Patria, aprilie 1923 (Anul 5, nr. 70-90)

1923-04-01 / nr. 70

PATRIA SS. de vânzare o casă constatatoare din mai multe camere cu o curte şi grădină mare, o moşie 300 jugare scutită de expropiere cu locuinţa modernă şi toate recvizitele economice. Se poate prelua imediat­­Informaţii se dau la biroul dlui Mihail Tompos intermediar în vânzări de şase, gri­­dini, moşii etc. Biroul Strada Memorandului Nr. 15. 247 7­0 UZ1NENE CHERAMICE S. A. VEREŞMORT.__________ CONVOCARE Domnii acţionari al S. A. Uzinele Cheramice sunt convocaţi In adunare generală ordinară pe ziua de 15 Aprilie 1923 ora 2 p. m. la sediul soci­tăţii în Vereşmort. Vor avea dreptul a lua parte la adu­narea generală toţi domnii acţonari, cari vor fii depus acţiunile lor la cassa societăţii sau la „Bradul“ S. A. în Cluj, până la ziua de 12 Aprilie 1923. Ordinea de zi: p 1. Raportul Cons. de Admin. şi a Censorilor, aprobarea bilanţului, contu­lui de profit şi pierderi şi repartizarea beneficiului. 2. Descărcarea Cong. de Admin, şi a Comitetului de Cenzori de gestiunea anului 1972. 3. Alegerea întregului Cons. de Admin- Şi a Comitetului de Cenzori.. 4. Eventuale propuneri, Vereşmort, la 20 Martie 1923. ss. Contele Iosif Bethlen, preşedintiis Cons. de Administrație, Încheiat la 31 Decemvrie 1922 Active: Cassa 39.923 93, Mobiliar 123 762 Clădiri 446 70 —, Insta­­lațiuni, mașinării 417.48620 Debitori 41600—, Mărfuri 391.248 20 Total: 1.460.720 38. Pasive: Capital emis. 1. 300.000­—, Capital emis, II 200 000 —­ 500.000 —, Fond de amortizare 36.883‘14. Creditor 911 ■237‘291 Beneficiu net 9.000 — Total: 1.460.720 38. Efite: Spese generale de admini­strație, spese de exploatar­e larii, impo­zite, amortizări etc. 353.18103. Beneficiu net 9.000— Total: 362.181 05. Intrare: Beneficiu din mărfuri 362.181 05. Total: 362 181 05. Veresmort, la 31 Decemvrie 1922. Consiliul de Adminis­tra­ție. Verificat și aflat în conformitate cu registrele purtate In ordine. Mt i~t Comiterul de Censorr* Noutăţi de stofe franceze şi engleză pentru costume şi paltoane. Tot felul de semnaţii de modă au sosit la mag­azi­­nul de stofe EUGEN BARDOS (AU BON GOUT) Piaţa Unirii Nr. 4 Lloyd 1134 1#~ BILANŢUL: Contul profit şi pierderi: Zol­omul poate procura uşor licheurul veritabil gogsza de care ea fabrica — on eou­­«iderare la­ sărbătorile Paştilor — a adus în circulaţie şi sticle de l/4 de litru cari să pune pe piaţă pentru prima oară lichen r­ul TRIPLE-SEC.BOGSZA im I—imunii ■ m iBimiwai»■■■■ ■!!■■■■■■■■■——||a»—w—şi—u—■>, ———ip——■ wo——— neîntrecut!!! Pălării! Pălării! Pălării! Cumpărare ocazională de Paştii Faceţi • încercare in prăvila nou deschisă Piata Uni­re! fir. 17, de pălării şi modă de domnii şi Va veţi convinge, că nică nu nu puteţi cum­păra marfă mai bună şi mai eftină.­­ Voyd 1098 7­­ ’ 1 Cauciucuri de bicicletă Cei 280 garnitura compună din 2 cauciucuri şi 2 camere la EMIL BLAGA Cluj, Piaţa Ştefan­­cel­ Mare Nr. 3. — Telefon 270. Se trimite şi prin poştă cu ram­burs. Au sosit 4 — cele mai nouă aflfi de primăvară pentru costumuri rochii şi pardesil, noutăţi admirabile, stofe vărgate, postavuri de pardesil, covercoats şi veritabile stofe engle­zeşti pentru bărbaţi, la magazinul de modă pentru arti­cole de dame a lui Eugeniu S­zabó Jenő Cluj, Calea Re­gele Ferdinand 5. Numă­­r tele­ anului­­ 479. 