Patria, iulie 1923 (Anul 5, nr. 140-163)
1923-07-01 / nr. 140
PÁTRIA In Preţuri reduse! magazinul de mode de dame al lui CLUJ, Cafea Regele Ferdinand 5 Creton bun de spălat ... 39 Lei Delain francez de spălat . . 39 Lei Crepp de spălat cu modele 39 Lei Pânză spălată, de bună cal. 39 Lei Grenadin, eu model© ... 35 Lei Ţin în depozit cele mai noue grenadine franceze, eponge nenetede şi vărgate, stofe veritabile engleze pentru haine, mătăsuri şi alte specialităţi de modă. Mare târg de resturi! Telefon: 4 -ra „AUTO-RECORD“ SOCIETATE IN NUME COLECTIV CLUJ, STRADA CIPARIU NR. 79, ATELIER special de reparaţiuni de automobile, motoare, autotractoare etc. Execută orice lucrări în metal. Turnătorie specială de bronz şi fontă. Instalaţie pentru sudură autogenă. TRANSPORTURI de mărfuri cu autocamioane. 498 11 55 GARAGE benzină, ulei şi carbid. Alexandru Niman clasornicar şi bijuter primeşte lucrări de necastat branşe, executate frumos şi cu preţuri convenabile. Cumpără aur, argint, cu preţurile cele mai mari. Cluj, Strada Regina Mari 4L ___________ 281 24 52 Dacă doreşti sa cumperi MOBILE şi PIANE s* nu-ţi pari fin de ehertuelile unui drum. penft la Târgul-Mureş şi *4 vexi uriaşele, aplendid eraajstele taloane de mobile lui Székely şi Réti Fabric».de mobile transil- t £9i-soc vănearul, Societate pe Acțli. c — «■■U!! ■■■>■■£■! i..i " !JL L— «■■■■■ I V——■ Hm . _ INDUSTRIA ID1C0-TECI1CA SOCIETATE ANONIMĂ Instrumente medicale. Instalaţiuni spitaliceşti şi de laborator. Aparate Röntgen şi electro-medicale. Articole de infirmerie şi pansamente. CLUJ, STR. și IORGA11. TELEFON NR. 11. __________ 511 59 EUGEN SZABÓ Profesor I. A. SORIBAN şi RALUCA I. A. SORIBAN cu durere nemărginită anunţă pe domnii Profesori Colegi şi pe toţi care i-au cunoscut încetarea din viaţă a nepotului lor drag Gheorghe Gh. Botez în clasa a VIII a la Liceul George Babpu din Cluj. Cortegiul va pleca de la Capela Clinicilor Duminecă 1 Iulie ora 16 spre cimitir. 9. Jacob Grüzmald atelier de tinichigiu, aranjat, cu putere electrică, construitor de maşini, pregăteşte măsuri iegalizate de capacitate, dulapuri frigorifere fabicaţie proprie Piaţa Mihaiu Viteazul 13. Admirabile băuturi răcoritoare, Vermut la ghiaţă dela MARTINI & ROSSI TURIN. i ♦ Reţineţi firma Martini şi Rossi Turin. Cereţi CO pretutindeni! 0$! Cronica Sportivă Duminecă, la ora 6 p. nt. sa va ţine la Arena Sporivă din Cluj matchul internaţional Cehoslovac-Rimán. Sosirea echipei naţionale a Cehoslovaciei : din seară la ora 7,5, cu trenul dinspre, Oradea-Mare a sosit la Cluj echipa naţională a Cehoslovaciei, la gară au fost Întâmpinaţi de membri Comitetului Regional din Cluj. Compunerea echipei Cehoslovace e următoarea: Caliba (Union—Zskov), Hojer Fr. (Victoria), Hojer A. (Sparta), Seifert (Slavia), Paulin (Cechie Karlin), Cservenyi (Sparta), Kurel (Slavia), Stapl (Slavia), Capse (Slavia), Vicec (Cechia Karlin) Cszar (Union Ziskov). E de remarcat că între jucătorii din echipa Cehoslovaciei sunt jucători cu renume mondial aşa că Duminecă vom avea ocazia să vedem un joc frumos. Echipa naţională a României: Marţi şi Joi s’au ţinut matchurile tiiale pe Arena Sportivă din Cluj pentru formarea echipei naţionale a româniei contra Cehoslovaciei. După cercarea mai multor jucători buni din ţară s’a ajuns la compunerea următoare: Stroescu, Bartha, Dr. Hirsch, Jacobi, Knigli,(Hodgsberg) Fuhrmann, Stieck Goga, (Frech), Wetzer, Rónai, Dresch- ter. la C27 că Guga nu va sosi In localitate până mâne, in locul lui va juca Freeh. Dacă echipa noastră va juca cu multă ambiţie şi însufleţire se pot întâmpla mari surprize, în caz contrar linânderea noastrâ e mai mult sigură. 