Patria, februarie 1924 (Anul 6, nr. 21-42)

1924-02-01 / nr. 21

1 Februarie 1924 SS O precizare Pflm’m apre publicare următoarele: Mait Stimate Domnule Directori Reforiada-ml Ia z'aral dr arul 19 dia 30 Unaarle a. c. la care a'a pu* blicat tub titlul .Reprezentanţii noştri In *t cmnâtate“, on articol privind das pozt anile anal Consolat român in ch stioaea anei cet&tean român, care chestîune se aduce in legfttarâ ca Cofl­­salatai ceh s­ovac din Cluj, Imi per­mi, domnule director, a vi atrage aten­ţiunea, camei despre conţinutul visa­tului articol nu este acestei oNcia ni­mic cunoscut ţi ştirea trebne sft fie ▼re-o mistificare a onor. Redicţianl de c&tre o a treia persoană nevi­oiată şi e­ra total neîntemeiată, deoarece la cur­­sul funcţionării de trei an l­a acesta) Consulat nu a obvenit nici un caz, ca un Consulat român din Republica ce­­hos­o­va­că să fi refuzat pe vreun cetă­ţean român la chestiunile sa­e private şi să-l fi indrumat spre rezolvirea lor Consolatului nostru Pentru bunăvoinţa publicării celor de mai sus referitor la ştirea fictivă, vă rog, domnule director, a primi mul­­ţumiri mea, asigarfiadu vă de conside­­rapunea înaltei mele stimi. Cluj, la 10 Ianuarie 1924. Dr Jan Străuk, Consul cehoslovac. Criminali politiciani Spre deosebire de criminalii politiei, copiiişt in cod şi pedepsiţi penaib­eşte, ex­sta­ta România, dar numai la Ro­­mânia, an soi de criminali a­parte. Sânt criminalii politiciani, criminalii ,ai noştri, împotriva cărora ne există aici o sancţiune. Aceştia crată 61 ton­­­tare toate armele compromiţătoare. Ard, dstrug, miro­Sc. In drostbi incendiile a cator criminali au luat proporţii con­siderabile. Inspaimântătoare chiar. De corând a ars tribunalul dela Tg.­­Magorele, pentru ca flăcările să mis­tuie dosarele onor hoţii de zeci de mi­lioane din averea Statului. Hoţii sânt canoscoţi, din moment, ce sa a făcut cercetări şi a’an lachstit dusate. Cam Insă just fia la Bol n'are ochii leg­ii, ci oche­an, ochelari poli­­ti­­, can fac selecţiune Intre criminali, dând pa .al noştri* la o parte, e foarte probabil, că pe lângă zecile da ml­ioane pierdute sa va mai adăuga şi paguba in endmlul, iarăşi da câteva milioane, to sarcina Statului. Că i .ai noştri* sunt inviolabili« i iresponsabili in faţa­­ st’ţiei. Dar iresponsabilitatea tete ia motiv, de a iiota pe criminal in casa de alienaţi. Ar toa­mna atone* al Inch’dam Ro­mâaia ca z dun ș S4-I panem nanu* ir nu. Pentrucă în nici-o ţară din lume na sa preumbla Ib­ri atâta crimimli potidani i­espcmab­li, ca la nob Do­v.di numărul mare de dosare cerute Îs teatru și multele Incendii, cari nu mai aa Z ârs.t. Macdonald pentru o înțelegere franceză­­engleză Londra. — Zarul .Daily Telegraf* afla ci Macdooa*d a adresat o scri­soare lat Ponta'e reman Iad cs per­­fectfi sinceritate relaț'tie franco-eiglese sa mai puțin amicale decât Iz*late. Macdonald e gata aă negocirz« cu Poin­care pentra ofaț nerra anal aranjament definitiv complect și preda speri­d că P­a­pa va manifesta acelaș spirit de conc­lianți ca și Macdonald. .Daily Tileg­af­­sene di Poincaré a răspuns în aceia­și termeni simpatici. Bibliografie Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice pe 1923, consacrat curţii domneşti din Argeş Un volan da 300 pag. cu 800 flas­­tnt­ ml şi 18 nl­r.