Patria, mai 1923 (Anul 5, nr. 91-113)

1923-05-01 / nr. 91

PATRIA MICA PORUUTATE !♦! A­ranjament de moară. De vân­zare : motor cu benzină 28 două perechi cilindri de piatră 42 cu transmisiune scurtă de curele, montată complet. Se poate vedea în funcţiune. Adresa: Oradea-mare, str. Hodossy M­ilós 2. 415 1—2 C­ăutăm un contabil tânăr şi o dom­­n ş­i arâ­n­da tilograf­ă — care să ştie şi stenografia în limba un­gurească. Industria Sârmei S. A. Cluj, Calea Victoriei 29. 417 2—4 se caută de urgenţă la Banca Centrală, Cluj. Se preferă cele cu cu­­noştinţi de limbi şi ste­nografie. Oferenţele să bine nevoiască a se prezinta din 1 ~ 5 Mai a. c. între ore­le 2—3 şi 6—7 strada Regina Maria Nr. 1. ASec­ţia .Personale.“ 441­­­2 Baia „Diana“ oaţl: Marţ! a. m. Joi s. m. S&mbfttă toată ziua OuraSneacft a. m. Pestre temei: Miercuri toate «lua, Vtem­i toată «lua. Bale de vană în toată diele tnafară de Luni începând dela om 7 «. sn 7 p. sa. 12SS 23­­60 H u va pierdeţi timpul şi banii cu călătoria! Scrieţi în orice ches­tune biuroului de informaţii „ORION“ Cluj, Str. Iuliu Ma­ni­­9 39 şi vă răspunde imediat Urmăreşte acte pe la autorităţi, face traduceri, dă relaţii despre persoane şi averi, procură credit, Masează capital, tranşează vânzări de bunuri mobile şi imobile, închi­rieri, transmite cereri şi oferte de erviciu. Legături întinse. Taxe moderate 299­­7­ 1 r­on grădina „CENTRAL de IARNĂ"­­ în fiecare seara la 9 ora mar r­eprezentaţîe. 42 de vânzare la Intrepozitele „Albina“ Cluj seminţe de ceapă şi varză calitate garantată în angro şi detail. 192 35 Jacob GiHavard atelier de tinichigiu, aranjat cu pu­tere electrică, construicor de maşini, pregăteşte măsuri legalizate de ca­pacitate Piaţa Mihalţi Viteazul 13. 410 i-a AVIZ La subscrisul institut se angajază imediat 2 contabili. Dela petenţi se preţ­ede, să cunoască ca lângă limba română uni din limbile germană ori maghaia, să fie absolvenţi de şcoala comercială şi să aibă praxa. Retribuţiile după învoială: ■ „PATRIA“ bancă pentru Credit, Cor­erţ şi Industrie 402 3_3 societate anonimă, Blaj. CONCURS Comitetul parohial ortodox din Bucerdea-Viroasa, Jud. Alba-de- Jos, dă în întreprindere prin licitaţie mim­endă zidirea bisericii orto­doxe din Bucerdea-Vind­­ilă. Parohia po­stă la faţa locului, peatra nisipul, varul, cărămida, ferul, ii­ninu­l, construcţie, ţigla şi apa. Pre­ţul de strigare este 230 mii Lei, radiu 10°/® ce se vor de­pune în ziua de licitaţie la Of. Par. ortodox. Condiţiile se pot afla la Of. Par. ortodox oricând. Ofertanţ­i binevoiesc a-şi înainta ofertele lor în scris, până în ziua de licitaţie ora 12 la amiaz, la Of. Part Ort. Ziua de licitaţie este 6 Maia si­r. Sf. George, la fața loca­­tacului, la p­e 2 d. m. bu­erdea, la 23 April 1923. *1 3—3 CF. PAROHIAL ORTODOX. ION POPA, paroh, LOGHIN BOLEA, epitrop. IZ­INE­LE DE PIER­I ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA SOCIETATE ANONIMĂ ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţa dlor acţionari cari pre­zintă conform publicaţiunilor precedente acţiunile lor la ştampilare, că odată cu depunerea acestora să aducă şi acte doveditoare cu privire la cetăţenie pentru ca să poată lua cunoştinţă despre aceasta comisiunea instituită de Ministerul de Industrie şi Comerţ pentru supravegherea operaţi­unei ştampilărei. Toto­dată acţionarii cari au şi depus acţiunile sunt rugaţi a aduce sus-menţionatele acte care li se vor restitui odată cu acţiunile ştampilate. În ceea ce priveşte băncile care prezintă spre stampilare acţiunile clienţilor lor, acestea vor trebui sa dovedească de asemenea cetăţenia acţionarilor.