Patria, octombrie 1923 (Anul 5, nr. 212-236)

1923-10-02 / nr. 212

PATRIA ! primă mulţumirea de a reprezenta ba­roni Ploeşti la acest congres. „Sânt cu atât mai mulţumit — Spune oratorul — cu cât am văzut — venind in mijlocul dv. — cât Izvor de ener­gie, putere de maacat şi voinţă se gă­seşte in Ardeal.* „Această adunare este ana dia ma­nifestările pentru Înfăptuirea uultăţei sufleteşti.* „Noi vă vom susţine în această ac­ţiune, fiind o datorie de a lucra pen­tru ridicarea morală şi materială a a­­vocaţilor români.* Termină aducând salutul avocaţilor vechiului Regat. După dsa vorbesc doil. Henţescu de­canul baroului Durostor, şi Coşolteanu din partea baroului R.­Vâlcea. Discuţia statutelor „alianţei* Se trece la ordinea de zi. Primul la cuvântul dl avocat dr Valeria Roman, care Îşi dezvoltă teza sa asupra nece­sităţii modificărei legii despre proce­dura civilă in vigoare in Ardeal, refe­ritoare la instituţiunea arbitrajului. Oratorul arată, că nu este vorba de o acţiune împotriva minorităţilor, dar că sunt legi împotriva românismului, cari trebuiesc desfiinţate. După dl dl Roman, dl Amos Frâncu, işi susţine teza sa referitoare la Statul român şi valid­area limbii şi majori­tăţii româneşti în barouri. Se trece apoi la discuţia statutelor alianţei, hotărându se ca consiliul ge­neral, ce se va alege a i le dea ultima redactare. Mai vorbesc dnii: Ghi­ezan şi Aur. Neguş. Alegerea consiliul general Comisiunea de candidare propune o listă de 60 membrii formată din câte un reprezentant al tuturor birourilor din ţară, cari vor compune consiliul general al alianţei. Se votează prin aclamaţiuni. Se hotărăşte ca viitorul congres să se ţină anul viitor la Iaşi. * După amiază a avut loc adunarea membrilor consiliului general. A fost ales dl I. Suca prssidsit al alianţei şi dl dr Roman secretar. Ai mai fost aleşi 9 vice-prazidenţi. S’a mai ales de asemenea un comi­tet executiv permanent compus din 12 membri, sub prezidenţia dlui dr Ios Suda. Populaţia în panică părăseşte Germania Viena. — Numeroase familii au sosit aci, venind din München şi Berlin, ca să caute un refugiu. Cu toate că până în prezent domneşte oarecum ordinea, sunt iminente tulburări serioase. Adunarea medicilor din Oltenia şi Banat Pentru combaterea sifilisului şi tuberculozei — De la corespondentul nostru per­manent — 30 Sept. Mehadla. Ieri a avut loc la Mehadla o adu­nare a medicilor din Banat şi Oltenia, convocată de medicul primar al jud. Caraş Severin dr V. Teodorescu. Au participat foarte mulţi medici. Guvernul a fost reprezentat prin dl prefect Corneanu, iar Serviciul sanitar prin dl dl Kaminski sub-director al Serv. sanitar. Printre cei prezenţi sunt şi mulţi parlamentari, preoţi şi Învăţători. Rostul acestei adunări este a se lua măsuri pentru combaterea maladiilor cari bântue populaţia celor două pro­vincii. Dl dl Teodorescu deschide aduna­rea, după care se formează biroul din dnii: dl Kaminaki prezident şi prefect Corneanu vice-prezident. Dl Teodorescu işi desvo­lti confe­rinţa sa despre rolul social al medi­cului în raport cu celelalte organe ale Statului in combaterea sifilisului şi tu­berculozeiDşa arată întinderea ne­măsurată a acestor două plăgi sociale, mai ales la sate, unde asistenţa medi­cală este inexistentă. Face apel la autorităţile administra­tive şi poliţieneşti pentru ajutorarea operei da combatere a acestor rele sociale, precum şi Învăţătorilor şi preo­ţilor, cari au datorie să dee sfaturi po­pulaţiei rurale. Dl dr Irimescu a arătat apoi cum se combate aceste maladii in Norvegia. S’au expediat telegrame M. S. Re­ginei Maria, Primului-ministru şi mi­nistrului ocrotirilor sociale. După amiază dl dr Lazăr medicul primar al spitalului Lugoj a vorbit despre avorturi, ca plagă socială, ară­tând evoluţia avortului ca faptă penală în decursul veacurilor. In România avorturile provocate se ridică la 100 000 cazuri anual. A avut loc un banchet la care au toastat dnii: dr Kaminski, Langier, Vi­­col și Teodorescu. Corup. 