şi colorate, ca arti­cole de dintt: B­ătulescu, Cancel, Cer­­ch-z Drsghcems, Qhira-Budest, Io­gi, M­hail, Mo­ iSli, Capel, Pamat­­escu. Ri­ner asupra istoricilor, res­taurării, anhte­­mii, Bătătorilor şi pic­tărilor dn Biserica Domnească Ediţ a de Lx cu text francez: 1100­ E t'ţia da Lx fără text franeez : 1000 Et ţia • mplfi cu text francez: 600 Ed l a similă fără text francez : 500. Ins­crier­ea Însoţire de cost se term­i­n ad rect la Centrali Cărţii, Calea Grivţe 81, sau la Secretanatul Co­misi­ei Monumentelor Istorica (Minis­terul Cult­u­­r şi artelor) Bucureşti. P­otes­irii şi stodsaţii beneficiază de 45 la sută reducere, înscrierile dlor trebuse înaintate la Secretarci Cornisioaft. Ultimele infonnaţiuni Problema minorităţilor Problema minorităţilor a devenit de o mare actualitate fiindcă guvernul pre­găteşte opera de legiferare care vine in directă atingere ca viaţa minorităţilor. Astfel , legea învăţământului confesio­nal, legea cultului şi legea administra­tivă cari vor fi aduse în actuala se­siune. Pentru şcolile din Blaj Comitetul executiv st .Acţtoret pentru ajutorarea şcolilor din Blaj*, In şedinţa sa ţinută la 26 Ianuarie cor. a hotărât ţinerea unui matineu la Te­atrul Naţonal In favorul acelor şcoli, Di­amet Constantin Pavel, împreună cu toţi membrii Teatrului Naţional şi a Operei Naţionale,­­au promis con­cursul lor cel mai­­larg, la acest ma­tineu, lacât matineul se poate con­sidera de un eveniment artistic pentru societatea din Gaj. Matineul se va ţinea prin mijlocul lunei Februarie cor. Atragem deja de pe acum atenţiunea publicului nostru iubitor de artă şi a tuturor acelora, cari conştii de însem­nătatea istoriei şi culturală a Blaju­lui, —­ doresc a contribui pentru pros­pararea şcolilor din acest orăşel, — ■■opri acestui matinon. B ’,datorinţa tuturor românilor de bine salvarea prestigiului Blajului. Parastas ImpUnindu pe un an dela moartei mult ingretstului judecător Anton Grigorovici. Duminecă, 3 Februarie, la orele 11 a. m. se va oficia un paras­tas la biserica ortodoxă din Cluj Prietenii şi cunoscuţii d­afundului sânt rugaţi să ia parte la această pioasă pomenire. Expulzarea streinilor La primăria oraşului Cluj a sosit no ordin al Mlau­terului de interne prin care i­ se pare la vedere ca dl Înceteze orice activitate privitoare la expulzarea streinilor din Cluj. Ordinul scoala se rom cotează la tot felul, totuş se crede că guvernai văzând, ci pentru fiecare •trata Intervin partizani ca trecere, nu mai putea face altceva decât sft anu­leze ordinele date până acum. Intre ro­mânii din oraş, cari aşteptau ea multS aerâbdare txpa­ zarea streinilor nefolo­sitori, este o agitaţia foarte vie, ehe­­•tfiaea fiind adusă la diacuţie şi intr’o adunare publică. Conferinţele „Astrei“ Vineri, 1 Febr. orele 6 d. a. în sala No. IV de la Universitate, va vorbi dl prof. dr Al. Botez despre„ „edacaţia fizică“. Municipalizarea cinema­tografelor Municipalizarea cinematografelor din Capitală pare a fi o chestiune foarte apropiată de realizare. Eri comisiunea delegată a avut o adunare delegând 2 membrii să continue tratativele ca pa­tronii. Proectul municipiu­zărei va fi gata dealtfel la