2 Comitelui , vase de gătit, feară de călcat, lustre becuri, acumulatori, instalaţiuni electrice şi reparaţii de orice fel. Staţiune de încărcat accumulatori şi reparaţii. Oferte şi detalii la cerere gratuit. Preţuri solide la: întreprinderea Electrotechnică şi mecanică românească Teodor Maior Cluj, Calea Victoriei 7. Telefon 577. 242 16-50 Al V-lea congres învăţătoresc — Asociaţia învăţătorilor din Ardeal etc. — Comitetul central al „Asociaţiei învăţătorilor din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş, şi Comitetul central alFondului Georghe Lazar“, convoacă al Vea congres ordinar al Asociaţiei şi a IiI-a adunare generală a Fondului pe zilele 5, 6 şi 7 August a. c. în Arad, sala Palatului central, cu următoarea ordinea de zi: 1. Şedința Asociaţiei nr 5 Aug, Participarea în corpore la biserica catedrală Conduct etnografic, organizat de secţia judeţeană Arad, în faţa primăriei * Deschiderea Congresului Alegerea comisione! verificatoare şi alor 2 notari. Raportul Comitetului central. Raportul cassierului. Raportul comitetului de redacţie al revistei .învăţătorul“. Raportul administraţiei revistei.’ Alegerea comisiunilor conzurătoare. Comitete şcolare. Construcfii de şcoli. Masă comună oficială. II. Şedinţa F. Gh. Lazar, 5 Aug. La ora 4 da deschiderea adunării Raportul casierului. Raportul drectorului administr. al Casri Învăţătorilor din Cluj, şi gest. 1922/23. ^Alegerea alor două comisiuni verificatoare. Conferinţă despre Gheorghe Lazăr ţinută de prof. Victor Lazăr. Seara la ora 9 Concert in sala Palatului central, dat de corul de sub conducerea prof. A. Lipovan, Arad. III. Şedința II a Asoc., Luni, 6 Aug. ora 9 dim. Pensionarea Corpului didactic prin un caz de timp nefavorabil, conductul etnografic nu se va ţine. mar. Limba română în şcolile minoritare şi In secţiile minoritare dela şcolile primare ale Statului. Salarizarea. Pragmatica şi salarizarea Corpului didactic, consideraţiuni speciale la Corpul didactic primar. IV. Ședința IlI-a a Asoc., 6 Aug. ora 4 d. a. Raport asupra Căminului fetelor de învăţători din Cluj, modificarea statutelor şi alegerea directorului. Raportul comisionilor. Eventuale propuneri. V. Ședinta II-a a F. Gh. Lazăr. Marti, 7 Aug. ora 9 dim. Rapoartele comisiunilor verifîcatore. FuzionareaFondului Gheorghe Lázár“, cu „Casa de credit şi economie" a Corpului didactic. Eventuale propuneri. Vizitarea instituţiunilor culturale şi industriale din Arad. .SI 1 Cilic 1028 Din administraţia Maramureşului Scrisoare deschisă către domnul prim-rabin D. Sehor din Bucureşti Domnule Primrabin! Personal şi din încredinţarea poporului din Petrova ţin să vă mulţumesc pentru serviciul sdis, comunei nn 17 iunie a c. când aţi intervenit să se ordoneze anchetă contra şefului postului de jandarmi plutonierul hoţ Vasile Druhera. Intervenţia dvoastrâ a fost la timp şi ia loc cu efecte minunate. Hoţul a fost descoperit, arestat, iar comuna a scăpat de repeţirea ticăloşiilor comise la instigaţia lui Husz Avram. Eu încă In Martie ca locotenent In rezervă prin un denunţ am intervenit la cameralul din război dl colonel Miron Sârbu, comandantul regimentului 7 de jandarmi, care prin dl profesor univ. dr G. Bilaşco ni-a trimis mulţumirile sale pentru interesul cel port armatei încât privesc curăţirea cadrelor. In 5 Aprilie dl locotenent Ion Căciulă din Sighet a anchetat denunţul, care se mărginea îa transferarea plubulerului Druhera. După ce am produs proba necesară scopului am primit asigurări de la dl Căciulă, că,va fi transferat şi astfel am renunţat la alţi martori, ca să nu lovesc peste ţintă. Promisiunea transferătei a fost pecetluită cu „cuvântul de onoare* ofţelesc. In