Patria, aprilie 1923 (Anul 5, nr. 70-90)
1923-04-01 / nr. 70
PATRIA SS. de vânzare o casă constatatoare din mai multe camere cu o curte şi grădină mare, o moşie 300 jugare scutită de expropiere cu locuinţa modernă şi toate recvizitele economice. Se poate prelua imediatInformaţii se dau la biroul dlui Mihail Tompos intermediar în vânzări de şase, gridini, moşii etc. Biroul Strada Memorandului Nr. 15. 247 70 UZ1NENE CHERAMICE S. A. VEREŞMORT.__________ CONVOCARE Domnii acţionari al S. A. Uzinele Cheramice sunt convocaţi In adunare generală ordinară pe ziua de 15 Aprilie 1923 ora 2 p. m. la sediul socităţii în Vereşmort. Vor avea dreptul a lua parte la adunarea generală toţi domnii acţonari, cari vor fii depus acţiunile lor la cassa societăţii sau la „Bradul“ S. A. în Cluj, până la ziua de 12 Aprilie 1923. Ordinea de zi: p 1. Raportul Cons. de Admin. şi a Censorilor, aprobarea bilanţului, contului de profit şi pierderi şi repartizarea beneficiului. 2. Descărcarea Cong. de Admin, şi a Comitetului de Cenzori de gestiunea anului 1972. 3. Alegerea întregului Cons. de Admin- Şi a Comitetului de Cenzori.. 4. Eventuale propuneri, Vereşmort, la 20 Martie 1923. ss. Contele Iosif Bethlen, preşedintiis Cons. de Administrație, Încheiat la 31 Decemvrie 1922 Active: Cassa 39.923 93, Mobiliar 123 762 Clădiri 446 70 —, Instalațiuni, mașinării 417.48620 Debitori 41600—, Mărfuri 391.248 20 Total: 1.460.720 38. Pasive: Capital emis. 1. 300.000—, Capital emis, II 200 000 — 500.000 —, Fond de amortizare 36.883‘14. Creditor 911 ■237‘291 Beneficiu net 9.000 — Total: 1.460.720 38. Efite: Spese generale de administrație, spese de exploatare larii, impozite, amortizări etc. 353.18103. Beneficiu net 9.000— Total: 362.181 05. Intrare: Beneficiu din mărfuri 362.181 05. Total: 362 181 05. Veresmort, la 31 Decemvrie 1922. Consiliul de Administrație. Verificat și aflat în conformitate cu registrele purtate In ordine. Mt i~t Comiterul de Censorr* Noutăţi de stofe franceze şi engleză pentru costume şi paltoane. Tot felul de semnaţii de modă au sosit la magazinul de stofe EUGEN BARDOS (AU BON GOUT) Piaţa Unirii Nr. 4 Lloyd 1134 1#~ BILANŢUL: Contul profit şi pierderi: Zolomul poate procura uşor licheurul veritabil gogsza de care ea fabrica — on eou«iderare la sărbătorile Paştilor — a adus în circulaţie şi sticle de l/4 de litru cari să pune pe piaţă pentru prima oară lichen rul TRIPLE-SEC.BOGSZA im I—imunii ■ m iBimiwai»■■■■ ■!!■■■■■■■■■——||a»—w—şi—u—■>, ———ip——■ wo——— neîntrecut!!! Pălării! Pălării! Pălării! Cumpărare ocazională de Paştii Faceţi • încercare in prăvila nou deschisă Piata Unire! fir. 17, de pălării şi modă de domnii şi Va veţi convinge, că nică nu nu puteţi cumpăra marfă mai bună şi mai eftină. Voyd 1098 7 ’ 1 Cauciucuri de bicicletă Cei 280 garnitura compună din 2 cauciucuri şi 2 camere la EMIL BLAGA Cluj, Piaţa Ştefancel Mare Nr. 3. — Telefon 270. Se trimite şi prin poştă cu ramburs. Au sosit 4 — cele mai nouă aflfi de primăvară pentru costumuri rochii şi pardesil, noutăţi admirabile, stofe vărgate, postavuri de pardesil, covercoats şi veritabile stofe englezeşti pentru bărbaţi, la magazinul de modă pentru articole de dame a lui Eugeniu Szabó Jenő Cluj, Calea Regele Ferdinand 5. Număr tele anului 479. 2 . înmormântarea lui Dr A. Nilvan Din Şamcuta-Mare ni se gere că joi, la ora 1 d. a. a avut loc înmormântarea regretatului fruntaş al Iaşului, dr A Nilvan. Trupul neînsufleţit a fost aşezat în cripta familiară, unde odihnesc şi vrednicii părinţi ai luiComitetul executiv al partidului naţional a fost reprezintat la înmormântare prin cnii deputaţi dr A. Vaida şi dr A Socol, iar organizaţiunea locală prin numeroase delegaţiuni în frunte cu fostul deputat dl Oşan. La serviciul divin slujit de 12 preoţi şi la Înmormântare a luat parte lume multă, cu deosebire ţărani de întreg jurul Şomcutei. La mormânt au vorbit în numele partidului naţional dint dr A. Vaida şi I. Oşianu, iar în numele poporului un ţăran, primar a unei comune învecinate. Cu deosebire au fost înduioşătoare cuvintele de