sfârşitul săptămânei. Mulţumire Subsemnatul, aduc pe calea aceasta cele mai vii şi recuno­scătoare mulţumiri dlui dr Linkó Bela, din Setmar, pentru perfecta reuşită a operaţiei ce mi-a făcut şi pentru neobonta şi deosebita îngrijire medicală cu care am fost tratat de dsa, ajutat de cinii din Gobi, Bodoni şi Levi şi gra­fie cărora, 10 zile după operaţie, am putut părăsi patul complect vindecat. Maior Brătăşeanu Alex. — Societatea St­­atelor Medicale din Cluj va ţine şedinţă Sâmbătă 2 Fe­bruarie 1924 la ora 5 p. m. In amfiteatrul Clinicei medicale. — CĂRŢI MEDICALE germ., franc, etc- în bogat asortiment la LIBRĂRIA LEPAGE, CLUJ. Cereţi cataloage. 3­6­­— Cele mai frumoase porţe­lanuri vechi, tablouri moderne, covoare şi mobilă antică, se gă­sesc cu preţuri moderate în Str. Avram lancu Nr. 3 la magazinul „Arta". iteo îs­h» — Lepage, ALMANACH ME­DICAL PORTATIV 1924, va apare în câteva zile legat în jum. pânză şi cuprinzând cea 600 pa­gini. Preţul Lei 200'—, Librăria LEPAGE, CLUJ s-3 — Reuniunea Comercianţilor, Industriaşilor şi Meseriaşilor Ro­mâni din Cluj. Invită onoratul public clujean la MARELE BAL în ziua de 3 Februarie 1924, orele 9 seara în saloanele Hotelului Central, dat în scop cultural. Taxa de persoană lei 40 — de familie lei 100*— (3 pers ) pentru militari şi studenţi lei 25*—. Comitetul. — Lepage, . Condică de Terme­ne pentru avocafi 1924* Lei 250 la Librăria LEPAGE, Cluj. 3­6 — I» atenţia On. D-nelor ! Coa­for modern, lucrători clasa primă, aparatoare moderne de spălat par încontinu. L’O'éal-Henné în toate colourile. IULIU MUŞA, coafor de dame şi al Operei Cluj, Str. Me­morandului 10. 74 î-roo MICA PUNCITATE L­a 20 Febr. a. c. se va deschide un curs de croitorie pentru Dame unde îşi pot lucra orce pen­tru sine, taxa de înscriere este foarte redusă. înscrierile se fac la salonul de mode „VICTORIA*, Strada Regina Maria Nr. 9, intre orele 2—7 d. m. 1077 26-Specialitaţi de fotografii, precum: 1) imprimate în oleiu, imprimate în gumă, reproduceri Pigment, pre­găteşte — singur în România Mare — Fotograful LUDOVIC BÁTYI, Calea Regele Ferdinad 3. 397 46­7» D­actilografă, care scrie perfect româneşte şi ungureşte s,flă aplicare cu 15 Februarie. Dr. Tol­­ciu, advocat Cluj. Strada Regina Maria 22. 50 iar Alexandru Himan ciasornicar şi bijuter primeşte lucrări de această branşe, executate frumos şi cu preţuri convenabile. Cumpără aur, argint, cu preţurile cele mai mari. Cluj, Str. Rugina Maria 4L Contra tusei şi răguşelii să între­buinţăm Bonboanele medicinale „Egger“. Cel mai bun medicament contra căderii părului şi contra mătre­­ţei este Petrol „Eget­er“. Ce mai bun mijloc pentru igie­na dinţilor este Crema de dinţi Cu preţul unui jumătate kg. de lână sau unui kg de brânză . Vă puteţi mântui oile de prăpădire DISTOLUL vindecă cu siguranţă oile şi vitele cari suferă de cărbează. DISTOLUL se manipulează simplu şi vin­decă cu siguranţă Se vinde în Drogheria Succesorii lui FRANCISC GERGELY Cluj, Piaţa Unirii Nr. 21. Drogheria Gea-Krayer S. A. TIMIŞOARA. Laboratoriul Hietsch & Co. SIBIU. Farmacia Dr. Bela Guttmann S­ATM­AR. Drogheria Krafft şi Herbert BRAŞOV. Farmacia Ioan David TÂRGU-SĂCUIESC şi în toate farmaciile. Nu aşteptaţi până când să prăpădesc