2 . înmormântarea lui Dr A. Nilvan Din Şamcuta-Mare ni se ger­e că joi, la ora 1 d. a. a avut loc înmor­mântarea regretatului fruntaş al Iaşu­­lui, dr A Nilvan. Trupul neînsufleţit a fost aşezat în cripta fa­miliară, unde odihnesc şi vrednicii părinţi ai lui­Comitetul executiv al partidului na­ţional a fost reprezintat la înmormân­tare prin cnii deputaţi dr A. Vaida şi dr A Socol, iar organizaţiunea locală prin numeroase delegaţiuni în frunte cu fostul deputat dl Oş­an. La serviciul divin slujit de 12 pre­oţi şi la Înmormântare a luat parte lume multă, cu deosebire ţărani d­e întreg jurul Şomcutei. La mormânt au vorbit în numele partidului naţional dint dr A. Vaida şi I. Oşianu, iar în numele poporului un ţăran, primar a unei comune înve­cinate. Cu deosebire au fost înduioşă­toare cuvintele de rămas bun rostite de acest ţăran, care a arătat cum dr A. Nilvan din tinereţe a fost un ade­vărat tată şi sfătuitor al poporului, prietenul lui cel mai bun fi mal des­­interesat. Sufletul nobil a decedatului reese şi din testament. O mare parte a averii sale a lăsat-o unei fundaţiuni pentru creşterea copiilor săraci din ţara sa a Oaşului. Odihnească în pace! Del­a „ Astra“ fac«»,«». Comitetul central al „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura po­­porului român“ cu sediul în Sibiu, a­­duc , la cunoştinţă, că datetele pen­tru importanta lucrare cu titlul ,,Jert­fele românilor din Ardeal, Banat, Cri­­şana, Sătmar şi Maramureş, aduse în războiul mondial din anii 1914— 1918“, au fost adunate şi prelucrate de dl Teodor V. Păcăţian, preşedin­tele secunii istorice a „Asociaţiunii“, cu ajutorul foarte preţios şi indispen­sabil al autorităţilor administrative Mi­nisterul de Interne, Secretariatul ge­­neral Cluj, prefecturilor judeţene, ad­ministratorii de plase, primăriile ora­şelor municipale, ale oraşelor şi sate­lor, cum şi cu ajutorul preoţime!, la îndemnul venerabilelor Consistoare. Raportul dlui Păcuţan asupra a­­cestei lucrări s-a publicat în Nr . 2 f ai revistei „Transilvania“ din a­­c­­cum şi separat în Nr. 7 al Bibliotecei „Astra“, rămânând ca o altă parte a lucrării să se publice într’un volum iar restul, care cuprinde numele tutu­ror persoanelor, cari au luat parte la războiu şi care va da mai multe vo­lume, să se publice la altă dată. Aducând aceste­ia cunoştinţă, co­mitetul central exprimă sincerile sale mulţumiri tuturor organelor, cari au conlucrat la săvârşirea acestei opere de deosebit interes pentru toţi românii în viaţă, dar mai ales pentru genera­­ţiunile viitoare, îndeosebi aduce mulţumiri, şi pe această cale d­ui Teodor V. Păcăţian pentru stăruinţa neîntrecută şi pentru conştienţiositatea şi dragostea ce­a de- a pus Intru săvârşirea acestei monumen­­tale opere. Siriu, în 15 Martie 1923. Comitetul central al „Asociaţiunii*. Cercul de studii al „Centrului Stu­denţesc Petru Maior“ In cadrele Centrul­i Studenţesc „Pe­tru Maior“ din Cluj s’a lnfi­nţat un Cerc de studii, având frumosul scop de a pune o piatră la baza solida a culturei naţionale şi universale a studen­­ţimei noastre universitare­ Iată câteva puncte din statutele cer­cului de studii, precizând scopul lui: „Cercul de studii va câuta să tran­spună în sânul studenţimii circulaţia ideilor naţionale, culturale, economice şi sociale. Pentru