Patria, iulie 1923 (Anul 5, nr. 140-163)

1923-07-01 / nr. 140

PÁTRIA In Preţuri reduse! magazinul de mode de dame al lui CLUJ, Cafea Regele Ferdinand 5 Creton bun de spălat ... 39 Lei Delain francez de spălat . . 39 Lei Crepp de spă­lat cu modele 39 Lei Pânză spălată, de bună cal. 39 Lei Grenadin, eu model© ... 35 Lei Ţin în depozit cele mai noue grenadine fran­ceze, eponge ne­netede şi văr­gate, stofe veri­tabile engleze pentru haine, mătăsuri şi alte specialităţi de modă. Mare târg de resturi! Telefon: 4 -ra „AUTO-RECORD“ SOCIETATE IN NUME COLECTIV CLUJ, STRADA CIPARIU NR. 7­9, ATELIER special de reparaţiuni de automobile, motoare, autotrac­toare etc. Execută orice lucrări în metal. Turnătorie specială de bronz şi fontă. Instalaţie pentru sudură autogenă. TRANSPORTURI de mărfuri cu auto­camioane. 498 11­ 55 GARAGE benzină, ulei şi carbid. Alexandru Niman clasornicar şi bijuter primeşte lucrări de necastat branşe, exe­cutate frumos şi cu preţuri convenabile. Cumpără aur, argint, cu preţurile cele mai mari. Cluj, Strada Regina Mari 4L ___________ 281 24­ 52 Dacă doreşti sa cumperi MOBILE şi PI­ANE s* nu-ţi pari fin de eher­­tuelile unui drum. penft la Târgul-Mureş şi *4 vexi uriaşele, aplendid eraajstele taloane de mobile­­ lui Székely şi Réti Fabric».­­de mobile transil- t­ £9i-soc vănearul, Societate pe Acțli. c — «■■U!! ■■■>■■£■! i..i " !JL L— «■■■■■ I V——■ Hm . _ INDUSTRIA ID1C0-TECI1CA SOCIETATE ANONIMĂ Instrumente medicale. Instalaţiuni spitaliceşti şi de laborator. Aparate Röntgen şi electro-me­­dicale. Articole de infir­merie şi pansamente. CLUJ, STR. și IORGA11. TELEFON NR. 11. __________ 511 5­9 EUGEN SZABÓ Profesor I. A. SORIBAN şi RALUCA I. A. SORI­BAN cu durere nemărginită anunţă pe domnii Profesori Colegi şi pe toţi care i-au cunoscut încetarea din viaţă a nepotului lor drag Gheorghe Gh. Botez în clasa a VIII a la Liceul George Bab­pu din Cluj. Cortegiul va pleca de la Capela Clinicilor Duminecă 1 Iulie ora 16 spre cimitir. 9. Jacob G­rüzm­ald atelier de tinichigiu, aranjat, cu pu­tere electrică, construitor de maşini, pregăteşte măsuri iegalizate de ca­pacitate, dulapuri frigorifere fab­ica­­ţie proprie Piaţa Mihaiu Viteazul 13. Admirabile bău­turi răcoritoare, Vermut la ghiaţă dela MARTINI & ROSSI TURIN. i ♦ Reţineţi firma Martini şi Rossi Turin. Cereţi CO pretutindeni! 0$! Cronica Sportivă Duminecă, la ora 6 p. nt. sa va ţine la Arena Sporivă din Cluj ma­­tchul internaţional Cehoslovac-Ri­mán. Sosirea echipei naţionale a Cehoslo­vaciei : din seară la ora 7,5, cu trenul din­spre, Oradea-Mare a sosit la Cluj e­­chipa naţională a Cehoslovaciei, la gară au fost Întâmpinaţi de membri Comitetului Regional din Cluj. Compunerea echipei Cehoslovace e următoarea: Caliba (Union—Z­skov), Hojer Fr. (Victoria), Hojer A. (Sparta), Seifert (Slavia), Paulin (Cechie Kar­lin), Cservenyi (Sparta), Kurel (Slavia), Stapl (Slavia), Capse (Slavia), Vicec (Cechia Karlin) Cs­zar (Union Ziskov). E de remarcat că între jucătorii din echipa Cehoslovaciei sunt jucători cu renume mondial aşa că Duminecă vom avea ocazia să vedem un