­­ DIRECŢIUNEA GENERALA A UZINELOR DE FIER SI DOMENIILOR DIN REŞIŢA 897 20 3 I frumoase fotografii artistice FRATII JOANOVICS, CLUJ I %S88888, se faca metrici de fotografii, retrosore 888888^ -p Cel mai mare magasin rămânem da BUtnati din Witna asie «Uni Jlndrei Farcaș WIES!­A, VI. Mtuialxlll'estrasse îir. 87. Deci roagă On, public românesc e­i urcata dându-i tot sprijinul, isem solid, prețuri moderate. Asortiment bogat in tet feiul de blănuri 785 93 -100 IXXXXXXXXXXKKXXXXXXXWCOOI UzoniTana întreprindere electrotech­­ni­că şi de special­i­tă ţ i C-L.-U-J Strada Iul­iu Miuilu Mr. JT Telefon a al­es întreprindere şi aranjamente elec­trice. Tot felul de reparări elec­­trotechnice, curăţiri şi transfor­mări pentru maşini de scris şi maşini de birou, maşini de fiert şi vase de încălzit, pe lângă pre­ţurile cele mai avantajoase. Se pot căpăta rechizite, părţi şi benzi pentru maşini de scris . Ne-a sosit Oxigen, primim tot­­foiul de comenzi pentru sudura autogena. Reclama 1334 32-48 J Dacă doreşti sâ cumperi MOBILE şi PlâNE s& nu-ţi pari rău de chel­­tueiile anul drum pânfc la Târgul-Mureş şi sfe vas uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a lui Székely şi Réti Fabrică de mobile transiî-­i ars sta -sos vineaaâ, Societate pe Acţii.­­ Asistenţa şi educaţia copiilor Maternităţile şi leagănele —■ Grădinile de copii şi şcolile primare — îndrumarea îri viaţa bazată, pe cercetarea şi dezvoltarea aptitudinilor Problema copilăriei este una din cele mai vitale şi mai grele probleme din viaţa unui popor, problemă asupra căruia trebue să fie aţitită întreaga atenţie, atât a organele conducătoare in Stat, cât şi a iniţiativei private, deo­potrivă de răspunzătoare In faţa vii­torului de urmările bune sau rele pen­­tru popor şi implicit pentru ţară Aistenţa copiilor şi educaţia lor, cere un întreg sistem de muncă, muncă bazată pe experienţă, munca şi sacrificiul acelora cari se dedică cu sufletul întreg binelui unei naţii. Asistenţa, In primul rând, trebue să Înceapă de la prima copilărie, prin liteiarea de maternităţi şi de leagăne. In maternităţi, femeile şi mai ales cele din popor, fără mijloace materiale, tre­­bue să poată găsi o naştere uşoară şi î­n condiţi sanitare bune, evitându-se astfel lipsa asistenţei medicale atât de necesară. Pentru prima copilărie, în afară de maternităţi, sunt leagănele înşirate în cari copii sugaci sunt în­grijiţi şi h­ăniţi bine ne­cesare mai mult mamelor cari au nevoe să muncească pentru ex­stenţa zilnică. Leagănele­­acestea, atât de puţine în ţară la noi, ar trebui să fie înfiinţate pe lângă toate instituţiile de Stat şi particulare, unde lucrează un număr mai însem­nat de femei muncitoare. După asistenţa primei copilării tre­­bue să avem în vedere asistenţa şi educaţia, începând de la o etate relativ mică, de la cinci-şase ani. Această edu­­caţ­e-asistenţă se poate da cu cel mai mare succes la grădinile de copii, prima etapă în viitorul celor cari trebue să fie mai târziu oameni folositori So­­cietăţei. Grădinile de copii