acest sens a raportat dl locotenent Căciulă. Insă dl căpitan Alexandru Simionescu nu a raportat în sensul dorit la regiment, căci a “dat denunţului, colorit pe title. Daa este exponentul liberal din Judeţ, şi primind de la prietenii şi complicii plutonierului Druhera Informaţii, a ţinut cu cale compromiţindu-şi colegul să l ţină pe vinovat în Petrova. Căci Druhera avea misiunea să mă observe şi reporteze în cartea neagră discretă la nr 13, dovedindu-şi oalitatea de elector la alegerile generale când m’a arestat in Burleşti, de unde am fost permutat la Petrova, unde işi manifesta prietinia in felul vizibil că pălmuia pe fratele meu şi cumnatul meu, — iar în faţa primăriei m’a declarat pentru duşnanii mei de „Vegelfrei“ zicând: „Sunt foarte îngrijorat că pe dl primpretor dl Filipciuc o sa bată cineva şi eu nul voi putea descoperi*... Şi aceste motive au determinat cererea transferărei nemai putându-i suferi provocările şi obrăznicia. Ce nu poate un ofiţer in rezervă aţi făcut dvoastrâ fără a fi Wunderrabin. Şi acuma vin minunile. Dl căpitan Simionescu după ce a contestat „amestecul lui Stauber Fisu şi Stern Iosif ca politic* la asigurarea dvoastrâ în 18 iunie a trimis pe dl locotenent la Petrova, care a anchetat în parte celea reclamate 4 zile şi in 20 iunie l-a dezarmat pe plutonierul Druhera şi l-a arestat ca hoţ dovedit Iacă ce s’a dovedit şi a recunoscut inculpatul. A bătut şi maltratat 26 de civili, dintre cari Bene George în Noemvrie 1922 a sucombat in spitalul din Sighet; a primit regulat mită, astfel crâşmarul lunar trebuia să-i dea 190 lei; a rechiziţionat fără bonuri ori plată alimente pentru cel 8 porci al săi; a rechiziţionat fără ordin înzecit mai multă făină câtă trebuia trupei, tot făină de lux pe care a sos’o incontrabandi himisând trupi, iar „ovrâilor bolşăvici* le plătea hgramul cu 3 lei când nu cu palme ori „blacecul* botezat pantrafir. „Al meu pantrafir na să reade ca al popii de neveste“ — zicea poama această aleasă. Dupi repausatul Papp Simon este al doilea care a Introdusvama"n Maramureș, nu se puteau scoate borumib, ouă privite din comună fărfl bani. Astfel a jefuit pe Katz Getâlă cu 700 lei și pe Aloimovics Iţig cu 300 lei- Speculă contravenţile şi procesele verbale. Constatările duse induceau in foaia de patrulare ci pe fiţuiţi, cari pentru bani se perdeau. Dacă se introduceau ■ atunci procesele verbale dispăreau dela poştă — şi expediţie — cum au dispărut procesele verbali contravenţionali nr. 8, 9 şi 10. Dezertorii îi libera pentru mită şi nu-i excorta nici observa mai mult. Pe Rozenberg László din Târgul Mureşului l-a pus în libertate pentru 700 Iei , fără a-l raporta, cu 500 Iei a cumpărat un porc pentru trupă, iar 200 lei ia rezervat pentru osteneală cu consenzul trupei, care a’a declarat „V’a fi cum ordonaţi d-voastră* Era judecător iu prim şi ultimul for, cu pantrarhul. Ovreii pungaşi Krentinberger Wolf Fandi şi Stauber Azriel ii reclamau serviciile şi înţelepciunea juridică. Astfel a oprit vânzarea calului lui Stauber Leb companionul lui Azriel in comerciul de cai — dar Leb scăpând din arest l-a convins despre dreptatea sa cu 200 lei. Rednic Junşca a vândut iu Fandi o vacă cu 3800 lei, ovreul a vândut-o cu 400 lei câştig in Sighet, insă fiind puţin a mai forţat-o să-i mai inditue ovreiului 350 lei etc. etc. In decursul anchetei prietenii şi complicii molestau comisia, şi inculpatul accentua, că este martir politic fiind liberal in comună naţionalistă. Avem cu un liberal mai pujţic, şi dacă s’ar continua ancheta sper, că am scăpa de toţi ,aşa numiţii liberali“ la nevoie. Şi aceasta ar trebui încă forţată pentru curăţirea uicătirilor. Insă