Patria, iunie 1923 (Anul 5, nr. 114-139)

1923-06-01 / nr. 114

PATRIA SL Fabrică de Pielărie Soc. Anon. Turda. CONVOCARE Fabrica de Pielărie S. A. va ţine la 9 Iunie 1923 ora 4 d. a. în localul Băncii Centrale, filiala Turda adunarea generală extraordinară la care se Invită dnil acţionari. Ordine de zi: 1. Raportul Direcţiunei despre vărsarea capitalului urcat. 2. Modificarea Art. 5 din statute. 3. Alegerea Consiliului de Administrație pe 3 ani. La adunarea generală numai acei acționari pot exercita dreptul de vot, cari vor depune Titlurile provizorice cel mul până la ora 12 a zilei premergătoare adunărei generale, la Banca Centrală, Banca Agrară, Cluj, la Banca Centrală filiala, Turda, ori la casieria fabricei, Turda, la 30 Mai 1923. Consiliul de Administraţie a Fabricei de Pielărie S. A. 547 î­i Turda. AU SOSIT Foulard matasă francez grena­­din, eponge şi toate senzaţiile materialelor de mo­de de vară la Casa de Modă de Dame EUGEN BARDOS (AU BON GOUT) PIAȚA UNIRII Nr.4 Lloyd 1134 13- p** .fti».r r.: ■ft.nccgsLy* Dacâ doreşti să cumperi MOBILE şi PIANE să nu-ţi pară rău de chel­­tuelile unui drum până la Târgul-Mureş şi să veri uriaşele, splendid aranjatele I saloane de mobile a lui Székely şi Réti Fabrică de mobile transit- j m 269 -too­văneană, Societate pe AcţU. I Aviz Anunţăm on. public, că Intro­ducând la institutul nostru servi­ciul de vară, dela 1 Iunie până la l Septemvrie caseria va fi deschisă pentru partide dela oarele 9 până la 12 Banca Agrară S. A. priv., 540 1­1 Cluj. . *tî tti tiBSa 495 2—20 i Durerea de cap ' MIGRENA, NEVRALGII, 1 I Dureri reumatice etc., vindecă şi­­ liniştesc la moment tabletele KAL­­­­MA pachetul Lei 4*—, la dro­­­ ’ guerii şi farmacii. Se trimet contra ■ , mandat de Lei 40.—, franco 10 ! pachete KALMA. — Adresaţi: : Farmacia Vorel, Piatra-îleamţ. Repetoriul săptămânal de la Teatrul maghiar Joi: „Noua Rudenie“, (a 2 oară. Pre­ţuri obişnuite. Abonament de zi Nr. 138 C. Seria biletelor 414). Joi, orele 161/*: „Baletul Ligeti“. (Cu concursul Dael G. Graziella. Preţuri de Premieră Seria biletelor 415.) Vineri: „Noua Rudenie“, (a 3 oară. Preţuri obişnuite. Abonament Nr. 139 A. Seria biletelor 415.) Sâmbătă matineu: „Casa cu trei fete“. (Reprezentaţie pentru tinerime cu preţuri de tot reduse. Conferează prof. Marton Iosif. Seria 417.) Sâmbătă seara: „Levendula“. (Operetă Premieră. Preţuri de Premieră. Abonament de Premieră Nr. 56. Seria 418.) MICA PUBLICITATE umpăr cu preţ mare haine vechi pentru domni, Iacob Adolf, Cluj, Str. Minoriţilor 4. 541 1­5 B tur aut de informaţii „ORION“ Str. Iuliu Maniu 89. Informaţii comerciale şi de orice natură; cer­cetări discrete asupra persoanelor; vânzări de case, moşii, păduri aran­jamente şi orice mărfuri; rezolvă a­lte chestiuni cu autorităţile şi Ministrele; face traduceri, scrie petiţii. Legături cu case similare din streinătate, corespondenţă cu provincia. 199­­6-100 C BERILE fabricei de bere CZELL din Cluj | Berea nutritoare Berea! Hercules­! Monostor Specialitatea deschisă brună din murți dublu 888^^S88888P8& | din cauză calităților lor neintrecute sau dovedit ca­­ marcă conducătoare Religa'EM | DEPOURI SI REPREZENTANTE IN PROVINCIE:­­ Gherla, Dej, Jibou, Şimleul Silvaniei, Tăşnad, Huedin,­­ Gilău, Iara-de-jos, Mociu, Uioara, Aiud, Oradea-Mare,­­ Careii-Mari, Satu-Mare, Baia-Mare, Şomcuta-Mare, Si­­­­ghetul Marmaţiei ş. a. m. M Legea împotriva speculei Dl Sassu vrea o sanare pe căi greşite — încurajarea spe­culei — încurajarea speculei — îmbogăţirea favoriţilor — Discuţia de la adunarea comercianţilor Am promis în numărul nostru de ieri, cfl vom reveni asupra măsurilor luate de guvern pentru infrânarea speculei prin legea dlui Sassu. Guvernul a dat şi cu acest prilej dovadă de o ridicolă incapa­citate, şi în acelaş timp de o cinică ne­păsare pentru binele public. Prin acţiunea sa însă guvernul n’a ui­tat să-şi favorizeze aderenţii, cărora le­gea dlui Sassu Ii oferă un preţios prilej de îmbogăţire. Căci toate îngrădirile libertăţii comer­ţului n’au făcut altceva, decât să mărească specula şi să creeze în mişcarea comer­cială stări animala şi greutăţi de neînvins. Amestecul Statului şi al autorităţilor în­­tr’o afacere unde sa cere cea mai deplină libertate este tot ceea ce poate fi­ mai dăunător Intereselor generale. Comerţul de astăzi poate fi un enorm fizic pentru negustorul cinstit şi un feri­cit prilej de îmbogăţire pentru specu­lant. In vremuri normale, când situaţia finan­ciară şi valutară era fixată şi fără sur­prinderi evoluţioniste neînchipuite, cum sunt astăzi, orice negustor îşi putea cal­cula procentul său legal de câştig, fără frica zilei de mâine. Astăzi un calcul normal este imposibil chiar şi la cei mai conştienţi negustori. Executarea legii de speculă în împreju­rările actuale ar da tocmai rezultate ne­gative. Adunarea comercianţilor Aceste principii au fost discutate la adunarea de Duminecă a comercianţilor din Cluj, prezidată de dl dl Evian, di­rectorul Băncii Generale liberale. — Viaţa se scumpeşte din cauza că­derii leului — spune dl Evian. Leul scade din cauza micşorării producţiei, şi micşorarea producţiei este cauzată de îm­prejurările grele de după război şi mai ales de politica economică şi financiară greşită a guvernelor de după război. Ori se ştie, că aceste guverne — afară de al dlui Vaida, singurul ales da ţară — n’au fost decât emanaţia voinţei dlui Brătia­nu, care se crede singur chemat să guverneze ţara. Un alt motiv al scăderii producţiei este amestecul Statului în viaţa economică a ţării. , Este o lege economică, care spune, că producţia unei ţări nu poate prospera, dacă nu i­ se dă deplină libertate.­­ Aşa se întâmplă în agricultură precum şi în ramurile industriale şi comerciale. Prin urmare scumpetea nu este efectul s­eculei, ci a intervenţiei Statului unir­p­estie, în care nu ar avea voie să se amestece. Mauriciu Rozsa spune, că comerţul cinstit este desfiinţat prin legea dlui Sissu, care pune pe comercianţii cinstiţi alături de pungaşi şi escroci. Negustorii’ cinstiţi sunt forţaţi să-şi închidă prăvăliiie. Faptul acesta provoacă însă neîncrederea streinilor, cari şi aşa s’au înstreinat de piaţa românească. Dl Aurel Lazar în numele a 15 000 de birtaşi s’a alăturat la acţiunea negu­storilor.­­ Dr Adonis Popor spune, că legea în­frânării speculei este un fel de justiţie medievală faţă de legile înaintate ale Ardealului. La sfârşit se dă citire moţiunea în care negustorii clujeni protestează împotriva unei legiferări care se opune» desvoltării şi libertăţii comerţului. Tribuna liberă*) In chestiunea alegerilor de la Barou Din partea dlui dr. Valeria Roman primim următoarele: Binevoiţi a da ospitalitate în ziarul dvoaatre acestui răspuns cerut de la întreg corpul advocaţilor de dl dr. Dionisie Pop, in Nr. 805 —1923 a! ziarului „înfrăţirea. Deşi nu sunt autorul articolului la care se provoacă dl dr. Dionisie Pop,­­da­ca cel­ mai bine informat îmi ţin de datorie, ca sa dau un vileag dedesupturile alegerilor de la Baroul