sunt mai nume­roase la noi în ţară decât leagănele. Pe lângă acelea înfiinţate şi întreţinute de Stat, cele mai multe sunt înfiinţate şi susţinute de Societatea ocrotirea or­fanilor de război. In aceste grădini de copii — orfelinate — sub o suprave­ghere maternă, vlăstarele acelora cari s'au jertfit pentru înfăptuirea idealului naţional, primesc primele îndrumări de cuminţenie şi fac primii paşi pentru şcoala primară. Este un adevărat apo­stolat munca pe care o depun educa­torii micilor copii, mai ales pentru a-i face să nu observe înca de mici lipsa atât de mult simţ­­ă a părinţilor. In general, în d­frimatele acestei so­cietăţi, începând cu grădinile de copii şi până la şcolile mai superioare, se urmăreşte o educaţie sănătoasă, bazată pe munca şi simplicitate, urmărindu-se creşterea copiilor ca intr’o familie de gospodari cuminţi. Când ajung vârsta de şcoală, copii urmează cursurile şcoalei primare, fie la şcolile orfelinaşelor, cari la termina­rea cursurilor dau diplome recunoscute de Stat, fie la şco­ile Statului. Pe lângă învăţământ, li se dă copiilor o educaţie sănătoasă, dezvoltându-li-se dragostea de muncă, şi iubirea de ţară, obţ­iân­­du-se rezultate cât se poate de satisfâ­cătoare, cari sunt la înălţimea Sacrifi­­cilor făcute. La terminarea cursurilor primare, se pune însă cea mai grea întrebare: în­cotro trebue îndreptată munca şi, im­plicit viitorul copiilor? Răspunsul ii a­­vem în grija deosebită ce se pune pen­tru cercetarea apt­­ud­iilor fiecărui co­pii in parte pentru dezvoltar­ea şi com­pletarea lor. Această grea sarcină este îndeplinită de un personal anume pre­gătit, care ţine in acelaş timp şi locul părinţilor prin dragostea şi căldura cu care işi împlineşte datoria, şi călăuza sfătuitoare în pregătirea viitorului ace­lora ce li sunt încredinţaţi pentru a face din ei cetăţeni utili, conştienţi şi luminaţi. In continuarea educaţiei, copii sunt îndrumaţi — după aptitudini — la u­r­ă­riu­ă sau la meserii, societatea tin­zând să se asigure instrucţiunea lor în orfelinate cu şcoli şi ateliere speciale pentru cei aflaţi internaţi, şi în şcolile Statului pentru cei aflaţi la domiciliu. Societatea ocrotirea orfanilor de război intenţionează transformarea orfelinatelor în internate cu şcoli de agricultură, meserii şi industrie casnică. Se mai urmăreşte apoi înfiinţarea de ş­coli de adulţi pentru cei înaintaţi în vârstă şi de şcoli de ucenici pentru lu­crători . O altă latură a educaţiei este neapă­rat nevoe­a separarei boeţlior de fete, fiind internaţi în orfelinate speciale, lu­cru care se urmăreşte cu stăruinţă prin închirierea sau cumpărarea de locuri speciale. Această muncă, într’adevăr mare şi frumoasă, este urmărită cu stăruinţă şi nu ne îndoim că fiecare român con­­s­im nt de binele­­­rel, o va aprecia și sprijini cu toată căldura. Mar. i Teatrul Naţional Turneul Bulandra » Pai de Vultur: dramă în şese acte de Ed. Postând — Marchizul de Priola: drama în trei acte de H. Lavedau De-abia s’au închis porţile Teatrului Naţional, după o muncă întrunită şi merituosă a trupei de sub direcţia lui Zaharie Bârsan şi au trebuit sâ se de­schidâ din nou pentru a se da publicu­lui clujan ocazia să vadă şi să cunoa­scă arta de săvârştâ pe care Capitala ne-o arată prin emisarii săi, veniţi sâ ne cerceteze din când in când. Compania