a determina o unitate de spl­it in sânul studenţia­­i va căuta să în­lotuie îndeose p­ericulantementele reg­o­­nale rezultate din spiritul deosebit al diverselor influenţe din trecut îndeosebi­­tele regiun­i ale ţării. El va cerceta desvoltare istorică a diverselor particu­­­ri şi regionale în toate direcţ­ile că c­­ând se evidenţieze fondul sufietesc uni­tar românesc in toate regiunile, ca a­­poi clădind pe această bază să reali­zeze o deplină unitate frăţească în sâ­nul studenţimii Universitatea din Cluj. Cercul de studii va cerceta necesi­tăţile culturale, economice ş so­­lare ale păturilor noastre poporale şi va elabora disertaţii în acest sens căutând ca a­­cesta să fie răspândite prin Cercurile egionale in sânul poporu­ui pentru a determina şi în acest fel o unitate de acţiune liberă a Cercurilor regionale şi a realiza cel puţin în principii generale în mod unitar de a vedea la păturile noastre populare. Va cerceta în toate amănuntele viaţa şi activita­ea intrauniversitară a stu­­denţimii. El va cerceta toate căile şi m­jloacele mai bune posibile pentru a determina o cât mai vie şi mai intensă activitate în cadrele organizaţiilor stu­denţeşti. Va căuta să realizeze în cât mai vău contact intelectual între stu­denţii diferitelor reg­uni pe deoparte şi profesori universitari. Va c­ăuta să gă­sească mjloacele pentru realizarea unei adevărate vieţi sociale a studenţimei in sânul societăţii româneşti din oraşul nostru. Cercul de studii va cerceta cauzele actua­­l­ii şi materiale studenţimei şi va căuta sa găsească toate m­­jloacele e­onomice pentru a se realiza pe sea­ma studenţimei o cât mai uşoară exi­stenţă materială la Unive­sitate, pen­­tru ca şi în acest fel să se deschidă un acces cât mai însemnat la Universitate bacalaureaţilor, cari rămân departe nu­mai în lipsa mijloacelor materiale“. Cercul de studii va avea membrii ac­tivi condiţionaţi sau de onoare. Membrii activi, pot fi toţi studenţii universitari precum şi acei ce au terminat cursurile universitare, întrucât vor cere primirea lor Centrului studenţesc prezintând o lucrare in scris, dacă lucrarea va fi primită. Mem­brii condiţionaţi sunt cei ce se obligă să prezinte lucrarea cerută, intr’un anumit timp. Membrii de onoare vor fi profesorii universitari din Cluj. Cercul da studii va lucra după directi­vele date de către profesorii universitari, cari au fost rugaţi să sprijinească acţiu­nea studenţimor. Comitetul cercului este compus din preşedinte şi 8 membrii. Membrii primiţi in Cerc se vor obliga să ţină in fiecare an două conferinţe. Preşe­dintele se va alege in fiecare an in luna Novembrie. Lucrările se vor face in trei secţiuni. Secţiunea socială, culturală-naţională şi economică. Secţiunile vor avea conducă­tori apar­te. Cercul de studii va organiza şi confe­rinţe publice cu ocaziunea cărora se vor face cunoscute lucrările cele mai valo­roase. Intelectualii noştri — domni şi doamne — sunt rugaţi a se înscrie în număr cât mai mare mn Cercul de studii, pentru a se înlesni activitatea lui şi a i­ se da posibi­litatea de a şi realiza scopurile urmărite. Protestul Uniune! Marilor Industriaşi contra Codului Muncii Am arătat Intr’un număr trecut al ziaru­­ui nostru că Uniunea marilor iniustriaşi din Ardeal a protestat la ministerul muncei contra Codului