vitele D-voastră. Mgyd 2107 1001 28-2­6 Cele mai bune maşini de scris şi accesorii la Librăria LE­­PAGE, Cluj. Cereţi ofert. Dacă doriţi a cumpăra MOBILE de lemn, fier şi bronz în prima calitate şi PIANE să nu vă pară rău de un drum la TÂR­­GU-MUREŞ să vedeţi atelierele aran­jate cu mobila a fabricei SZÉKELY şi RÉTI Fabrică de mobile ardeleană, Societate Anonimă, Tărgu - Mureş. Aici îşi pot procura tâmplarii cel mai avartiagios placajul de lemne necesar. CONSILIUL ORAŞULUI CLUJ ummmmmmmmammmammmmm—mmmmmmKmmmmmmmmmmmmtmnmmmmMm « Nr. 945/1924, cons. Publicare Oraşul Cluj cumpără In licitaţie publică următorul material ne­cesar pentru Faurăria din Măieriştea Centrală: 1. 2500 kgr. fier pentru potcoave. 2. 2500 legr. fier pentru rai. 3. 1000 kgr. fier diferit. 4. 80 kg­. fier oţel pentru arcuri. 5. 1000 bucăţi potcoave. 6. 5000 bucăţi şuruburi. 7. 50 m­. □ tinichea. 8. 40 bucăţi împiedecătoare (Sopon). 9. 40 kgr. piuliţă. 10. 50 kgr. cercuri de fier. 11. 100 kgr. caferie. 12. 100 kgr. cuie de sârmă 13. 20 buc. sledere. 14. 40 buc. fireze.­u 15. 40 buc. pu­le. , 16. 40 buc. rindea. 17. 50 buc. bucşă. 18. 10 buc. dalte. . 19. 260 pachete colţi Nr. 1 şi 2. 20. 20 kgr. sârmă. 21. 20 buc. osii de fier. 22. 300 buc. câtărame. 23. 10 buc. capoco. 24. 30 buc. chei la ham. 25. 200 buc. verigi. 26. 30 buc. furci cu 4 coame. 27. 30 buc. topeţi. 27. 30 buc. cersele 29. 20 buc. lanţuri pentru cai. 30. 10 buc. lanţuri de oprit. Ofer­tele se vor înainta închise şi sigilate cel târziu la 31 Martie 1924, la registratura cons. oraş, şi se va depune o garanţie de 10*­, a preţului oferit. Ofertele sosite mai târziu nu se vor lua în considerare. Condiţiile de licitaţie se pot vedea la Oficiul Maieristei Centrale, Calea Traian Nr. 19, Cluj, la 22 Ianuarie 1924. p. 76 1­1 Primar: Dr. UTALEA. ADMINTSTRAŢIA CLINICILOR UNIVERSITĂŢII CLUJ Nr. 91 — 1924 CONCURS Administraţia Clinicilor Universităţii Cluj, publică concurs pen­tru ocuparea postului de şef de biurou principal cl. I. pentru con­ducerea serviciului primirei bolnavilor şi statisticei medicale. Concu­renţii îşi vor înainta cererile până la 15 Februarie a. c. Admi­nistraţiei Clinicilor însoţite de: 1. Atestat şcolar. 2. Extrasul de naştere. . 3. Atestat de moralitate.­­ 4. Acte doveditoare despre serviciile ce a avut până în prezent. 5. Act despre situaţia militară. Retribuţiunile sunt: 850 Lei salar de bază lunar şi accesoriile prevăzute acestui salar. Postul este a se ocupa cu mult până la 1 Martie 1924. Cluj, la 29 Ianuarie 1924. 73 1­3 Administrator: IONEL CRIŞAN ..LEBEDA" PRIMA ÎNTREPRINDERE IN ROMÂNIA PENTRU PRE­GĂTIRE DE VESTMINTE DE PAT ŞI PRELUCRARE DE PENE, LÂNĂ, VATĂ ETC. SOC. ANON. IN CLUJ ♦ FABRICĂM: Plapome, saltele, perne, şi albituri de pai FURNIZĂM: Aranjamente pentru Spitaluri, Hoteluri şi alte Institute. VINDEM şi CUMPĂRĂM. Păr de cal, porc, capra, lână, pene, afrne şi sec gras brut şi prelucrat. Curăţim, dezinfectăm şi scărmănăm prin maşinele electrice pene şi vată. Fabrica in Strada Iaşilor 14. Telefon: 5—9­. Magazia: Calea Victoriei I6. Telefon: 5—15. Lloyd 158« 10QS­­»— In marele magazin de blănuri al lui Iosif Izrael & Co. 797 41-Octlon Victoriei Nr. ». se află în mare asortiment . Blănuri, dela . 