Bulandra, aceeaş care a reuşit să dea cele mai artistice şi mai frumoase reprezentaţii publicului bucu­­reştean, mai rarni­t şi mai pretenţios, a venit şi la noi. Făcând excepţie de la celelalte turneuri cari, deşi subvenţio­nate, nu ne dau decât mulţumirea de-a vedea lumii pe câte un fruntaş al scenei româneşti, compania Bulandra a ţi­nut să vie cu întreg ansamblul, cu aceeaşi dstribuţie avută şi în Capitală. Aceasta, pentru că o reprezentaţie nu trebue să fie numai manifestarea unui ungur talent, ci o adevărată manifestare arhi­că a întregului ansamblu, ceea ce ridică valoarea unei reprezentaţii. Şi, suntem siguri că d Toni Bulandra n’a fost condus de aer şi criteriu atunci când a plecat în tur­neu cu întreaga companie — excepţii cu inerente — oricărei înjghebări artistice Piesele alese pentru Cluj au fost d­e cele mai reuşite ale stagiunei şi putem «pune din cele mai bune lucrări dra­matice reprezentate pe scenele româ­neşti la ultimul timp. * Ne-a fost dat să vedem Pal de Vul­tur, marea şi frumoasa dramă cu ver­­suri a lui Ed Rotund, a cărei acţiune se p trece la Viena în 1830—1832, a­­vând ca erou principal pe Ducele de Reichrtadt, fiul lui Napoleon Bonaparte a cărui izolare şi dispugere o urmăre­şte cu cinism Metternich. Dl Toni Bulandra, în Ducele de Reichstadt, —­ puiul de, vultur — încă­tuşat la curtea din Viena, bolnav, ne-a făcut să trăim clipe de adevărată emo­ţie artistică. De la început şi până la sfârşit, dl T­oni Bulandra a ţinut încordată aten­ţia spectatorilor, stăpânind sala de-a­­lungul celor şase acte. Versurile înari­pate şi pline de cea mai sublimă poe­zie ale lui Rostand — prin dsa — au uimit şi au zguduit în acelaş timp pe spectatori. Cu un joc implacabil, în care fiecare mişcare şi fiecare gest este deplin cizelat, dl Toni Bulandra a redat magistral întreaga tragedie a Regelui Romei, trecând cu uşurinţă de la expansiunea şi entuziasmul aproape copilăresc la curajul temerar al revol­tei, zguduind în ultimul act prin rea­lizatul tragic al morţei neiertătoare so­siţi înainte de vreme. Dl N. Bulangta, în Princi­pile de M­aternich, ne-a dat cea mai vie icoa­nă a autorului Sfintei Alianţe şi duş­manul de moarte al lui Napoleon Bo­naparte, duşman care îl urmăreşte şi dincolo de moarte în fiul său, Ducele de Reichstadt, chinuindu-l şi ucigându-l prin măsurile de constrângere luate cu un cinism satanic. Dl . Bârţâţeanuţ, în fostul grena­dier Flambean, prin jocul său, până în cele mai mici amănunte desăvârşit, ne-a făcut să înţelegem cum de a stă­pânit Napoleon atâta timp Europa prin devotamentul exaltat al soldaţilor lui. Mai ales în actul când, păzind la uşa Ducelui de Reichstadt îl opreşte pe Metternich să intre spunându-i: doarme Împăratul. — Dl Bălţuţeanu, prin inter­pretarea sa ne-a făcut să trăim întreaga epopee napoleoniană, întreg ansamblul, a fost cât se poate de bine şi, din lipsă de spaţiu nu pu­tem vorbi de fiecare în parte. * A doua reprezentaţie a companiei Bulandra a fost Marchizul de Priola, dramă în trei acte de H. Lagedau. Această dramă, este poate una din rarele opere dramatice cari de la înce­put până la sfârşit ţin încordată aten­ţia spectatorilor prin desfăşurarea re­cede a acţiunei, logică şi strânsă, fi­­■nd în întregime o crudă biciuire a societăţei de azi, de eri şi de mâine, pentru păcatele pe