rămas bun rostite de acest ţăran, care a arătat cum dr A. Nilvan din tinereţe a fost un adevărat tată şi sfătuitor al poporului, prietenul lui cel mai bun fi mal desinteresat. Sufletul nobil a decedatului reese şi din testament. O mare parte a averii sale a lăsat-o unei fundaţiuni pentru creşterea copiilor săraci din ţara sa a Oaşului. Odihnească în pace! Dela „ Astra“ fac«»,«». Comitetul central al „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român“ cu sediul în Sibiu, aduc , la cunoştinţă, că datetele pentru importanta lucrare cu titlul ,,Jertfele românilor din Ardeal, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, aduse în războiul mondial din anii 1914— 1918“, au fost adunate şi prelucrate de dl Teodor V. Păcăţian, preşedintele secunii istorice a „Asociaţiunii“, cu ajutorul foarte preţios şi indispensabil al autorităţilor administrative Ministerul de Interne, Secretariatul general Cluj, prefecturilor judeţene, administratorii de plase, primăriile oraşelor municipale, ale oraşelor şi satelor, cum şi cu ajutorul preoţime!, la îndemnul venerabilelor Consistoare. Raportul dlui Păcuţan asupra acestei lucrări s-a publicat în Nr . 2 f ai revistei „Transilvania“ din accum şi separat în Nr. 7 al Bibliotecei „Astra“, rămânând ca o altă parte a lucrării să se publice într’un volum iar restul, care cuprinde numele tuturor persoanelor, cari au luat parte la războiu şi care va da mai multe volume, să se publice la altă dată. Aducând acesteia cunoştinţă, comitetul central exprimă sincerile sale mulţumiri tuturor organelor, cari au conlucrat la săvârşirea acestei opere de deosebit interes pentru toţi românii în viaţă, dar mai ales pentru generaţiunile viitoare, îndeosebi aduce mulţumiri, şi pe această cale dui Teodor V. Păcăţian pentru stăruinţa neîntrecută şi pentru conştienţiositatea şi dragostea cea de- a pus Intru săvârşirea acestei monumentale opere. Siriu, în 15 Martie 1923. Comitetul central al „Asociaţiunii*. Cercul de studii al „Centrului Studenţesc Petru Maior“ In cadrele Centruli Studenţesc „Petru Maior“ din Cluj s’a lnfinţat un Cerc de studii, având frumosul scop de a pune o piatră la baza solida a culturei naţionale şi universale a studenţimei noastre universitare Iată câteva puncte din statutele cercului de studii, precizând scopul lui: „Cercul de studii va câuta să transpună în sânul studenţimii circulaţia ideilor naţionale, culturale, economice şi sociale. Pentru a determina o unitate de split in sânul studenţiai va căuta să înlotuie îndeose periculantementele regonale rezultate din spiritul deosebit al diverselor influenţe din trecut îndeosebitele regiuni ale ţării. El va cerceta desvoltare istorică a diverselor particuri şi regionale în toate direcţile că când se evidenţieze fondul sufietesc unitar românesc in toate regiunile, ca apoi clădind pe această bază să realizeze o deplină unitate frăţească în sânul studenţimii Universitatea din Cluj. Cercul de studii va cerceta necesităţile culturale, economice ş solare ale păturilor noastre poporale şi va elabora disertaţii în acest sens căutând ca acesta să fie răspândite prin Cercurile egionale in sânul poporuui pentru a determina şi în acest fel o unitate de acţiune liberă a Cercurilor regionale şi a realiza cel puţin în principii generale în mod unitar de a vedea la păturile noastre populare. Va cerceta în toate amănuntele viaţa şi activitaea intrauniversitară a studenţimii. El va cerceta toate căile şi mjloacele mai bune posibile pentru a determina o cât mai vie şi mai intensă activitate în cadrele organizaţiilor studenţeşti. Va căuta să realizeze în cât mai vău contact intelectual între studenţii diferitelor reguni pe deoparte şi profesori universitari. Va căuta să găsească mjloacele pentru realizarea unei adevărate vieţi sociale a studenţimei in sânul societăţii româneşti din oraşul nostru. Cercul de studii va cerceta cauzele actualii şi materiale studenţimei şi va căuta sa găsească toate mjloacele eonomice pentru a se realiza pe seama studenţimei o cât mai uşoară existenţă materială la