nostru, tocmai pentru a de­monstra cât da „bun român* este decanul nostru. Dacă dsa crede, că stabilindu se toate amănuntele din jurul alegerii ti vor servi spre folos, fie voia dsale. Vineri după masă înainte de Dumineca în care s’au ţinut cele dintâi alegeri In ul­tima şedinţă a­­ vechiului comitet dl dr. Dioni­sie Pop s’a declarat, că sprijineşte candidatura dlui dr. Aurel Isacu sen. şi s’a angajat, că i se va îngriji personal despre întocmirea buletinelor de votare. Acest fapt a fost afir­mat In public de dl dr. Teodor Fischer advocat. Eu personal nu am cunoştinţa, pentru că la ultimele şedinţe a comitetului, unde se discutau candidaturile, nu am par­ticipat pentru ca lumea sâ-Şi poată spune liber părerile asupra persoanei mele. Totuşi Sâmbătă înainte de masă dl dr. Iosif Spitzer îmi arată mie In prezenţa dlor dr. Ioachim Tohciu şi dr. Bulbuc o listă, In frunte cu dl dr. Dionisie Pop candidat de decan, rostindu-mi următoarele cuvinte: .aceasta listă „o să învingă, pentru că despre tine aşa se vorbeşte din cercuri româneştii că tare­ ar fi declarat că la ca­zul, când vei fi decan, vei supune pe advocaţii minoritari la un examen din limba română.“ Aci să ne oprim un mo­ment. Este adevărat, că pe mine m’a preocu­pat mult situaţia advocaţilor români din Cluj. Am constatat cu toţii, că abia avem unii o cancelarie în conformitate cu dem­nitatea noastră profesională, iar majoritatea se proletarizează din zi în zi. Clientela se adresează la advocaţii români numai pentru intervenţiuni şi samsariâcuţi, cari nu fac nici decât cinste advocatului, iar cauzele procesuale sau de altă natură juridică le predau advocaţilor minoritari. Iar dacă ad­vocatul român primeşte astfel de încredin­ţări dejositoare, atunci întotdeauna a fost cineva gata să­­ ponegrească în mod clan­destin în faţa opiniei publice, că nu sunt jurişti şi numai de­misiţi şi agenţi sunt buni şi că au redus nivelul advocaţilor de pe vremea ungurilor. Aceste constatări le am comunicat unor prietini şi colegi ai mei români, discutând chiar asupra unor măsuri necesare şi legale pentru a-i asigura dreptul şi advocatului român, că în ţara lui să-şi profeseze funcţiunea cu demnitate. Intre alte am pus şi chestiunea, că dacă funcţionarii cari nu ştiu româneşte sunt daţi afară din slujbă, cu ce să motivează, că la cenzura de advocat şi azi se întreabă şi în limba maghiară, iar între advocaţii minoritari sunt mulţi, cari nu vorbesc­­o boabă româneşte. In fine şi funcţiunea da advocat este de ordin public, iar advocatul personal trebuie se ofere garanţii de capacitate, nu prin can­­didatul său. Dar declaraţia în forma stupidă, îu care mi s’a atribuit mie, nici când nu am făcut-o. La tot cazul m’ am exprimat, că Baroul va trebui condus într’un spirit românesc.­ Imediat, când am auzit declaraţia dlui dr. Spitzer, am fost In clar, că cineva dintre prietinii mei — intre cari să găsea şi dl dr. Dionisie Pop — m’a tradat, pentrucă deşi fonna a fost exagerată, dar în fond s’a apropiat de adevăr. Nebănuind pe nimeni personal, am alergat la dl dr. Dionisie Pop şi i-am comunicat argumentul antiromânesc cu care este susţinută candidatura dsale şi l-am rugat să intervină la prietenii dsale, ca să renunţe la această propagandă, pen­tru că nu e demn pentru un român să se folosească de minoritari în contra unui alt român pe tema sentimentelor naţionale. Dsa­rai-a declarat, că nu are cunoştinţă despre candidatură, dar va interveni pentru scoa­terea din luptă al acestui argument. Ce a făcut, nu