joc frumos. Echipa naţională a României: Marţi şi Joi s’au ţinut matchurile tiiale pe Arena Sportivă din Cluj pen­tru formarea echipei naţionale a rom­â­niei contra Cehoslovaciei. După cerca­rea mai multor jucători buni din ţară s’a ajuns la compunerea următoare: Stroescu, Bartha, Dr. Hirsch, Jacobi, K­nigli,(Hod­gsberg) Fuhrmann, Stieck Goga, (Frech), Wetzer, Rónai, Dresch- ter. la C27 că Guga nu va sosi In lo­calitate până mâ­ne, in locul lui va juca Freeh. Dacă echipa noastră va juca cu multă ambiţie şi însufleţire se pot întâmpla mari surprize, în caz con­trar lin­ânderea noastrâ e mai mult sigură. 2 Comitelui , v­ase de gătit, feară de căl­cat, lustre becuri, acumulatori, instalaţiuni electrice şi reparaţii de orice fel. Staţiune de încărcat accum­ulatori şi reparaţii. Oferte şi detalii la cerere gratuit. Preţuri solide la: întreprinderea Electro­­technică şi mecanică românească Teodor Maior Cluj, Calea Vic­toriei 7. Telefon 577. 242 16-50 Al V-lea congres învăţătoresc — Asociaţia învăţătorilor din Ardeal etc. — Comitetul central al „Asociaţiei în­văţătorilor din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş, şi Comitetul central al­­Fondului Georghe Lazar“, convoacă al V­­ea congres ordinar al Asociaţiei şi a IiI-a adunare generală a Fondului pe zilele 5, 6 şi 7 August a. c. în Arad, sala Palatului central, cu următoarea ordinea de zi: 1. Şedința Asociaţiei nr 5 Aug, Participarea în corpore la biserica catedrală Conduct etnografic, organi­zat de secţia judeţeană Arad, în faţa primăriei * Deschiderea Congresului A­legerea comisione! verificatoare şi alor 2 notari. Raportul Comitetului central. Raportul cassierului. Raportul comitetu­lui de redacţie al revistei .învăţătorul“. Raportul administraţiei revistei.’ Alege­rea comisiunilor con­zurătoare. Comitete şcolare. Construcfii de şcoli. Masă co­mună oficială. II. Şedinţa F. Gh. Lazar, 5 Aug. La ora 4 d­­a deschiderea adunării Raportul casierului. Raportul d­rectoru­lui administr. al Casri Învăţătorilor din Cluj, şi gest. 1922/23. ^Alegerea alor două comisiuni verificatoare. Conferinţă despre Gheorghe Lazăr ţinută de prof. Victor Lazăr.­ Seara la ora 9 Concert in sala Palatului central, dat de corul de sub conducerea prof. A. Lipovan, Arad. III. Şedința II a Asoc., Luni, 6 Aug. ora 9 dim. Pensionarea Corpului didactic pri­n un caz de timp nefavorabil, conductul etnografic nu se va ţine. mar. Limba română în şcolile minori­tare şi In secţiile minoritare dela şco­lile primare ale Statului. Salarizarea. Pragmatica şi salarizarea Corpului di­dactic, consideraţiuni speciale la Cor­pul didactic primar. IV. Ședința IlI-a a Asoc., 6 Aug. ora 4 d. a. Raport asupra Căminului fetelor de învăţători din Cluj, modificarea statu­telor şi alegerea directorului. Raportul comisionilor. Eventuale propuneri. V. Ședinta II-a a F. Gh. Lazăr. Marti, 7 Aug. ora 9 dim. Rapoartele comisiunilor verifîcatore. Fuzionarea­­Fondului Gheorghe Lá­zár“, cu „Casa de credit şi economie" a Corpului didactic. Eventuale propu­neri. Vizitarea instituţiunilor culturale şi industriale din Arad. .SI 