Univesitate, pentru ca şi în acest fel să se deschidă un acces cât mai însemnat la Universitate bacalaureaţilor, cari rămân departe numai în lipsa mijloacelor materiale“. Cercul de studii va avea membrii activi condiţionaţi sau de onoare. Membrii activi, pot fi toţi studenţii universitari precum şi acei ce au terminat cursurile universitare, întrucât vor cere primirea lor Centrului studenţesc prezintând o lucrare in scris, dacă lucrarea va fi primită. Membrii condiţionaţi sunt cei ce se obligă să prezinte lucrarea cerută, intr’un anumit timp. Membrii de onoare vor fi profesorii universitari din Cluj. Cercul da studii va lucra după directivele date de către profesorii universitari, cari au fost rugaţi să sprijinească acţiunea studenţimor. Comitetul cercului este compus din preşedinte şi 8 membrii. Membrii primiţi in Cerc se vor obliga să ţină in fiecare an două conferinţe. Preşedintele se va alege in fiecare an in luna Novembrie. Lucrările se vor face in trei secţiuni. Secţiunea socială, culturală-naţională şi economică. Secţiunile vor avea conducători aparte. Cercul de studii va organiza şi conferinţe publice cu ocaziunea cărora se vor face cunoscute lucrările cele mai valoroase. Intelectualii noştri — domni şi doamne — sunt rugaţi a se înscrie în număr cât mai mare mn Cercul de studii, pentru a se înlesni activitatea lui şi a i se da posibilitatea de a şi realiza scopurile urmărite. Protestul Uniune! Marilor Industriaşi contra Codului Muncii Am arătat Intr’un număr trecut al ziaruui nostru că Uniunea marilor iniustriaşi din Ardeal a protestat la ministerul muncei contra Codului Muncii aşa cum el azi se prezintă. Zilele trecite acest proiect s’a predat şi In scris la minist». In primul răni marea industrie protestează contra faptului, că nici nu a fost ascultată la întocmirea proiectului Codului Muncii, deşi chestiunea la primul rând interesează cercurile producătoare, ministerul a Înţeles sâ nu le consulte de loc, şi să le impună cu absolutisticun gest binecunoscut un proiect, prin care se dispune asupra sorţii lor fără ca să fi fost ascultate întrucât guvernul doreşte să treacă Codul Muncii prin anualele sesiuni ale Parlamentului, situaţia marei industrii este că ea nu mai este în stare să şi susţină interesele in mod cuvenit. Se arată pe urmă asupra mobilului întregului cod, — potenţarea intervenţiei Statului in producţie. Aceasta chiar împotriva dorinţei atât de multe ori declarată atât din partea patronilor, cât şi a lucrătorilor. Discutând pe urmă intr’amănunte dispoziţiunile Codului proiectat, marea industrie găseşte, că felul educaţiei lucrătorilor, aşa cum crede Codul este o imposibilitate. Se impun sarcini atât de grele, întrucât patronii vor căuta să se îşureze de ele în tot felul şi vom fi ameninţeţi să aducem în ţară şi mai mulţi lucrători specialişti deşi chiar azi avem 20 — 30 °0 astfel de lucrători streini In ţară. Prevede pe urmă Codul Muncii, ca patronul să plătească lucrătorul chiar şi In caz de forţă majoră. Această dispoziţie vădit contrară dispoziţiunilor Codului Civil, dovedeşte, că autorii lui au fost lipsiţi de cunoştinţe juridice elementare. Marea industrie cere să se menţină procedura de împăciuire în vigoare şi să nu intervină mai mult Statul în chestiunile muncitorilor şi patronilor, aceasta neavând decât efecte dezastruoase. Referitor la participarea în câştig a lucrătorilor Uniunea marilor industriaşi susţine că aceasta este o experimentare care nu a reuşit in Germania, Cehoslovacia şi Austria, se cere prin urmare suprimarea in întregime a acestei dispoziţiuni din cod. In locul introducerea celor 12 sărbători se cere menţinerea celor existente azi. Nu se admite reducerea timpului de lucru şi se protestează contra felului propus a salarizărei orelor suplementare. Felul cum ministerul muncii înţelege să constitue consiliul muncii şi camerele muncii, sunt o regretabilă urmare a sistemului absolutistic al guvernului, rezervând prntr’o portiţă ministrului dreptul de a-ş impune delegaţii pe cari el va voi. In general intreg codul este opera