ştiu, dar­ aceasta propagandă în ziua alegerii a fost şi vehementă şi dl dr. Dionisie Pop — fără ştirea dsa de — a obţinut 58 voturi. Ca s’a făcut aceasta pro­pagandă, o ştie fiecare coleg, care a parti­­cipat la adunarea generală. După prima alegere Luni, au venit la mine dnii dr. Solomon Berkes şi dr. Lusztig şi rai-au comunicat, că cei cari l-au votat pe dl dr. Dionisie Pop, sunt gata să mă voteze pe mine la balotaj pe lângă condi­ţia, se consimţesc, ca în consiliu de disci­plină să fie aleşi 0 români şi 6 minoritari. Eu nu am acceptat aceasta condiţie, ci am pretins, ca cei trei români rămaşi In balo­taj să fie aleşi. Ce au vorbit aceşti domni cu dl dr. Dionisie Pop nu ştiu, fapt este, că pe buletinul meu au fost toţi trei ro­mâni, până când pe buletinul dlui dr. Pop au fost numai doi. Da chiar in buletinul original au fost candidaţi 6 români şi 6 mi­noritari. In săptămâna dinainte de balotaj propa­ganda in contra mea a devenit şi mai ve­hementă şi şi a ajuns culmea, când In ziua votării aproape toată ziua, dl dr. Solomon Berkes a stat în poarta primăriei, prinzând pe fiecare coleg minoritar şi îndemnându-1 să i voteze pe dl Pop, a spus, că eu sunt In contra lor. Martor este dl dr. Mauriţiu Varlai­vi, advocat în Turda, care atunci a auzit despre mine Întâia oară acest lucru. Atâta a fost de bine organizată propaganda, că dela Turda 7 advocaţi minoritari au ve­nit cu autobus după masă la votare, român nici unul. Multe amănunte s’ar mai putea scrie, dar cadrele nu ne permit, dar în caz de nevoie putem complecta. Scopul meu a fost să reproduc faptele, din cari poate trage concluzii fiecine. Cele afirmate de mine se pot proba orişicând şi orişi­unde. Un lucru trebuieşte să-l subliniez. A fi sau a nu fi român nu este chestie po­litică. Când se vorbă că cineva să fie ro­mân nu există cadre politice. Politica o tăcem noi între noi, dar faţă de manife­staţione duşmănoase trebuie să am toţi una. Cui i-ar fi fost dintre advocaţii români din Cluj mai uşor o recurge la ajutorul colegilor minoritari indicându-mi chiar credinţa mea politică, dar am şi eu con­­ştinţă românească pe care nu am putut călca Primiţi domnule Director asigurarea deosebitei mele stima ce Vă păstrez. Cluj, la 26 Mai 1923. Dr Valeria Roman advocat în Cluj. *) Redacţia nu-şi ia răspundere asupra celor publicate în această rubrică. Concertul Jean Proşteanu Concertul marelui artist violonist Jean Proşteanu a avut loc la 26 Mai în sala Prefecturei obţinând un succes moral ne­închipuit. Artistul a executat cu o maes­­trie rar de întâlnit în ţara noastră. Concertul de Beethoven Op. 61 Re­­major a fost executat cu o tehnică ui­mitoare. Uşurinţa şi virtuozitatea cu care a învins toate subtilităţile şi greutăţile aedul concert a impresionat profund asistenţa. Sonata III de Bach Andante şi Allegro Violin solo a fost executată cu multă precizie şi originalitate. Melodies Hon­­groises de Ernst a emoţionat prin funeţa, nota originală de Interpretare, claritate şi execuţie în nota justă. De Paganini, Caprice XVII şi God Save The Quee atât de greu de interpre­tat prin o tehnică şi o virtuozitate uimi­toare, a învins greutăţile cele mai mari şi cu cea mai mare uşurinţă. Corelli: Folies d ’Espagne şi Kreisler Liebesfeid au mişcat prin felul original de Interpretare eşit din tehnica ce po­sedă. E ceva atât de dureros ca acest vir­­tuoz, care e român şi ard­ean, care pentru a ajunge să dobândească aceste calităţi a trecut prin atâtea greutăţi mari studiind toată copilăria