1­­ Cilic 1028 Din administraţia Maramureşului Scrisoare deschisă către domnul prim-rabin D. Sehor din Bucureşti Domnule Primrabin! Personal şi din încredinţarea poporului din Petrova ţin să vă mulţumesc pentru serviciul sdis, comunei nn 17 iunie a c. când aţi intervenit să se ordoneze an­chetă contra şefului postului de jandarmi plutonierul hoţ Vasile Druhera. Interven­ţia dvoastrâ a fost la timp şi ia loc cu efecte minunate. Hoţul a fost descoperit, arestat, iar comuna a scăpat de repeţirea ticăloşiilor comise la instigaţia lui H­usz Avram. Eu încă In Martie ca locotenent In re­­zervă prin un denunţ am intervenit la ca­­meralul din război dl colonel Miron Sârbu, comandantul regimentului 7 de jandarmi, care prin dl profesor univ. dr G. Bilaşco ni-a trimis mulţumirile sale pentru inte­resul cel port armatei încât privesc cură­ţirea cadrelor. In 5 Aprilie dl locotenent Ion Căciulă din Sighet a anchetat denun­ţul, care se mărginea îa transferarea plu­­b­ulerului Druhera. După ce am produs proba necesară sco­pului am primit asigurări de la dl Căciulă, că,v­a fi transferat şi astfel am renunţat la alţi martori, ca să nu lovesc peste ţintă. Promisiunea transferătei a fost pe­­cetluită cu „cuvântul de onoare* of­ţe­­lesc. In acest sens a raportat dl locotenent Căciulă. Insă dl căpitan Alexandru Simio­nescu nu a raportat în sensul dorit la re­giment, căci a “dat denunţului, colorit pe title. Daa este exponentul liberal din J­u­­deţ, şi primind de la prietenii şi complicii plutonierului Druhera Informaţii, a ţinut cu cale compromiţindu-şi colegul să l ţină pe vinovat în Petrova. Căci Druhera avea misiunea să mă observe şi reporteze în cartea neagră discretă la nr 13, dovedin­­du-şi oalitatea de elector la alegerile ge­nerale când m’a arestat in Burleşti, de unde am fost permutat la Petrova, unde işi manifesta prietinia in felul vizibil că pălmuia pe fratele meu şi cumnatul meu, — iar în faţa primăriei m’a declarat pen­tru duşnanii mei de „Ve­gelfrei“ zicând: „Sunt foarte îngrijorat că pe dl primpre­­tor dl Filipciuc o sa­­ bată cineva şi eu nul voi putea descoperi*... Şi aceste mo­tive au determinat cererea transferărei ne­mai putând­u-i suferi provocările şi obrăz­nicia. Ce nu poate un ofiţer in rezervă aţi făcut dvoastrâ fără a fi Wunderrabin. Şi acuma vin minunile. Dl căpitan Simio­­nescu după ce a contestat „amestecul lui Stauber Fisu şi Stern Iosif ca politic* la asigurarea dvoastrâ în 18 iunie a tri­mis pe dl locotenent la Petrova, care a anchetat în parte celea reclamate 4 zile şi in 20 iunie l-a dezarmat pe plutonierul Druhera şi l-a arestat ca hoţ dovedit Iacă ce s’a dovedit şi a recunoscut in­­culpatul. A bătut şi maltratat 26 de civili, dintre cari Bene George în Noemvr­ie 1922 a sucombat in spitalul din Sighet; a primit regulat mită, astfel crâşmarul lunar trebuia să-i dea 190 lei; a rechi­ziţionat fără bonuri ori plată alimente pentru cel 8 porci al săi; a rechiziţionat fără ordin înzecit mai multă făină câtă trebuia trupei, tot făină de lux pe care a s­os’o incontrabandi himisând trupi, iar „ovrâilor bolşăvici* le