zVrele bucureştens, e mult nodi şi msslt gunoi. Ds mutarea capitala?, de unificare, legitate, s’a vorb t m iit ... în trecut Expoziţia de poame dela Grădina botanică In sala de herbiria & Institutului dte botanici sistematică, situat îa noua Grădină botanică, s’a deschis o exposifie der poame. Aceasta expoziţie este unică in felul ei şi ne arată chea pe care va merge una dintre cele mai hareice Instiuţîi unvmnitore. Publicul românesc din Ardeal cunoaşte îndeajuns pa dl profesor dr Alexandru Bona, şi după modestele începuturi de grjîdnă botancă ale liceului din Blaj, avea firma credţl, ca profesorul dr Borza, ajungind în fruntea celei mi mari grădini botanice din ţară o va ridia la nivelul instituţiilor s. m.Ure din strei'ă ato. Aceistr credinîă trup s’* făclit, şi astăzi vedem g'ădioa botarică şi Institetul de botanici sistemt că al Unmisii tel dto Cluj încrrdi'ţate diai prof. uaîv. dr Bolz«, un sth.mb de reviste materia! «tiirţific şi seminţe, ou aproapa toate marile grădini botnice din teme. Din ctle mai tăinuite colţuri ale Americei, Australei, Japoniei etc. aduce şi duce poşta scrisori cu seminţe, plătite pre sate şi reviste, făcând astfel cunoscut Clujului românesc şi Utoversîtatea toi. Lucrările începute de dl prof. Borzi; la mica gradină din Blaj, ie continuă aici la marea [grădină botenicâ tjatata de un personal ştiinţific devotat şi în-] vrejit de activitatea msesiiultsl lor. Direcţia de plante a Uaversitţii s’a îmbrgsţit cu slide aoai: herbariul Prciu a ajuai In isoane cercetătorilor; de mâine, casa vedeţi aproape radirată, cu mtei Edsptiri a fost tansior-1 tnită la un adăpost vremelnic al losti-i utului de botanică sistematică, noua grădină bot isicălaceputâ de profesorul Borza, creşte şi să măreşte ca prin minune, şi cei cari văd progresul natri aa, aamiuţumi sea sifîdeascâ să spereze ca prin manca ecolecstă a aceltui om, Clujul v» awa ia câţiva ani cea mai frumos sus si mii bogată grădina botsuk ă diarO tont. Profesorul Barza a studiat de ras? mulţi ani flora gri da!or fără ne-.ti s; a coi dat ?! des&r s gproape toate su arîto da mers ce găsesc ?n gr da‘i e din A drei. Exposit a ce a des hte-o acum este rodul rmincei ssl? •liint'fice în ceasta direcţie. Ia plus mârâie vedem desemnate aproape toate krnurila de mere or s-s totâlnesa în diftditto pieţe ale A dealului ?! t.e mes? «unt «xpsse di’er te soiuri di poame, m rc, pfira, gatiui, etc. Lângi fiecare vstietate găim numele litem si popor...! şi wlA toţi vari voesc să-şi enapasCă soiurile de mere ce to a”5 io grSdină, vor visits cu folos egeaste rx 0 iz'ţto. Când vrzi dl'er te varietăţi ?n d’gene de mere simţ! cât de produc !;v ss de creisto? este pfmânia! ţări* a&asîr^, ai şi mai multe încredere to ferirea şi buîăsto ea ce o va avea ^a‘cest neam. Părăsirii grSd ni botanică geoperitfi de zăpadă cu gândul înălţat, că. ijrin munea se pot t junge toste, şi ăi ronvingerea Că la Institutele cosstre, M ni ver »itare se munceşte încordat şi cu pricepere. « N j este preş înalt dcaîul grldiciibotanice. In prtraivarfl 11 vom urca dini nou să vedem ce zimbir; ne va tri-j m te pământul cultiv*t şi înfbngăț t cu ■ „baruieae* din toată lumea. (S) ’ n—r rri—rn —«mw8I«wmirirrmnvT—i—aa—tMMW— pm •r nr--nrrn-nmnr-----1 „Cartea Românească" a destinat, spre a fi acordate în anul curent 1922—23 următoarele premii: 1. Dărţi de povestiri pentru copii. Patru premii de câte.......................... 3000 lei. 2. Romane cu orice fel de subiect. Două premii de câte..........................5000 lei. 3. Povestiri în legătură cu războiul nostru pentru unitatea naţională. Două premii de câte..............................................................................4000 lei. 4. Studiu asupra vieţii şi operelor lui Al. Vlahuţă. Premiu..................... 8000 lei. 5. Studiu biografic și bibliografic asupra lui Ștefan. O. losif. Premiu . . 6000 lei. 6. Studiu asupra muzicei românești. Premiu............................................... 