şi primii ani ai adolescenţei câte 12 — 15 ore pe zi ca să ajungă săî să execute minunat un pro­gram atât da greu şi in faţa unui public atât de mic la număr. Este foarte dureros şi puţin incurajător pentru tinerii care acum luptă să poatâ învinge greutăţile arte când văd un ar­tist desăvârşit care i-au uimit prin calită­ţile lui, cântând în faţa unui public com­pus din câteva persoane. Generaţia actuală are greaua şi dubla misiune ca pe lângă energia ce trebue să cheltuiască pentru a se desăvârşi să pregătească şi societatea pentru a fi în stare să poată da atenţie şi importanţă meritată celor ce se desăvârşesc prin muncă. Se găsesc destui bani să se umple cafenelele, cinematografele, varieteul, dar pentru a învăţă ceva şi a avea satisfacţia de a putea răsplăti şi încuraja prin aten­ţia ce ar da-o unui artist care merită — interesându-te şi apreciind talentul şi munca lui, nu se găsesc nici bani nici timp? E trist şi foarte dureros şi oare până când va mai dura această stare atât de dureroasă ? Elevii de la Conservatorul din Cluj, care au venit în mare număr să admire şi să aplaude pe artistul Jean Proşteanu au remarcat cu satisfacţie, prezenţa dlui director Dima, dar, cu durere şi descura­jare lipsa complectă a tuturor celorlalţi profesori ai lor. O româncă Pro memoria In 28 April 1923 regrete unanime au petrecut la veşnicie pe vredni­cul şi distinsul medic dr. Constantin Sbârcea Atâta jale nu s’a mai văzut in aceste ţinuturi la asemeni ocaziuni. Locuitorii frumoasei comune Topliţia­ Română şi din jur fără deosebire de naţionalitate şi au ţinut de pioasă datorinţă de a depune cununa împletită în lacrămi de de recunoştinţă pe si­crini fostului lor alinător al durerilor trupeşti şi su­fleteşti. Marele său suflet, redat acum eter­nităţi, încălzit întotdeaună de o con­ştiinţă puternică de datorinţă şi abne­gaţie pare că plutea asupra tuturor, când conductul ce părea fără sfârşit în colo­rile variate ale cununilor nenumerate, ducea în valuri de lacrămi pe umerii săi împovăraţi de atâta tristeţă cor­pul neînsufleţit al fericitului în Domnul. Reverendissimul prelat papal Ariton Popa într’un frumos discurs arată în cuvinte emoţionate meritele celui dis­părut, luând în numele aceluia rămas bun de la ai săi. In faţa mormântului medicul judeţean dr. Liviu Tilea în fruntea întregului corp medical din judeţul Murăş-Turda, arată adânc înduioşat pierderea mare ce o îndură fam­ili, judeţul şi naţiunea petrecând la veşnica odihnă un carac­ter nobil însufleţit îa orice împrejurare a vieţii numiri de adevăr şi care cade jertfă conştienţiozităţii menirei sale de medic. Caracter integru şi om de principiu a fost un distins reprezentant al partidului naţional. O rază de mângăere poate să aline din durerea nemângăiatei sale mame şi a iubitei sale soţii cu cei 4 orfani, ca şi a fraţilor şi surorilor, cari deplâng un su­f­et atât de ales, raza de mângăere, că la mormântul blândului Costi s’au manife­stat cu o putere elementară iubirea şi alipirea tuturora, cari au avut fericirea de a-1 cunoaşte. In aureola florilor de primăvară ce-i incunjurau catafalcul faţa lui frumoasă şi senină par’că da şi In pragul nemurirei Încă o ultimă rază de iubire inimdor des­­nâdejduite. 