2 Ultimele informatiuni Atacurile presei sârbești înscrierile la Universitate horferile pentru examenele de admi­tere în Universitate se prelungesc până la data de 5 Octomvrie a. c. Dela a­­cea dată nici o înscriere nu se mai poate admite decât prin Rectorat cu avicol motivat al Decanatului la care studentul se înscrie. Examenele de admitere vor putea începe chiar în ziua de 2 Octomvrie. Cei înscrişi până atunci vor sta prin urmare la dispoziţia Decanatelor.­­ In ziua da 15 Octomvrie, aceste exa­mene vor fi încheiate şi rezultatele publicate a doua zi, când se va începe înmatricularea celor reuşiţi, pe Facul­tăţi. Reînscrierea şi renmatricularea stu­denţilor vechi, începe la 1 Octombrie a. c. şi, în mod excepţional, durează până la 25 Octomvrie. La Facultăţile de Medicină şi Ştiinţe această opera­ţie se va face mai târziu, după trece­rea examenelor din anul trecut, la data fixată de aceste Facultăţi. — Comisiunea română pentru trata­tivele cu Rusia a trecut joi prin Ti­­ghina de unde va pleca la Tiraspol spre a se întâlni cu comisiunea ruşi­— Ministerul de Industrîe a cerut să i se deschidă un credit de 50 mi­lioane lei din care să plătească dife­renţele de salarii, — aşa cum ie-a fi­xat Curtea de Casaţie printr’o hotărâre de arbitraj, — pentru lucrătorii de la minele şi uzinele din Ardeal ale Sta­tului. — Universitară caută locuinţă şi vipt la o familie inteligentă adresa la ziar sub „Universitară“. 9331—1 — La cafeneaua „Metropole“ cântă în fiecare seară renumitul şef de orchestră Nicolae Alexan­der, din Sibiu, cu toată orchestra. — Candidat de advocat cu­ pre­gătiri bune află aplicare în,bir­oul advocat lal Dr. C. MOGA Braşov. Oferte a se adresa direct. 920­2-3 — Ameţelile şi durerile de cap pe cele mai multe­ ori sunt urmările func­­ţonării anormale a intestinelor şi ţie trec nu­mai­decât, dacă ne regulăm scau­nul cu idealul purgativ gustos de şoco­lală „KOPROL“. — Cafeneaua „PATRIA* (fostă „Park*), transformată de nou, sa deschis sub conducerea alor doi oameni versaţi în această specia­litate, cari garantează bunul nu­me şi conducerea cu pricepere a cafenelei. In cafeneaua noastră oricine se poate simţi acasă. — Rugăm sprijinul binevoitor. 2­10 PROPRIETARII. — Atelierul fotografului absolvent al şcoalei de specialitate LUDOVIC BÁTYI se află în Calea Regele Fer­dinand 3. 897 4­75 — Au sosit la magazinul Frank din Dej, paltoane pentru dame „Holzer“. Excelsior 345 911 1-2 In ultimul timp presa sârbă a înce­put o campanie violentă contra Româ­niei. Această campanie a căpătat în ul­timul timp un caracter mai viguros. Intr’adevăr acum câteva zile ziarul „No­­vosti“ din Belgrad a publicat un re­portaj în care spunea că Rădici, şeful croaţilor, a reuşit să părăsească Serbia ca un paşaport românesc, eliberat de consulatul român din Praga. In urma cercetărilor ministrului no­stru la Praga s-a constatat că consula­tului nostru din acel oraş i- a eliberat nici un paşaport lui Rădici. Ministrul nostru la Belgrad în pose­sia acestui rezultat a cerut explicaţia el ziarului „Novosti“. Ziarului drept ră­spuns a precizat că consulatul nostru din Praga a eliberat un paşaport pe numele Jarla Bidancovici, cu