plătea hgramul cu 3 lei când nu cu palme ori „bl­ace­­cul* botezat pantrafir. „Al meu pantrafir na să reade ca al popii de neveste“ — zicea poama această aleasă. Dupi repau­­satul Papp Simon este al doilea care a Introdus­­vama"­­n Maramureș, nu se puteau scoate borumib, ouă pri­vite din comună fărfl bani. Astfel a jefuit pe Katz Getâlă cu 700 lei și pe Aloimovics Iţig cu 300 lei- Speculă contravenţ­ile şi proce­sele verbale. Constatările du­se induceau in foaia de patrulare ci pe fiţuiţi, cari pentru bani se perdeau. Dacă se introduceau ■ atunci procesele verbale dispăreau dela poştă — şi expediţie — cum au di­spărut procesele verbali contravenţio­nali nr. 8, 9 şi 10. Dezertorii îi libera pentru mită şi nu-i excorta nici observa mai mult. Pe Rozenberg László din Târgul­ Mu­­reşului l-a pus în libertate pentru 700 Iei , fără a-l raporta, cu 500 Iei a cumpărat un porc pentru trupă, iar 200 lei ia rezervat pentru osteneală cu con­­senzul trupei, care a’a declarat „V’a fi cum ordonaţi d-voastră* Era judecător iu prim şi ultimul for, cu pantrarhul. Ovreii pungaşi Krentinberger Wolf Fandi şi Stauber Azriel ii reclamau serviciile şi înţelepciunea juridică. Astfel a oprit vânzarea calului lui Stauber Leb com­panionul lui Azriel in comerciul de cai — dar Leb scăpând din arest l-a con­vins despre dreptatea sa cu 200 lei. Rednic Jun­şca a vândut iu­ Fandi o vacă cu 3800 lei, ovreul a vândut-o cu 400 lei câştig in Sighet, insă fiind puţin a mai forţat-o să-i mai inditue ovreiului 350 lei­ etc. etc. In decursul anchetei prietenii şi complicii molestau comisia, şi inculpatul accentua, că este martir politic fiind liberal in comună naţionalistă. Avem cu un liberal mai pujţic, şi dacă s’ar continua ancheta sper, că am scăpa de toţi ,aşa numiţii liberali“ la nevoie. Şi aceasta ar trebui încă forţată pentru curăţirea uicătirilor. Insă cine să intervină?? Pot fi la joc inte­rese de partid! Iacă cum se speculează politicianismul şi unde ajungem cu si­­stemul de găinari. Cei în drept ar fi timpul să mediteze­ Rezultatul intervenţiei dvoastre este, că evreii cinstiţi ca românii cinstiţi s’au prins mână la mână să ajuta ce­lor ce mătură demascând hoţii. Eu personal nu sânt în pericol şi nimbcul meu de român şi militar este rea­bilitat. In inspecţiile dvoastre vă rog să reclamaţi pungăşiile executărilor refor­mei agrare, administrative, jafurile etc. şi sper că fără a ambiţiona minunile unui Wunderrahin, veţi avea rezultate uimitoare, surprinzătoare chiar pentru miniştrii noştri în inspecţie, ca să nu amintesc mulţimea inspectorilor „cu diurna“. Aveţi respectul cuvenit! Aţi declarat: „Achov este pe româneşte bon. Eu sunt blând, dar dacă mă în­furia îmi ajung coarnele până la Bu­cureşti prin cadavrul celor înţăpaţi!