1 Iunie 1828 „Indulgenţe“ liberale Se ştie din America, cari n'au nici un motiv de mult, că societăţile de căi ferate să invidieze pe dl Moşoia pentru con­­curenţa, ce le-o face, au ataşat la tre­nurile lor de persoane câte un vagon­­capelă, destinat pentru ţinerea serviciu­­lui­ religios în decursul călătoriei. Iată, însă, că şeful căilor noastre ferate, poate mustrat de conştiinţă, din cauza multelor deraieri, caută să imiteze pe americani, bineînţeles ,■ păstrând egida partidului liberal,­ prin noi înşine şi trimite în excursii de propagandă pe Sfinţia Sa Arhimandritul Galaction D. Cordun, cu diurne grase şi cu titlul de­­şef al serviciului Religios şi al Pro­pagandei culturala C. F. R.“ Preasfinţitul duhovnic ne-a onorat şi pe noi cu apostoliceasca sa vizită şi a ţinut o conferinţă la Dir. reg. a serv. comercial în care bunul Dzeu a fost uitat ca desăvârşire. In schimb a atins probleme economice ca o com­peting­ă­ aproape egală binecredin­­ciosului său stăpân dl Vintilă Brătianu. Plin de evlavie a ridicat mânile că­tre cer zicând: — Au voi fiilor na plătiţi carnea cu 45 de lei chilogramul ? Răbdare zic vouă, noi vă dăm trei chilograme pe preţul ăsta. Cheferiştii flămânzi l'au ascultat cu multă neîncredere, pentru că s’au con­vins, că toate promisiunile ocultei li­berale nu se realizează­ In schimb binefăcătorul duhovnic şi-a plasat câteva sute de ... indul­genţe cu titlul „Ce[cred oamenii învă­ţaţi şi de Stat al lumii despre reli­­giune şi existenţa lui Dzeu“ incăsând bani frum­oşî pe ideile altora, pentru că aşa era ordinul dat prin Morse dela palatul de lângă Cişmigiu- Traficul internaţional Paris. — Conferenţa parlamentară internaţională a comerţului din Praga, In şedinţa ei din 28 Mai curent, s’a ocupat cu măsurile ce trebuie luate în vederea înlesnire! şi simplificării trafi­cului internaţional. Cu această ocaziune s’a adoptat în unanimitate o rezoluţiune propusă de delegaţiunea cehoslovacă, după care guvernele să înlesnească prin toate mijloacele simplificarea convenţiunilor internaţionale pentru întrebuinţarea căi­lor de comunicaţie pe apă, în special să introducă un regim uniform inter­naţional, să uşureze formalităţile de paşaport şi, prin acorduri reciproce, să suprime viza lor. S’a emis apoi dezideratul de a se introduce pentru tranzituri Internaţio­nale documente de transport directe de a se Invita guvernele să grăbească repararea parcul­­ de vagoane pentru trane­­ul internaţional de persoane şi de a se creia un sistem vamal practic şi tarife internaţionale de căi ferate stabile atât pentru transportul mărfu­rilor, cât şi pentru transportul persoa­nelor. Teatrul Naţional Programul concertului dat de Reuniunea Sf. Maria a femeilor ro­mâne gr.-cat. din Cluj in ziua de Sâmbătă 2 Iunie 1923­­. 1. Şorban: Ce-ţi doresc eu ţie (cor mixt). 2. Şorban: Drapelul. 3. Mureşan: Supărat. 4. Şorban: Cucuruz cu frunza’n sus, (cor. mixt). (Corul Operei sub conducerea maestru­lui H. Klee). ÎL Dl Constantin Pavel: Doine de T. Brediceanu. 111. Dna M. Nestorescu-Vancea: a) Gou­nod : Ave Maria; b) Cariai: Te-am văzut plângând; c) Ciordano: Andreea Chenier. IV. Dra Elia Hofman : Godefreis: Rondo pentru Garju. V. Dl prof. Ionel Crișan; a) Schubert: Cântecul lirei b) G. Dima: Ştii tu mândra. VI. Dra Anicuţa Voileanu; a) Chopin: Fantezie fa­ minor; b) Marţian Negrea: Impresii de la ţarâ. VII. Dna Lya Pop: Donizetti: La Favo­rite: O mon Fernand. VIII. Fraţii Kolar şi dra A. Voileanu: a) Corelli: Sarabanda; b) Händel: Arioso; c) Bach : Sarabanda ; d) Gluck: Gavotte. Turcia demobilizează LONDRA — Turcia a ordonat de­mobilizarea alor 10 contingente, con­siderând criza orientală aplanată. Gu­vernul englez pregătește evacuarea Constantinopolului și retragerea flotei a imedit după încheirea păcii.

Next