care Ră­dici a reuşit să fugă din Serbia. Guvern de partid Ziarele anunţă eşirea din partidul liberal al dlui C. G. Draga, advocat şi profesor, fost mai­­de multe ori deputat. Dar, după cum a declarat preziden­tului de consiliu, demisionează din mo­tive pur principiale, dintre cari cel din­tâi e că partidul liberal a voit să gu­verneze singur şi în 1919 şi 1922, pe când uşor ar fi putut face guverne de coaliţie. Dl Brătianu ar fi cercat să­-i explice pentru ce nu s’au format guverne de coaliţie şi ar fi adăugat că dacă ar fi Încredinţat că guvernează rău ţara, şi alţii ar putea să guverneze mai bine, în orice clipă ar fi gata să părăsească puterea. Se vede că dl Brătianu e încredin­ţa că guvernarea sa e cea mai bună cu putinţă în România. Ori­ce auto­crat nutreşte asemenea convingeri, şi nu va fi nime să-l convingă de con­trarul. Creanţele cehoslovace in România Camera deputaţilor din Praga se va ocupa la cursul sesiunii de toamnă, cu chestiunea creanţelor cehoslovace în România. Ziarul spune că într’un mare număr de cazuri, s’a regulat din partea României, obligaţiunile particulare ale comercianţilor români, cari în prezenţa imposibilitaţei de a se aproviziona In Germania, s’au reînlog la foştii lor fur­nizori din Cehoslovacia. — Din lipsă da spaţiu, reporta­jul asupra comemorării lui Gh. Lazăr la Avrig, li vom publica în numărul de mâine al ziarului nostru. — Secretarul general a partidului fascist italian a demisionat. Mussolini va decide astăzi asupra primire! de­misiei. — Din cauza mutării se închiriază 2 camere pe strada Regală nr. 31. Se pot ocupa imediat. Oferte s­ub „8000*. — In urma proponetei făcută de către guvernul polonez, se va Încheia între România şi Polonia o convenţie veterinară. In acest scop la 10 Octom­brie se va deschide la Varşovia con­ferinţa care va stabili această con­venţie. Ultima ora externa Ştiri din Germania | Conflictul între Bavaria şi Reich Berlin, — Guvernul german a revo­cat dispoziţia din 13 ianuarie prin care hotărâse încetarea livrărilor în contul reparaţiilor. Ştiri din Ruhr anunţă, că populaţia rezistă variatelor încercări de ademitire politică rămânând credincioasă guver­­nului central din Berlin. Percheziţii la ziarele comuniste au descoperit mari depozite de muniţii, mitraliere şi graniţe care au fost con­fiscate. Comuniştii fără lucru din Freiberg au devastat magazinele de alimente. Reichswehrul a evacuat străzile folo­­sindu-se de arme. O convenţie militară între Franţa şi Ceho­slovacia Berlin. — „Vossische Zeitung* anunţă din Praga că ziarul „Czesko Slovo* afirmă câ scopul călătoriei preşedinte­lui Missaryk la Paris, anunţată pentru 15 octomvrie este încheierea unei con­venţii militare între ambele ţări. Ba­zele acestei convenţiuni ar fi fost puse cu prilejul vizitei mareşalului Foch la Praga. Germania vrea nego­cieri Berlin. — Guvernul german urmă­rind începerea tratativelor cu guvernul belgian şi francez a hotărât pomitea unui nou ambasador la Bruxelles. Gu­vernul a şi făcut o propunere la Bruxel- Iss în această privinţă. Berlin. — In cercurile politice, deşi Bavaria a făcut declaraţii liniştitoare, a început temerea unui conflict cu München care apare inevitabil. Presa credincioasă guvernului arată că con­duita dictatorului bavarez Kahr este o directă provocare a Berlinului­ Astfel Gessler dictatorul Reichului a interzis apariţia ziarului de agitaţie „Völk'scher Beobachter*, iar Kahr a inuiat inter­zicerea, permiţând reapariţia ziarului. Apoi Kahr a suspendat aplicarea legii pentru protecţia republicii şi a disolvat asociacilie muncitoreşti protejând in schimb pe m­onarchişti, şi a permis o serbare militară, unde a apărut Rupp­­recht şi a anunţat într’un discurs apro­piata numire de Rege a lui Rupprecht Această conduită a dictatorului Bava­­riei a produs mari neînţelegeri în râ­­nii cabinetului din Berlin unde miniştrii reprezentând democraţia cere sfârşitul dictaturii lui Kahr, ameninţând vor demisiona, sfărâmând coaliţia guver­namentală. Agitaţiile naţionaliste din Bavaria Praga.