5000lei. 7. Pământul Neamului Românesc. Cinci premii de câte . . . . • • 3000 lei. 8. Îngrijirea copiilor Premiu...................................................................... • 5000 lei. 9. Hrana muncitorului, sătean şi orftşean. Premiu .......................... • • 5000 lei. 10. Marile descoperiri şi invenţiuni ştiinţifice din ultimul timp. Premiu 5000 lei. 11. Agricultura şi gospodăria rurală în legătură cu noul regim al proprietăţii în România. Premiu......................................................................4000 lei. 12. Asociaţiunile ţărăneşti, istoricul lor pe scurt, rezultatele experienţei în alte ţări şi la noi; situaţia actuală în România; foloasele dobândite actuale şi viitoare din aceste asociaţiuni. Premiu.......................... 5000 lei13. Industrializarea produselor agricole. Premiu . .....................................6000 lei. 14 Ştiinţa grădinăriei şi industrializarea produselor grădinilor de fructe. Premiu. 4000 lei. 15. Irigaţiunile. Premiu. . . .................................................................... 15000 lei. Prospect detailat asupra condiţiunilor se trimite la cerere de către Direcţiunea „Cărţii Române şi Bulevardul Academiei, 3 Bucureşti, 129411 _______ .... .. --■--- |..■== S’au deschis Antrepozitele FRENKEL. 0 datoria Comună C'tte încurajează conrtrucţiila de Clădiri, Incursjarză toate meseriile «i artele. De nnuele clădiri se bucură nu numii inginerii cari f«c planurile şi îctriprînzStor zidiri cari le ridre*, ci şi dulgherii, lâCStuşi, geerrgii, zug «vii, fabriesnţi! da mobila şi da parchete, lustragii etc. cami toţi am de îucru, când se citeşte ceva totiţ mare. O construcţie mare, care smt angajaţi atâţia maeştri şi artişti, iar uneori proporţii de adevărate evenimente sosi*!« şi artistice. Şi mai mult sa întâmplă aceasta când constructs nouei cîidiri nu e orice clădire de rând, fi e meniţi să fie un palat cultural cu muzeu şi bibliotecă, casă natoa’ă, teatru sau cşt ceva. Atunci trebue gust şi pricepere neasemănat mai mssre ca ia obişnuitei« cldiri parikuUre. Cei vechi (greii şi romanii) folosiau toată arta şi iscusinţa neamului lor la clădirile publice, pe când la «ie private abîa er*u cu beăgare de seamă. Sî »ibi U 'de di rmi şi unde mâne«. Atâta tot. încolo lumină, căldură, comoditate foarte — puţin*. Tot ce lipsea acasă, găsea grecul sau rorrânuî, dar' mai ajes grecul, cu prisosinjă in tâmplele şi egoralele publice. La noi, ia romîni e thiar în-, tors. Daci te duci la Bucureşti, te isi beş’e mu'd-sria şi totala negriji decsles publice. Bus'mrîie şi statuile marilor noştri birbsţi de Stat şi porţi sunt în - tr’o murdăria şi negrije de circ ar tre- bui sa ne fie ruşine obrazului. Ia s hîmb, pe cât e de murderă şi neto- j grjită îtra da şi piaţa capitalei, pe atât te da cureţi, da luminoasă, do atrăg2-| toars cetare sau cutare locuinţă psiti-i cutară a cetârai sau cu măruş bogătaş ț al ndstu. împrejurarea acasta fucăj arată sărilă triste şt elu -aţ a greşita | de-1# noi. Vrând sa s h'mbe întru câtva aceste] Stări și să de* altă directivă spiritului] public, atrăgând» î toana aminte spre; ceia publice msi mult d«eâT. spre celei prmnde, „Asociajiiurea* (Astra) vrea säîncurajeze corstru ţîl« publice în mai' multe oraşe ale ţ?rii, edificând ssn adoptând case naţionale cu muzee şi biblioteci publice din veniturile mare!ei intreprirdiii culturale care este le-eteria el. De aceea e dătarift fiecărui! cetăţean şi român adevărat sa i&ai po- isibi!e toate aceste construcţii şi supe-; r.tof.re manifestării de arte naţionale, cumpârând cât mai multe bilete din bu loteria Asociaţiunii. Biletul costă 20 loi, şi se capătă la toate bancile, primăriile comunale, dreoţ torii şcolare, fedministraţile de plasă etc. Nereuşite blocului balcanic Paris. — întreaga presă din Occident vorbeşte de prăbuşirea blocului balcanice, care la Lsrasmus păruse un moment reconstruit. Această prăbuşire S3 explică ilia incidentul greco bulgar produs In discutarea problemei Traciei. r umn I niiiii'inTiiiwmiii 'imm in m m,n