Muncii aşa cum el azi se prezintă. Zilele treci­te acest proiect s’a pre­dat şi In scris la minist». In primul răni marea industrie protestează contra faptului, că nici nu a fost ascultată la întocmirea proiectului Codului Muncii, deşi chestiunea la primul rând interesează cercurile producătoare, ministerul a Înţeles sâ nu le consulte de loc, şi să le impună cu absolutisticu­n gest binecunoscut un pro­iect, prin care se dispune asupra sorţii lor fără ca să fi fost ascultate întrucât guver­nul doreşte să treacă Codul Muncii prin a­nualele sesiuni ale Parlamentului, situaţia marei industrii este că ea nu mai este în stare să şi susţină interesele in mod cu­venit. Se arată pe urmă asupra mobilului în­tregului cod, — potenţarea intervenţiei Sta­tului in producţie. Aceasta chiar împotriva dorinţei atât de multe ori declarată atât din partea patronilor, cât şi a lucrătorilor. Discutând pe urmă intr’amănunte dispo­­ziţiunile Codului proiectat, marea industrie găseşte, că felul educaţiei lucrătorilor, aşa cum crede Codul este o imposibilitate. Se impun sarcini atât de grele, întrucât patro­nii vor căuta să se î­şureze de ele în tot felul şi vom fi ameninţeţi să aducem în ţară şi mai mulţi lucrători specialişti deşi chiar azi avem 2­0 — 3­0 °­0 astfel de lucră­tori streini In ţară. Prevede pe urmă Codul Muncii, ca pa­tronul să plătească lucrătorul chiar şi In caz de forţă majoră. Această dispoziţie vă­dit contrară dispoziţiunilor Codului Civil, dovedeşte, că autorii lui au fost lipsiţi de cunoştinţe juridice elementare. Marea indu­strie cere să se menţină procedura de îm­păciuire în vigoare şi să nu intervină mai mult Statul în chestiunile muncitorilor şi patronilor, aceasta neavând decât efecte de­zastruoase. Referitor la participarea în câştig a lu­crătorilor Uniunea marilor industriaşi sus­ţine că aceasta este o experimentare care nu a reuşit in Germania, Cehoslovacia şi Austria, se cere prin urmare suprimarea in întregime a acestei dispoziţiuni din cod. In locul introducerea celor 12 sărbători se cere menţinerea celor existente azi. Nu se admite reducerea timpului de lucru şi se protestează contra felului propus a salarizărei orelor suplementare. Felul cum ministerul muncii înţelege să constitue consiliul muncii şi camerele muncii, sunt o regretabilă urmare a siste­mului absolutistic al guvernului, rezervând prntr’o portiţă ministrului dreptul de a-ş i­mpune delegaţii pe cari el va voi. In general intreg codul este opera unor persoane cari nici idee nu au de moda­lităţile noastre de producţie, spune marea idustrie. El este atât de slab şi conţine dispoziţiuni atât de stâng­ace, întrucât nu se poate nici transforma, ci el va trebui să fie prelucrat in Întregime. Iată cuvântul celor mai autorizaţi in a­­ceasta materie, condamnând Intr’un mod şi ton neobişnuit de aspru proectul de cod al guvernului şi felul de a’l impune fără ascultarea celor în ale căror interese vitale el taie adânc. — Albert Fogarassy, aurier, lucrează şi bronzeşte rame pentru interiorul bi­­sericei, aureşte biserici stil artistic, şi primeşte orice lucrări de acest soiu Str. Marăşeşti (Krizbay) 39. L Aprilie 1928 Cercul cultural „Valea­ Târnavelor“ Studenţimea universitară de la Uni­versitatea din Cluj, din judeţele Târ­nava mare şi mică, constituită