unor persoane cari nici idee nu au de modalităţile noastre de producţie, spune marea idustrie. El este atât de slab şi conţine dispoziţiuni atât de stângace, întrucât nu se poate nici transforma, ci el va trebui să fie prelucrat in Întregime. Iată cuvântul celor mai autorizaţi in aceasta materie, condamnând Intr’un mod şi ton neobişnuit de aspru proectul de cod al guvernului şi felul de a’l impune fără ascultarea celor în ale căror interese vitale el taie adânc. — Albert Fogarassy, aurier, lucrează şi bronzeşte rame pentru interiorul bisericei, aureşte biserici stil artistic, şi primeşte orice lucrări de acest soiu Str. Marăşeşti (Krizbay) 39. L Aprilie 1928 Cercul cultural „Valea Târnavelor“ Studenţimea universitară de la Universitatea din Cluj, din judeţele Târnava mare şi mică, constituită abia de 10 luni sub numirea de mai sus, în urma activităţi febrile, plină de jertfe, abnegaţiune şi entuziasm al conducătorilor şi membrilor cercului, şi-a luat locul de frunte între societăţile de cultură. Unul dintre scopurile fixate în statutele cercului, de a înfăptui şi întreţinea strânse legături între oamenii din cele două judeţe, pare a se apropia de realizare. Te înviorează momentul, când în D.closânmărtin te Întâlneşti cu toţi prietinii şi cunoscuţi din Sighişoara, Ibaşfalău, Mediaş, etc. cu cari numai foarte rar şi pe scurte momente te întâlneşti în cutare sau cu, tare biurou, în dareveri rigide oficioase. Cu astfel de ocaziuni se schimbă idei şi vederi, se leagă pretinii şi cunoştinţe noui se cer şi se dau sfaturi prieteneşti intime şi nefătănite. Nu lipsesc nici persoane de inimă, cari să îmbărbăteze şi sprijineascâ cu căldură frumoasa activitate a tinerime! noastre universitare şi sperăm, că numărul lor se va înmulţi în curând. După cum suntem Informaţi, cercul cultural Valea Târnavelor în 14 Aprilie a. c.Sâmbătă înainte de Dumineca Tomii va aranja în oraşul Mediaş un concert împreunat cu producţiune teatrală, cântări, etc., care promite a întrece pe toate cele de până acum. Toată lumea românească din judeţele Târnavelor şi mai cu seamă intelectualitatea şi cercurile conducătoare au datorinţa morală şi naţională de a ocroti şi îmbărbăta prin prezenţa lor pe aceşti tineri entuziazmaţi, cari cu atâta zel şi abnegaţiune sau pus la slaba culturii şi luminării poporului. Dela aceşti pioni ai clturei şi conducătorii de mâne a României Mari aşteptăm regenerarea şi îmbunătăţirea stărilor sociale de azi. Datorinţa fiecărui bun rorrân este deci, a le sări în ajutor pe toate terenele. Corespondent Informaţii — Miercuri s’a depus pe biroul Senatului proiectul de lege prin care se reînfiinţează pe ziua de 1 Aprilie crt. tribunalele : Sf. Gheorghe, Miercurea Ciucului, şi Sighişoara, precum şi judecătoriile de ocol Ocland din jud. Odorheiu, Crasna din jud. Sălaj, Ciucul Mare şi Nădlac din jud. Arad, a a căror funcţionare a fost suspendată printr’o ordonanţă dată de fostul Consiliu Dirigent. — In grădina zona ABONAMENT LUNAR prânz şi cină după Istă Lei 600. Strada N. lorga Nr. 15 . 308 !„3 — Cele mai frumoase bijuterii FABRICAŢIUNE PROPRIE şi cele mai bune ceasornice se capătă la ceasornicari. Ioan Raţiu, Cluj, Calea Regele Ferdinand 3. 311—60 — Schimb de locuinţă. Trei camere şi baie în Cluj se dă pentru tot aşa locuinţă la Timişoare. Adresa la Administraţie. sicl — Student în drept cu prabă de un an caută post cu data de 15 Aprilie. Adresa la Administraţie. — întreprinderile Forestiere Române, Cluj. Domnii acţionari sunt rugaţi a trimite spre preschimbare titlurile şi chitanţele provizorii la sediul sociteţei Cluj până la sfârşitul lunei April a. c., dividenda pe 1922 plătindu-se numai contra cupoanelor de la acţiile originale. 3151—2 Direcţiunea. — Vase de gătit, feară de călcat, lustre becuri, acumulatori, instalaţiuni electrice şi reparaţii de orice fel. Staţiune de încărcat accumulatori şi reparaţii. Oferte şi detalii la cerere gratuit. Preţuri solide la întreprinderea Electrotechnică și mecanică românească Teodor Maior Cluj, Calea Victoriei 7. Telefon 577. 242 s-sa