“.. Şi aici zace minunea coarnele dtale sunt temute. Atâta ajunge să vă fiu pururi recunoscător. Semnez cu stimă: Petrova la 26 iuaie 1923. Dr Vasile Filipciuc, primpretor. * Şedinţa Consiliului general se va ţinea în preziua Congresului. Propune­rile vor fi înaintate în scris comitetu­lui central, cu 8 zie înainte de Con­­grs. Congresiştii vor beneficia la redu­cerea de 75°/h pe Cfr. Fiecare congre­­sist îşi va plăti la plecare jumătate bilet, care va fi valabil şi pentru în­toarcere. Biletele se vor viza în gara Arad, încartiruir­ea se va face la Casa În­văţătorilor şi alte Institute din Arad, de către secţia judeţeană. Sosirea şi primirea Comitetului cen­tral in gara Arad, Sâmbătă 31 Aug. a. c, ora 4 d. a. Statistica animalelor din întreaga ţară Iată, dupi datele statistice întocmite de miniatorul de domenii, situaţia animalelor din întreaga ţară VECHIUL REGAT: Cei In anul 1921 au fost 729.108; în anul 1922 au fost 903 088 capete. Boi, In 1921 au fost 252 588 ; In a­­nul 1922 s’au înregistrat 2.777.193 ca­pete. Bivoli: tn anul 1921 au fost 54.063, iar tn anul 1922 au fost 45.793 capete. Ol: 5 413 850 capete tn 1921 si 6 mii. 190.654 capete tn 1922. Capre: respectiv 2500.244 si tn 1922 au fost 229 685 capete. Porci: anul 1921 1.309.408 si 1 mii. 447.271 capete tn 1922. BASARABIA Cai: In 1921 s’au înregistrat 428.263 iar In anul 1922 au fost 435.415 capete. Boi: respectiv 661 901 şi 764 702 ca­pete. Bivoli: respectiv aţi fost 79 şi 694 ca­pete. OI: respectiv 2.180 363 şl 2.297.306 capete. Capre: respectiv 19 091 şi 23.382 ca­pete. Porci : respectiv 473.144 şl 507.830 capete. BUCOVINA * Cai: s’a înregistrat 64.217 în 1922 şi 61.623 capete în 1922. Boi: 213 027 şi 234 319 capete. Oi: 183 744 şi 235.344 capete. Capre: 10.472 şi 11.177 capete. Porci: 104.071 şi 120.770 capete. TRANSILVANIA Cai: 402 140 in 1921 şi 391.925 ca­pete in 1922. Bol : 2 120.108 şi respectiv 1.969.320 capete. Bivoli: 140.114 şi 140.193 capete. OI: 3.416.090 şi 3.591.265 capete. Capre: 294.093 şi 287.528 capete. Porci: 1.245.381 şi 1.069.789 capete. Comemorarea lui Şaguna în Cluj Ieri la 29 Iunie 1923 s'a serbătorit In Cluj amintirea lui Andreiu baron de Şa­guna, dela a cărui moarte se împlinesc cinc'zeci de ani. La biserica gr. or. s’a slujit un parastas de către I. P. S. Epis­­cop Nicolae Ivan. Corul episcopiei din Cluj a dt răspunsurile sub conducerea dlui Petraşcu. I. P. S. Episcop Nicolae Ivan a ţinut şi a­cuivâ­tare arătând marile merite ale Mitropolitului Şaguna pentru biserică şi viaţa noastră naţională. Un pu­blic destul de numeros a ţinut să asiste la acest parastas în amintirea bărbatului, care timp de o jumătate de veac a întru­pat aspiraţiile poporului român ardelean. La ora 11 a. m., în Aula Universităţii despărţământul din Cluj al Asociaţiunii Transilvaniei pentru cultura poporului ro­mân a comemorat prin câteva cuvântări pe cel dintâi preşedinte al ei. Rectorul Universităţii, dl Kcobovici, a rezumat în câteva cuvinte activitatea ex­traordinară pe toate tărâmurile a pro­vi­­denţialului mitropolit. A vorbit apoi pre­şedintele despărţământului Cluj al Asocia­­ţiunii, dl prof. univ. Mirin Ştefănescu ară­tând rolul important ce l-a avut in istoria omenirei iubirea de patrie, ca principal factor de progres spre ţintele supreme ale vieţii. Aceeeş iubire da patrie şi de neam trece ca un fir roşu prin toată activitatea lui Andreiu Şaguna, care cum ar se întâmplă în