abia de 10 luni sub numirea de mai sus, în urma activităţi febrile, plină de jertfe, abnegaţiune şi entuziasm al conducă­torilor şi membrilor cercului, şi-a luat locul de frunte între societăţile de­ cultură. Unul dintre scopurile fixate în sta­tutele cercului, de a înfăptui şi între­ţinea strânse legături între oamenii din cele două judeţe, pare a se apropia de realizare. Te înviorează momentul, când în D.closânmărtin te Întâlneşti cu toţi prietinii şi cunoscuţi­ din Si­ghişoara, Ibaşfalău, Mediaş, etc. cu cari numai foarte rar şi pe scurte mo­mente te întâlneşti în cutare sau cu­, tare biurou, în dareveri rigide oficioase­. Cu astfel de ocaziuni se schimbă idei şi vederi, se leagă pretinii şi cuno­ştinţe noui se cer şi se dau sfaturi prieteneşti intime şi nefătănite. Nu lipsesc nici persoane de inimă, cari să îmbărbăteze şi sprijineascâ cu căldură frumoasa activitate a tineri­me! noastre universitare şi sperăm, că numărul lor se va înmulţi în curând. După cum suntem Informaţi, cercul cultural Valea Târnavelor în 14 Apri­lie a. c.­­Sâmbătă înainte de Dumi­neca Tomii va aranja în oraşul Me­diaş un concert împreunat cu produc­­ţiune teatrală, cântări, etc., care pro­mite a întrece pe toate cele de până acum. Toată lumea românească din judeţele Târnavelor şi mai cu seamă intelectualitatea şi cercurile conducă­toare au datorinţa morală şi naţională de a ocroti şi îmbărbăta prin preze­nţa lor pe aceşti tineri entuziazmaţi, cari cu atâta zel şi abnegaţiune sau pus la sl­aba culturii şi luminării poporu­lui. Dela aceşti pioni ai c­lturei şi conducătorii de mâne a României Mari aşteptăm regenerarea şi îmbu­nătăţirea stărilor sociale de azi. Datorinţa fiecărui bun rorrân este deci, a le sări în ajutor pe toate te­renele. Corespondent Informaţii — Miercuri s’a depus pe biroul Se­natului proiectul de lege prin care se reînfiinţează pe ziua de 1 Aprilie crt. tribunalele : Sf. Gheorghe, Miercurea Ciucului, şi Sighişoara, precum şi ju­decătoriile de ocol Ocland din jud. Odorheiu, Crasna din jud. Sălaj, Ciu­­cul­ Mare şi Nădlac din jud. Arad, a a căror funcţionare a fost suspendată printr’o ordonanţă dată de fostul Con­siliu Dirigent. — In grădina zona ABO­NAMENT LUNAR prânz şi cină după Istă Lei 600. Strada N. lorga Nr. 15 . 308 !„3 — Cele mai frumoase bijuterii FABRICAŢIUNE PROPRIE şi cele mai bune ceasornice se ca­pătă la ceasornicari. Ioan Raţiu, Cluj, Calea Regele Ferdinand 3. 311­­—60 — Schimb de locuinţă. Trei ca­mere şi baie în Cluj se dă pentru tot aşa locuinţă la Timişoare. Adresa la Administraţie. sic­­­l — Student în drept cu prabă de un an caută post cu data de 15 Aprilie. Adresa la Administraţie. — întreprinderile Forestiere Române, Cluj. Domnii acţionari sunt rugaţi a trimite spre preschim­bare titlurile şi chitanţele provizorii la sediul sociteţei Cluj până la sfârşitul lunei April a. c., dividenda pe 1922 plătindu-se numai contra cupoanelor de la acţiile originale. 3151—2 Direcţiunea. — Vase de gătit, feară de căl­cat, lustre becuri, acumulatori, instalaţiuni electrice şi reparaţii de orice fel. Staţiune de încărcat accumulatori şi reparaţii. Oferte şi detalii la cerere gratuit. Preţuri solide la­ întreprinderea Electro­­technică și mecanică românească Teodor Maior Cluj, Calea Vic­toriei 7. Telefon 577. 242 s-sa

Next