cari le-a avut le are şi le va avea, punând faţă în faţă şi în luptă o societate perfidă, egoistă şi necinstită, cu un om care are cura­jul de a-şi afirma păcatele şi a nu le condamna, în timp ce societatea şi le ascunde şi totuşi le condamnă. Dl Toni Bulandra în Marchizul de Prola ne-a arătat varietatea marelui său talent. Cu un curaj, pe care unii l-ar numi cinism, Marchizul de Priola trece prin viaţă minţind, înşelând şi sfidând, aruncând în faţa tuturor ade­vărul faptelor sale, luând vieţei tot ce­­ poate îua, demascând pe toţi din jurul său, dându-le pe faţă necinstea şi înşelăciunea deopotrivă predicatoru­lui ca şi femeei, înfrângâdu-i şi um­i­­lindu-L. Dl Toni Bulandra, cu o mască ad­mirabilă şi cu un joc în adevăr clasic, a făcut din Marchizul de Priola cdia ce trebuia să facă­ un om unic prin afir­marea curajului şi adevărului, prin su­perioara sfidare aruncată celor din ju­rul său, fiind duios şi rău, îndrăgostit şi cinic în acelaş timp. Elegant, ca un adevărat arbitru, îm­bătrânind şi totuşi plin de viaţă, vă­­zându-şi boala şi moartea le sfidează, în luptă cu fiul său care pare o răzbu­nare a societăţei, şi care este învinsă şi în el. Dl L. Bulandra în Le Chesne ne-a redat cât se poate da bine tipul o­­mului­­uşor, acomodabil societăţei în care trăeşte şi totuşi mai bun decât alţii. Dna Sandry-Bulandra în dna de Valeroy a fost la înălţimea situaţiei cerută de rolul unei femei care po­zează prin virtute şi se revoltă atunci când, căzând, este respinsă Ansamblul ca şi la ceialaltă repre­zentaţie cât se poate de bine Decoru­rile exact la notă şi toaletele doam­nelor artiste admirabile. Publicul clujan aşteaptă cu nerăb­dare şi cea de a treia reprezentaţie a companiei Bulandra *. Fracul­ Ţara corupţiei Poate că sicăiri în Orientul european — căci Occidentul întreg este ferit de astfel de slăbiciuni — nu se practică corupţia pe o scară mai întinsă, ca la noi. Noţiunea bacş ş a ajuns să fie de origine curat românească. A primi bacş ş, sau în termen juridic consa­crat, mită, pentru că mita nu este altceva decât un bacşiş oferit unei persoane oficioase, nu mai este nici o jenă pentru nimeni. Din contă, aceasta mi­tuire este obligatoare pentru toţi aceia, cari au de a face cu oficiile noastre de orice natură. Desigur că In primul rând vinovăţia acestei stări nedemne cu situaţia unui funcţionar public o are guvernul, care nu ştie, să sadlveze demnitatea amplo­iaţilor ţării, printro remuneraţie bine chibzuită şi prin crearea de anumite înlesniri, cari să le uşureze traiul zil­nic. În al doilea rând este publicul în­suşi, îndeosebi elementul evreesc, ale cărui tentative de mituire sunt în­de­­obşte cunoscute. Această tristă stare de lucruri pre­­jud­­iază într un mod ruşinos presti­­g­ul Statului atât în interior, cât şi în be­gâturile noastre cu streinâtatea, cu care avem atâtea interese comune. — Este o insultă nemaipomenită să au­zim veşnic din gura streinilor, că In ţara românească se poate exopera ori­ce cu ajutorul bacşişului. Dar obiceiul acesta atât de compro­miţător este Introdus şi practicat pe o scară întinsă şi In oficiile româneşti, cari ne reprezintă în streinătate. Ne­lipsita dijmuire a streinilor cu legături în ţara noastră funcţionează într’un mod compromiţător la toate Ambasa­dele şi Consulatele noastre din strei­nătate, unde