cine să intervină?? Pot fi la joc interese de partid! Iacă cum se speculează politicianismul şi unde ajungem cu sistemul de găinari. Cei în drept ar fi timpul să mediteze Rezultatul intervenţiei dvoastre este, că evreii cinstiţi ca românii cinstiţi s’au prins mână la mână să ajuta celor ce mătură demascând hoţii. Eu personal nu sânt în pericol şi nimbcul meu de român şi militar este reabilitat. In inspecţiile dvoastre vă rog să reclamaţi pungăşiile executărilor reformei agrare, administrative, jafurile etc. şi sper că fără a ambiţiona minunile unui Wunderrahin, veţi avea rezultate uimitoare, surprinzătoare chiar pentru miniştrii noştri în inspecţie, ca să nu amintesc mulţimea inspectorilor „cu diurna“. Aveţi respectul cuvenit! Aţi declarat: „Achov este pe româneşte bon. Eu sunt blând, dar dacă mă înfuria îmi ajung coarnele până la Bucureşti prin cadavrul celor înţăpaţi!“.. Şi aici zace minunea coarnele dtale sunt temute. Atâta ajunge să vă fiu pururi recunoscător. Semnez cu stimă: Petrova la 26 iuaie 1923. Dr Vasile Filipciuc, primpretor. * Şedinţa Consiliului general se va ţinea în preziua Congresului. Propunerile vor fi înaintate în scris comitetului central, cu 8 zie înainte de Congrs. Congresiştii vor beneficia la reducerea de 75°/h pe Cfr. Fiecare congresist îşi va plăti la plecare jumătate bilet, care va fi valabil şi pentru întoarcere. Biletele se vor viza în gara Arad, încartiruirea se va face la Casa Învăţătorilor şi alte Institute din Arad, de către secţia judeţeană. Sosirea şi primirea Comitetului central in gara Arad, Sâmbătă 31 Aug. a. c, ora 4 d. a. Statistica animalelor din întreaga ţară Iată, dupi datele statistice întocmite de miniatorul de domenii, situaţia animalelor din întreaga ţară VECHIUL REGAT: Cei In anul 1921 au fost 729.108; în anul 1922 au fost 903 088 capete. Boi, In 1921 au fost 252 588 ; In anul 1922 s’au înregistrat 2.777.193 capete. Bivoli: tn anul 1921 au fost 54.063, iar tn anul 1922 au fost 45.793 capete. Ol: 5 413 850 capete tn 1921 si 6 mii. 190.654 capete tn 1922. Capre: respectiv 2500.244 si tn 1922 au fost 229 685 capete. Porci: anul 1921 1.309.408 si 1 mii. 447.271 capete tn 1922. BASARABIA Cai: In 1921 s’au înregistrat 428.263 iar In anul 1922 au fost 435.415 capete. Boi: respectiv 661 901 şi 764 702 capete. Bivoli: respectiv aţi fost 79 şi 694 capete. OI: respectiv 2.180 363 şl 2.297.306 capete. Capre: respectiv 19 091 şi 23.382 capete. Porci : respectiv 473.144 şl 507.830 capete. BUCOVINA * Cai: s’a înregistrat 64.217 în 1922 şi 61.623 capete în 1922. Boi: 213 027 şi 234 319 capete. Oi: 183 744 şi 235.344 capete. Capre: 10.472 şi 11.177 capete. Porci: 104.071 şi 120.770 capete. TRANSILVANIA Cai: 402 140 in 1921 şi 391.925 capete in 1922. Bol : 2 120.108 şi respectiv 1.969.320 capete. Bivoli: 140.114 şi 140.193 capete. OI: 3.416.090 şi 3.591.265 capete. Capre: 294.093 şi 287.528 capete. Porci: 1.245.381 şi 1.069.789 capete. Comemorarea lui Şaguna în Cluj Ieri la 29 Iunie 1923 s'a serbătorit In Cluj amintirea lui Andreiu baron de Şaguna, dela a cărui moarte se împlinesc cinc'zeci de ani. La biserica gr. or. s’a slujit un parastas de către I. P. S. Episcop Nicolae Ivan. Corul episcopiei din Cluj a dt răspunsurile sub conducerea dlui Petraşcu. I. P. S. Episcop Nicolae Ivan a ţinut şi acuivâtare arătând marile merite ale Mitropolitului Şaguna pentru biserică şi viaţa noastră naţională. Un public destul de numeros a ţinut să asiste la acest parastas în amintirea bărbatului, care timp de o jumătate de veac a întrupat aspiraţiile poporului român ardelean. La ora 11 a. m., în Aula Universităţii despărţământul din Cluj al Asociaţiunii