­­ Deşi guvernul bavarez a interzis întrunirile, agitatorul naţiona­list Hiltler a vorbit la München sub cerul liber, spunând următoarele: „Sunt unii nerăbdători­ să aştepte însă câ­­teva zile şi apoi vor fi chemaţi pentru un marş asupra Berlin­ului“. Repertoriul săptămânal de la Teatrul maghiar Mar­ţi: „Katja“. Preţuri obişnuite. Abo­nament 18. C. Seria 56 Mercuri: „Katja“. Preţuri obişnuite. Abonament şters. Seria 57. Joi: „Othello“. Cu noua distribuţie a rolurilor. Prima reprezentaţie din ciclul Shakespearian. Conferează Dr. Eugen Janovics. Preţuri de pre­mieră. Abonament de premieră 8. Seria 58. Vineri: „Katja“. Preţuri obişnuite. Abo­nament şters. Seria 59. Sâmbătă, matineu: „Nevinovatul Don Juan“. Ca oaspe Aladár Sarkadi. Preţuri reduse. Seria 60. Societatea Naţională de Credit Industrial CAPITAL SOCIAL: 500.000.000 LEI PRIMA EMISIUNEA: 200,000.000 LEI MICA PUBLICITATE M 11 C­aut locuinţă sau cvartir, even­tual şi viot, în orice parte a oraşului, adresa la ziar sub „Func­ţionar“. 4-5 P­rofesor tinăr caută o cameră mo­bilată cu sau fără pensiune. Plăteşte bine. Eventual dă şi lecţii de limba română. Răspunsul la administraţia ziarului „Patria“ 2-5 O bună gospodină caută post ca menajeră, la vre­o damă, sau domn singuratic. Adresa la Re­dacție. 928 212 S­e caută 1 ucenic electrician, absolvent a 4 clase medii (gimnaziu, civile etc.) este prefe­rit fi de voluntar. Doritorii se vor adresa la întreprinderea Elec­­trotecnică și Mecanică Românea­scă, Teodor Maior Cluj, Calea Victoriei 7. Telefon 577. 023 2-3 F­uncţionari bine situat doreşte căsătoria cu o domnişoară serioasă şi bună gospodină. — Adresa complectă la ziar sub (serios). 920 2—3 S’a deschis­ atelier Si costume nationale Tulier­ano sunt în deP°zlt costume gata moderne, se efec­tuează și după comandă. SILVIA GHIȘE, Cluj, Strada Bucovinei Nr. 15. 570 23­.15 Teascuri pentru stru­guri, Mori de struguri, Pompe de vin, Mori de fructe, Alambice pen­tru fiert rachiu furnizează în orice dimensiune obicinuită prompt din depozitele gate DEPARTAMEN­TUL MAŞINELOR AL REM­. AGR. S. A. SIBIU, Strada Sărei Nr. 22. Sucursalele: Mediaş, Piaţa Ca­­zarmei 15. Sighişoara, Strada Baier 47. Târgu-Mureş, Piaţa Mihaiu Viteazul. Braşov, Str. Michael Weiss Nr. 17.801_8 ——— 903 5_ a avem onoare a aviza şi pe MM această cale pe Onoraţii Jtv noştri muşterii, că am pre­­v luat Sindicatul muncitorilor croitori din Cluj, unde şi pe mai departe vom confecţiona cele mai elegante şi mai moderne costume bărbăteşti, pe lângă aceleaşi preţuri solide. Rugându-Vă pentru binevoi­torul sprijin, semnăm Cu su­rrsă: Ambrus, Harai şi ITlaté, Piaţa Unirei 6, etaj. _Prospect de Emisiune pentru 100.000 Acţiuni nominative a 1.000 Lei date subscripţiei publice. Societatea Naţională de Credit Industrial înfiinţată prin legea din 19 Iunie 1923 (publicată în Monitorul Oficial Nr. 64 din 23 Iunie 1923 împreună cu statutele societăţei), fiind menită să vină în ajutorul industriei noastre naţionale, este chemată să îndeplinească în împrejurările actuale un rol covârşitor, căci perturbarea economică pricinuită de războiu a adus o schimbare