viza paşapoartelor aduc­e beneficii mai mult sau mai puţin ren­tabile, în orice caz insă enor­­­da în­jositoare pentru demnitatea ţării noas­tre. C­ălători sosiţi de curând din Viena ne spun, că funcţionarii de la Legaţia noastră de acolo se dedau la compro­ l­buma 102B misuri nedemne pentru fu­ncţiunea lor, pentru a l­ansa o chestiune pe care este obligat să o îndeplinească în mod gratuit, câtă vreme la alte Legaţiuni formalităţile streinilor se îndeplinesc cu o rară promptitudine şi în mod cu totul gratuit. Unii dintre slujbaşii noş­tri­ din streinătate au legături de afa­ceri cu vameşii de la frontieră şi cu alţi cointeresaţi din administraţiile centrale, unde şi îndrum­ează speculanţii, cu si­­guranţa, că în schimbul unei sume oarecare im li­ se va refuza nici un an­gajament. De aceea vedem atât la vamă, cât şi în Ministere o seamă de funcţionari, ridicaţi la situaţ­i materiale uimitoare, câtă vreme alţi colegi de a­i lor sunt necesitaţi, să declare grevă pentru a-şi putea revendica din partea unui guvern nechibzuit o situaţie mai corespunză­toare nevoilor zilnice. Aceste grave defecte morale ale slujbaşilor ţării au o răsfrângere dure­roasă şi extrem de păgubitoare asupra celor mai vitale interese ale Statului nostru. Ele slăbesc într’o mare măsură încrederea streinătăţii în forţa noastră morală şi zdruncină din temelii presti­giul vieţii noastre economice. Toată specula neînfrânată, ce se practică astăzi pe pieţele noastre comerciale nu este decât efectul ruşinos al acestor slăbăciuni. Puterea bacşişului a corupt personalităţile cele mai influente, pe cari specula le inghenunchează cu o nemai­pomenită îndrăsneală. In faţa acestei situaţiuni extrem de îngrijitoare în zadar se iau măsuri de îndreptare. Mai întâi distrus motivul, ca să dispară efectul. Urmărirea corupţiei pentru ambele părţi trebuie începută cu cea mai mare stricteţă. Nu este su­ficientă dispoziţia C. P. în materie de mituire. Astăzi trăim vremuri anormale, când se impun sancţiuni de adoptare cu efect imediat. La Berlin s-au instituit comisii spe­ciale în preajma tuturor centrelor co­merciale, pentru judecarea imediată a speculanţilor. La noi se impun îndeosebi aceste măsuri cu o îndoită însărcinare specula şi corupţia. Numai atunci vom scăpa, fie şi numai în parte de calamităţile de astăzi Mişcarea studenţească Sâmbătă s'a produs o nouă mişcare între studenţii de la Universitatea din Cluj. Se ştie că o parte dintre studenţi reluaseră cursurile. Majoritatea studen­ţilor pretinde că aceştia au fost forţaţi şi de­ aceea au încercat sâ se adune Sâmbătă în localul Universităţei pentru a se consfătui. Aici au fost opriţi să intre, de către organele poliţieneşti, în ordinul dlui rector. Studenţimea indignată de acea­stă măsură, a mers la locuinţa dlui dr Iacobovici, unde a manifestat ostil. In­tre studenţi domneşte o mare fierbere. Ei, nu vor să reia cursurile, menţinând hotărârea de a rămânea solidari cu co­leg­i lor de la celelelte Universităţi. Studenţii au participat la primirea A. S. Regele Principele Carol. Jugoslavia, acceptat con­­tra-p­ropunerile grecești ATENA. — Reprezentantul Jugo­slavia­ din Atena a declarat ministrului de externe grec că Iugoslavia a accep­tat contra-propunerile greceşti relative la zona liberă şi Salonic cu modificări secundare.

Next