Transilvaniei pentru cultura poporului român a comemorat prin câteva cuvântări pe cel dintâi preşedinte al ei. Rectorul Universităţii, dl Kcobovici, a rezumat în câteva cuvinte activitatea extraordinară pe toate tărâmurile a providenţialului mitropolit. A vorbit apoi preşedintele despărţământului Cluj al Asociaţiunii, dl prof. univ. Mirin Ştefănescu arătând rolul important ce l-a avut in istoria omenirei iubirea de patrie, ca principal factor de progres spre ţintele supreme ale vieţii. Aceeeş iubire da patrie şi de neam trece ca un fir roşu prin toată activitatea lui Andreiu Şaguna, care cum ar se întâmplă în Istorie in aceeaşi măsură, a ştiut să împreune instinctul poporului cu raţiunea superioară a istoriei. Urmând exemplul sau generaţiile viitoare vor tinde spre umanitate, dar tocmai pentru aceasta îşi vor întări propriul neam. Dl prof. univ. Lupa? a vorbit cu un lux bogat de date despre întemeiarea Astrei. Împrospătarea celor dintâi încercări de a se face societăţi literara la noi, care coincid cu revoluţia franceză, a produs o vie impresie. De atâtea ori s’a repetat această încercare, când in Banat, când In Ardeal, de a face o asociaţie culturală, — totdeauna ca o tragică sforţare spre lumină a sărăciei noastre entuziaste. A trebuit să vină personal piatra de stăruitoare acţiune a lui Şaguna pentru ca la anul 1861 să răuşească înfiinţarea Asociaţiunii, care de atunci n’a încetat să lucreze pentru luminarea poporului. Taxele comunale In Monitorul Oficial de ori s’a promulgat noua lege a maximului taxelor comunale, votată fără discuţie in ultimele zile ale sesiunei parlamentare. Impozitele introduse prin această lege Întrece în sălbătăcie şi absurditate fiscală toate impozitele cunoscute până acum, inclusiv contribuţiile directe ale dlui Vintilă Brătianu. Cele mai neînchipuite taxe au fost imaginate de mântuitorii imenselor venituri comunale pentru a scumpi viaţa şi a sugruma pe contribuabili. In stabilire nu a existat nici o normă, nici un calcul. Sporurile Introduse variazi Intre 600 şi 10.000 la sută, faţă de taxele aplicate acum trei ani. In interval, veniturile cetăţenilor nici nu s’au îndoit măcar. Se taxează tot,il exceptând poate numai aerul asfixiant pe care comunele ni-1 dau de respirat. Legitimarea generalului Averescu Generalul Averescu, şefa partidului poporului, face o călătorie prin Dobrogea. Ajunge şi ln comuna Parachioi şi povesteşte „îndreptarea“. Pe şosea, automobilul generalului Averescu este oprit de doi jandarmi, cari se apropie şi prezintă arma. Apoi se adresează cu următoarele cuvinte : — „Domnule General, vă rog să mi arătaţi legimaţia dv.“. — „Văd că mă cunoşti şi nu înţeleg de ce legitimaţie mai ai nevoie“, răspunde cu bonomie generalul Averescu. — „Vă cunosc foarte bine, dar aşa am ordin“, replică şeful de post. — „Arată-mi şi mie ordinul". — „Am ordin verbal, Domnule General, şi vă cer permis de liberă circulaţie în Dobrogea“. — „Când ai să-mi prezinţi ordinul scrii, am să-ţi arăt şi eu legitimaţia pe care mi-o ceri. Jandarmii salută şi se retrag foarte încurcaţi Franţa rămâne fermă Paris. — Cu prilejul discuţiei creditelor pentru Intensificarea ocupaţiei din Ruhr, Porincare a ţinut un discurs, declarând că măsurile din Ruhr vizează exclusiv presiunea economică fără intenţii politice. Streinătatea este fals informată. Chiar vaticanul a judecă greşit ocupaţia Rahnului, intrucât rezistenţa pasivă este realmente o rezistenţă foarte activă condusă de mari industriaşi din Berlin. Franţa a spus Policagé, nu va renunţa nici o creanţă, iar ultima ofertă germană nu merită nici un răspuns. Franţa nu va negocia cu Germania înainte de încetarea rezistenței.