Istorie in aceeaşi măsură, a ştiut să îm­­preune instinctul poporului cu raţiunea su­perioară a istoriei. Urmând exemplul sau generaţiile viitoare vor tinde spre umanitate, dar tocmai pentru aceasta îşi vor întări propriul neam. Dl prof. univ. Lupa? a vorbit cu un lux bogat de date despre întemeiarea Astrei. Împrospătarea celor dintâi încercări de a se face societăţi literara la noi, care coin­cid cu revoluţia franceză, a produs o vie impresie. De atâtea ori s’a repetat această încercare, când in Banat, când In Ardeal, de a face o asociaţie culturală, — totdea­una ca o tragică sforţ­are spre lumină a să­răciei noastre entuziaste. A trebuit să vină personal piatra de stă­ruitoare acţiune a lui Şaguna pentru ca la anul 1861 să răuşească înfiinţarea Asocia­ţiunii, care de atunci n’a încetat să lucreze pentru lum­inarea poporului. Taxele comunale In Monitorul Oficial de ori s’a promul­gat noua lege a maximului taxelor comu­nale, votată fără discuţie in ultimele zile ale sesiunei parlamentare. Impozitele introduse prin această lege Întrece în sălbătăcie şi absurditate fiscală toate impozitele cunoscute până acum, in­clusiv contribuţiile directe ale dlui Vintilă Brătianu. Cele mai neînchipuite taxe au fost ima­ginate de mântuitorii imenselor venituri comunale pentru a scumpi viaţa şi a su­gruma pe contribuabili. In stabilire nu a existat nici o normă, nici un calcul. Sporurile Introduse variazi Intre 600 şi 10.000 la sută, faţă de ta­­xele aplicate acum trei ani. In interval, veniturile cetăţenilor nici nu s’au îndoit măcar. Se taxează tot,il exceptând poate numai aerul asfixiant pe care comunele ni-1 dau de respirat. Legitimarea generalului Averescu Generalul Averescu, şefa­ partidului poporului, face o călătorie prin Do­­brogea. Ajunge şi ln comuna Parachioi şi­­ povesteşte „îndreptarea“. Pe şosea, automobilul generalului Averescu este oprit de doi jandarmi, cari se apropie şi prezintă arma. Apoi se adresează cu următoarele cu­vinte : — „Domnule General, vă rog să mi arătaţi leg­imaţia dv.“. — „Văd că mă cunoşti şi nu înţe­leg de ce legitimaţie mai ai nevoie“, răspunde cu bonomie generalul Ave­­rescu. — „Vă cunosc foarte bine, dar aşa am ordin“, replică şeful de post. — „Arată-mi şi mie ordinul". — „Am ordin verbal, Domnule Ge­neral, şi vă cer permis de liberă cir­culaţie în Dobrogea“. — „Când ai să-mi prezinţi ordinul scrii, am să-ţi arăt şi eu legitimaţia pe care mi-o ceri. Jandarmii salută şi se retrag foarte încurcaţi­ Franţa rămâne fermă Paris. — Cu prilejul discuţiei cre­ditelor pentru Intensificarea ocupaţiei din Ruhr, Porincare a ţinut un discurs, declarând că măsurile din Ruhr vi­zează exclusiv presiunea economică fără intenţii politice. Streinătatea este fals informată. Chiar vaticanul a ju­decă greşit ocupaţia Rahnului, intru­­cât rezistenţa pasivă este realmente o rezistenţă foarte activă condusă de mari industriaşi din Berlin. Franţa a spus Policag­é, nu va re­nunţa­­ nici o creanţă, iar ultima ofertă germană nu merită nici un răs­puns. Franţa nu va negocia cu Ger­mania înainte de încetarea rezistenței.

Next