mu MmmHSHsma Io turul agitaţiilor studenţeşt! — Memoriul studenţilor creştini în medicină către rectorat------O lămurire — Studenţîi in medicină creştini, drna. Varveistatia din Cluj, au Înmaiat Rsc-j tocatului următorul memoriu: , „Noi studenţii anului întâi dela Fa- cultatei de medicină din Cluj, obser- vând lipsa totală a cadavrelor evreaţti ] din silit« de disecţie şi cum numitul studenţilor israel!» « in nwjo-itats covâîşitosra, cu onoare vfi rug^m să binevoiţi a primi cererea noastră de a interveni pe lâgă Comunitatea Israe’ctă, ca aceasta si tocă pentru ştiinţă aceleaşi sacrificii faţă da credinţele relgios,nu, cum noi creştinii le-am făcut şi le facem. Creştinii şi evreii au aceleaşi drepturi, se vor bucura de aceleaşi privilegii trebue deci ca şi datoriile al sacrificie să fie egaie şi pentru unii şi pentrudiţii. Socotim că nu este vina noastră daCă societatea izraelită priveşte ştiinţa , «i binefacerile ei prin prisma concepţiilor de acum câteva secole şi ca stare coi creştinii, considirind şi cei desecarea cadavrelor ca o profanare a creditelor şi didiniior noastre strămoşeşti rugăm Consiliul Prosesor»! as aprobe hotărârea noastră de a nu Îngădui studenţilor evrei sî disece până cî Coimunitatea izraelită rtw va trimde treptat Iaşii totului de Anatomie, cadavre de tvrei în raport cu numeral studmţT r evrei. Studenţii mtdiciuişti crejUnL • Studenţii creştini şi m sirâiaî punctul lor te vedere în o scrisoare pe rare ni-o adreserzâ şi pe tare o publicăm cu plăcere: * .In numărul 260 publi ând, desigur priotr’o informţie, greşită, omecari inexactităţi, rugăm pe domnul director si Pátriai, a aprob» publicarea urasâtoareîor rânduri: E vo bi de „Drmionstfiiţîito anist, mite“. Protestăm peirini cuvântul „sa tisemiţi* protestam împotriva învinuirii da a ti în slujba „liberaliîor*. Ceeao? ne leegă ds liberali p, şi nu.; mai dacă £C«asta constitce o legita ă, e cuvântul liberal. Mişcarea noastră e o mişnne liberala. Da, dar liberala in sens ul ca voim si ne liberăm da peşcheşul de pân* acum, să nul mai* priiim, sa nu mai furnizăm cadavre] pentru învăţătura studenţlor tvrei. Nu] este o mişcare antisemit» Căci noi me-diciniştii am declarat afta memorial’ nostru că atunci când Comodtatea israelită va aduce cadavre de evrei in raport cu numărul studenţilor evrei, vira închide orice discuţiune ii acreşti privinţă, continuând învăţltura cot la cot cu ei. Dacă „problema evreeas '& nu trebuia să mai existe într’o țară civiliztta* ■—? cum scrii în sisoltatul viticol, apoi cui stât mai mult -n soclul nostru nu ar trebui sa se tacă, să se deschidă discuțiuni con’esiomice. Dar când dum-, neata evreu adjci în sprijinul neîcgsd.;itiî de a se diseca un cadavru de evreu, prese;ipţiuni mucegăite dintr’unj tlm .d ce ar trebui e& rămână doar In domeniul istoriei poporului izraelit, a-' turci socotim, că nu suntem vinovaţi dici cerem ca şi rsb’niî să se pleos ştiinţei, după cum şi preotul creştin şi-a sacrifice, psntm progresul ştiinţific, o perie din credinţă şi obiceiul de a în g o a morţii. Cauza noistrâ e justă şi nădăjduim că va fi susţinută de preoţlncca noastră şi ds teologii noştri. Ar fi b’ne să se discut? mult şi de către toţi această chestiune, ti;ă să s* ţ'nă la seamă eft mt,r fi prea lungă* n ras» «las fără să se zică că „ar fi inutil sstiz’“. A crezut car« cel care $ scria in „Patria“ suscitatul arttooS cl evreii ar fi câştigat un drept asupria creştiilor numai prin faptul că «ceşti» din urma nu au protestat până acum?! Doar astfel diecuţia e inutilă,, şi aceasta nu credem să o susţină nimen!. Sperăm, Domnule Director, nu ma mai că veţi publica aceste rânduri, dar şi taumele şi caiieter. cs aveţi ha sodîtfţte ne îndreptăţrşte să o dedrin, că veţi lua făţiş »părerea cauwri no*»’/», ’a studenţilor mfdiritţişti creştini,_____ \Strada Aprinjoarelor (fosta Gyufagyár) Nr. 13. Pentru sărbători incepand de astăzi până la 31 Dec. 107. RABAT la toate mărfurile face Magazinul MISSIRI Str. memorandului 11 (Unio) __________1018 1 