fundamentală mai ales în organizarea creditului, care este de esenţă în desvoltarea oricărei industrii. Spre a se putea sprijini­ cât mai bine rolul ce socieatatea este chemată a avea, ea a fost organisată prin participarea Statului şi a Băncii Naţionale cu iniţiativă particulară, ceia ce dă în acelaş timp şi o însemnată asigurare a plasamentelor publicului. Capitalul social este de 500.000.000 lei, împărţit în 500.000 acţiuni , 1000 lei Statul participă cu 20 la sută iar Banca Na­ţională a României cu 30 la sută. Toate acţiunile sunt nominative. Acţionarii nu răspund însă pen­tru societate decât cu capitalul acţiunilor lor. Ele nu se pot atribui şi transmite decât cetăţenilor români. La înfiinţarea Societăţei urmează conform statutelor să se sub­scrie 200.000 acţiuni din cari potrivit legii, 40 000 acţiunile revin Statului, 60.000 acţiuni Băncei Naţionale, iar 100.000 acţiuni se dau subscripţiunei publice. Emisiunea se face pe 1000 lei acţiunea, valoarea ei nominală. Comitetul provizoriu al Consiliul de Administraţie al Societăţii, compus din 3 delegaţi ai Statului şi 3 delegaţi ai Băncii Naţionale a României, constituit conf. art. 9 din statutele societăţii, emite acest prospect şi face apel la public să subscrie al această operă naţio­nală care tot­odată asigură subscriitorilor un venit bun pentru ca­pitalul lor. Vărsămintele se vor face la datele următoare: La subscriere, 1 Octomvrie 1923 300 lei de acţiune. La 1 Noemvrie 1923 250 lei de acţiune. La 1 Decemvrie 1923 250 lei de acţiune. La 1 Ianuarie 1924 200 lei de acţiune. Se va mai vărsa la subscriere câte 50 lei acţiune, ca spese de emisiune. Termenul subscrierei se fixează de la 1-10 ale lunei Octom­­vriei. Subscripţia se va putea însă închide şi înainte de această dată. Locurile de subscripţie vor fi următoarele: 1. La Casieria Centrală a Tesaurului Public de la Ministerul Finanţelor în Bucureşti şi la toate Administraţiile financiare din ţară. 2. La Banca Naţională a României din Bucureşti şi la toate Sucursalele şi Agenţiile ei din ţară. 3. La Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni din Bucureşti. La vărsămintele întârziate se va plăti o dobândă ce se va fixa de Consiliul de Administraţie. 913 3­3 COMITETUL PROVIZORIU. Trebuinţele de bijuterii şi cea­sornice cel mai eftin se pot pro­cura în prăvălia de bijuterii H. SZATMÁRI Cluj, Str­. Regina Maria 16. Pentru funcţionarii de Stat un rabat de 20 %. Cumpăr aur, ar­gint cu prețul cel mai mare. ______ 49- 84-40 Lloyd 1970 6 —mmm­­m kSdHmS *Ä Jean Kanner Parvulescu. ________ _____ ______________________________________ 9Sl i-l De vânzare Conac cu un teritor de 10 pogoane (gră­dină de zarzavaturi, pomi fructi­feri) lângă şoseaua naţională, cir­culaţie de automobil în apropriere Clujului. Desluşiri se primesc la DANZINGIER, Strada Iul­iu Maniu Nr. 20. I magazin de mode şi pă- 1 fur larii nu face reclamă cu 1 1 preţurile ei reduse, 1 II fiindcă totdeauna pinde 1 ^W ii ii oricui cel mai bine şi I 907 2- W W mai eftin. o o o o o o o 1 I " Lloyd 1369 4— C el mai modern de­pozit de blănuri al României se des­chide în luna Septemvrie în lut, Piața Unirii 12. Atelier modern de fotografii mm & Go. Specialist pentru fotografarea copiilor, portrait, retrosfiri și reproduce tab­louri în mare 284 47--110 Cluj, Strada Șaguna Nr. 13. 2 Octomvrie 1923 Mașina cea mai universală, folosibilă la arat. treerat, la frt]î) rm irf ini Pi] se află în de- Tc)Iri1crTb)W Cluj, Calea Regele Fer­ssrjâiirvAîr'TM« iriMMiy ««*,sTM. raiMii «.. »., Editura Tipografiei Naționale S. A., Str. Regina Marii 4.

Next