16 000 L în sus Paltoane pt. sport del a . 3000 L ta sus Boa dela . . 450L în sus Paltoane pt. • copii dela . 800 L în sus frumoase fotografii artistice I FRAȚII JOANOVICS, CLUJ se fac măriri de fotografii, retrasări ! O femee scumpă la Budapesta a dat faliment tn zilele trecute banca lui Kormoz Qeza, ca an paaiv de si de miliarde. Bancherul a soalat putina. Deocamdată nu s’a dat de ermile lui. S’a prezentat Insă la 'Mtraeț'e o prietenă a lui Kormos, dia Nftdsy Lola, care a’a întora la Pesta dela noi dia țară. Dânsa a măr­turisit, că ban­herai difficut a chel­tuit ca ea două m­­­­rda de coroane (25 milioane de lei) pe cari dânsa i-a beb­eli pe trista, bijuterii şi hârtii de valoare. Scumpă femee, ce e drept. — Carnetele de u­ltră circulaţie ale ziariştilor au fost prelungite până la IS Februarie. — Contele Rob’do Zichy dezminte ştirea, că ar fi fost rechemat in Un­garia dela conducerea legaţionei ma­ghiare din Bucereşti. u­ltima era externa Relaţiile între Franţa şi Anglia Londra. — Venind la putere Mac­donald a trimit lui Polncze o sen­ioare personală, aaigujându-i că va face total pentru rezolvarea probleme­lor politice internaţionale, ce interesează ambele ţări, oricari vor fi eventual câ­teodată deosebirile de vederi asupra so­luţiilor necesare. Poineaie a răspuns, afirmând dorinţe de colaborare şi iste- Ir gere a amb lor guverne. Scăderea tarifelor la cf. germane Birlin. — Ziarele anunță ci la căile ferate germane se proectrazl scăderea la jumătate a tarifelor de călători la nntlnele două clase. Criza ministerială în Prusia Etrlla. — Dieta pruslioi a votat Marţi ridicar­ea ed­reî de asedie. in­cer­cările parlamentare ne afirmă c va izbucni o criză ministerială din cauza conflictului d ntre govern şi Parlament in chestiunea impozitul­ui fonetar. Convenţia economică dintre Turcia şi Austria Constantinopol — Tratativele din­tre delegaţii tor­i şi austriaci, cari au avet loc le Consta­ntinopol un scop de a nu hem între ambele Sta­te o convenţie comercistă sau terminat ca succes. Camera franceză şi nouile impozite Paris. — Moţiunea comuniştilor de a se amâna proiectele fiscale a fost respinsă aproape ca unanimitate prin ridicare de mâni. O propunere analoagâ a socialiştilor a fost de asemenea res­pinsă cu 410 contr­a 126 voturi. Trece­rea la dia atarea pe articole a fost vo­tată cu 426 de voturi contra 152. încetarea grevei In Anglia Londra. Conferința comicehfal de a­­b tril a decis terminarea grevei mecanicilor şi fochiştilor de la căile fe­rate ngisee. Refacerea financiară a Poloniei Varşovia. — Guvernai polonez a a­­dresat an­epei naţiune! exprimând spe­ranţa că inflaţianea va fi oprită la In­­cepului lui Februarie. Guvernai a luat măsuri pentru a pune Banca de emi­­siane pe o bază s­u­dă, ceea ce va avea ca urmare renaşterea spirtului de eco­nomie la populaţie şi refacerea credi­­tului. Gu­ver­nul este convins că va pu­tea să învingă criza financiară printr-o sforţare colectivă pe tatimul mancei, economiei şi achitării impozitelor de către contribuabili. 2 PATRIA S­A'AS Flllu­i de' SPN­ST tru tragerea de poveri până la 12 tone, tractorul UÎL. pozit­ia firma ~ -JJAIU^ r|® Nr. 2. Telefon 999. Editura Tipografiei Națională S. A., Str. Regina Mafia 4.

Next