Decemtt ritmm V4|ŞT£ Orologiul stricat Pentru viaţa sufleteasca a unui popor patru ani ar putea s& însemneze foarte mult, Îndeosebi in timpul nostru rând toate mişcării® au o intensitate şi o iuţeală -ce nu-şi găseşte analogia Ift istorie Dinamismul ce străbate idei ,şi curente în leste domeniile sufletului «mau »’^Înteţit uimitor deodată cu navoz’tatea aprinsă de după războiu Timml are un ritm mal repede, sv&cuirile vieţii sr fac în galop, prin urmare nu se exagerează când se spune, că într'un singur an trăim cât altădată In cinci. Durerile şl bucuriil'*, entuziasmul şi desiluziile se succedeazâ cu atâta zor uncie după celelalte încât produc iluzia unei inconsecvenţe şi în orice caz a unei puţin consistente solidităţi sufleteşti. Am fi însă nedrepţi faţă de contimporani dacă l-am caracteriza prin contradicţiile zilnice şi prin pendulările lor atât de dese. Vina acestei stări şi a acestor mişcări trebuie pusă în mare parte tn cârca timpului, care ne ia la goană, ca şi când s’ar fi plictisit vrând să reintre cât mai cărând în eternitate. Impresia ce ne-o lasă e porte cea a unui orologiu stricat pe care-l tragi pen tu ca să-ţi zuruie sgomotos şi să-şi desfacă fără mult rezultat în câteva clipe întreg resortul, operaţie pentru care altădată îi trebuia cel puţin douăzeci şi patru de ore. Timpul nu ne dă răgazul să asimilăm şi şi cumpănim ideea ce ne asaltează şi emoţia ce se furişează în noi. Câştigul sufletesc cu mult mai mic decât te-ai aştepta de’a multele întâmplări prin care tecem. Se vede, că nici capacitatea sufletească a noastră nu e nd’mttată. — Unitatea noastră culturală şi sufle- teasă pentru care au luptat geneaţiile înaintaşe totuş s’a consolidat, dar aceasta nu e atât opera frământărilor sterile despre care vobim, ci opera unor oameni ai liniştei şi a unor instituţiuni unde găseşti aceşti oameni. Ce s’a făcut pentru consolidarea culturală la Universitatea din Cluj. Imensa muncă depusă de profesori pentru cultivarea unor generaţii, cari au avut mult de îndurat pe urma războiului, trece de obiceiu neobservat în sgomotuî de orologiu stricat al frământărilor de toate zile. « cadrul Universităţii »’a făcut fără îndoială munca cea mal serioasă tn aceşti patru ani ce ae împlinesc dela unire. Nu trebuie să trecem cu vedere» apoi Teatrul şi Opera dia Cluj, cari fiecare în felul său a făcut aşa demult pentru ridicarea nivelului artistic al marelui public, ispitindu-l să uite pentru câteva clipe gălăgia de pe stradă şi multe alte lucruri, cari seamănă cu această gălăgie. Nu trebuie să uităm revistele, cari au apărut şi au disprut jertfindu-se pentru o educaţie literară românească a unei ,Intelectualităţi, îmbibate aşa de mult de culţuri streine, sau la unei ,Intelectualităţi“, care merită aşa de puţin acest nume. Opera începută pe teren cultural da o seamă de oameni va ajunge pe adevăratul ei drum abia atunci când orologiul stricat al timpului va tapeta să le zuruie în urechi BUfttMMMOUitMUi Vineri, Decemvrie 1922 Opera Naţională: Ssere: „Carmen“, Teátral Maghiar. Matineu: János vitás. Sea în om 7: Hízod kamuza kiszó. Sasra óra 10: Csók pirulák. Expoziţia de pictură Z. Mrcznev 1* prefectura judeţului. Deschisă a. na. 102 şi II min., d. m. S—6 Biblioteca Universității: Deschisă S—1, B—8. Biblioteca populară: Delhis* S 9 p. m. Nevoile de capital ln Anglia Paris. — Din ArgUs st anunța n mare pre sters aevorid dt captat. Dopi statistic» in! .London Joint Ciy and Midland Bank* f m's un le noni din Ortombrie »u font de 25 milioane lire si,,fliege contra 5 milioane în Septembrie si nmnai 1 m!Uon In August, E adevărat e& lunile de vară sunt pentru târgul capitalului o perioadă de linişte şi de destindere în Anglii. lesă creşterea enorm» a cererilor In aceasta toamna este atât de izbitoare !.n’at trebas pusă tn togltură ca vivilicate» Intregei vieţi economie a Angiie’, în ciuda şomajului, in 1919, întreaga craisine de la Istjtmie la Oatombtic a fort de 157 milioane lire, în 1921, de 177 milions și la 1922 de 217 milioane.