Patria, martie 1924 (Anul 6, nr. 43-68)

1924-03-01 / nr. 43

1 Martie 1924 KL Cum se reface o ţari? — Un exemplu: Austria — N'ci-o ţară n’a oferit perderi mal grozave de pe urma războinici decât Austria, redacându-i-se pe de-oparte teritoriul, iar pe de alta luându-i-ss posibiltatea de a-ţi alimenta industria şi da a s! hrăni vo­mîaţ­a, care era şi Instate avizată la importul produselor agricole din Ungaria, România şi Ru­sia. Cu toate acestea, având o bună conducere, Austria a început să-şi aco­modeze viaţa după necesităţile no­iior condiţii organice, cari i s’au creiat,­­ dând dovadă că poate trăi şi aşa, deşi to­ta lumea a pregătite mormântul. Aceasta însemnează, că o ţară con­damnată la moarte, printr’o conducere înţeleaptă şi prin hărnicia populaţiei, reuşeşte să aş refaci, ceeace consti­ue cn exemplu viu pestre alte ţări, cari puteau mai uş er să sa ridice deasupra năcazurilor şi totuş dau semne real mde de boală decât de îaaSnătoşir» Cât de moli patemn laviţa pentru re­facerea ţârii noastre, aa dovedeşte e­­xemplul Austriei. Şi dacă acesata a reuşit ai se impună lamei Întregi ptiu patiiţa de a şi găsi disraal refacere!, eu tot astfel ss poate a!ci despre ţara noastă, — a cărei refacere Intâ'Ziasă tocmai din cauza lipsei de pricepere a conducerii sale. O,!, ce ?nse«c6«să aceasta ? Este veşnicul adevăr, care se potriveşti« şi priirn ţări şi popoare, — că omul bo­­ga t şi riipitor, ajungând Ia m'zerie la urma unei proaste gospodării, — ic cuminţeşte şi, dică mizeria­­! serveşte de a se trezi la înţelegerea situaţiei, el gfiirşte putere să se refacă din ruină Invers, se petrece cu ornai mii puţin «trcs de miserie, care sî trezeşte ca o moşia mare, in loc tă piardă şi peţinal siu d'nainte. Moştenitorul risipitor poate ■ă alargă în rsinS. El nu oferă însă aceeaş garanţie de a se csminţi, ca de pildă bogatul risipitor al propriei sale averi, muncită de el, iar re moştenită. Şi noi am mostssit ţara noastră în bpsă parte ş! ca drepturi nacontîSti*» biv. Dar aşa cem o avem, frumoasă şi bogaţi, nu este rezol­vat al pricepere! noastre, ci ai celor egri au laptul şi murit pentru es. Datoria noastră este că ne lăsăm racşU din părăgi­­nesaci. Să Îndreptăm puterile neamu­­lu! nostru spre manca înţeleaptă şi productivă. Ia loc de aceasta, vedem tocmai contrariul. Împiedecăm desvoltarea eco­nomică a ţiţei prin măsuri necegătite. Paţă de fostă Icmga ne lăudă® cu ba­­găţiila naistale, pe car! lasă nu ştim cum sS le panem îa valoare. Sa fac ssmedenia da teg­ curi nu se pot a­­plica, psntrucă na ssnt întemeiate pe «M’area reală a necesităţilor vieţeî. Toţi sânt pricepuţi şi dau sfaturi, dar simeni nu le n­reează. Trăim zle de mare dezorientare. De aceea gătim necesar să ptmsia în faţa vieţii noastre de Sfat exem­­plar de refacere şi Austriei, pe când noi par’că alunecăm spre frdn­, Carpatic. Guvernul grec n’a de­misionat Atena. — Telegramei» »»sstâid de­misia gernal»! gres aant premature. Vdel de încredere a dat 2M voturi gsvemdoS s! 108 con tra. VenUel­eîe­­Sssi a votat pentru gavern. S’a hotărât amânarea disecţiunilor privitorre la viitorul regim şi la BMnastie. Maramureşul sub liberali Complicitate« ca aver •»cânii — Opera de maghiarizare — Ac­tivitatea „Astral" Demascarea avarescasilor, că aa e* vassal Maramureşul îa aaftllaţil 4« cauză, sepricepând ci Hala iuautreaţia­­naiâ Clemencesa as­tsratiaă Ia rsvăr­­«ma Smeş-ilor Iu Tisa şl că ea •« referea la Maramureş, a predas a »«­­ribilă impresie In ţara lui Dr**•*■ Vodă. Caice ştiam această trădare da nea» şt o arătam in pt­feni«, având coefir­­tturea competentă, a* reaemni« ia a constatare trată. Trădarea Men buc­şanii apasă grea constolaţl avcreacsui­­­or ceştri, cert s&b oprobiel public sa topesc ca neaga primăvara, fi gh­i păcat că se strage această facerea?e de nepotism-oligarhic la fărădelegile comis, îa complicitate cu liberalii. Căci, împsrunâ au deafiiaţat cireai»ecripţiHe rorrâneşti şi au nurificat elementul ro­mânesc in favoarea streisilor. ft M hi yi Fdtar, trădătorul ie neam, avea as figureze ca naş ia •­gantă in Sîi&j. Se vede iaşi că a’a temut de vremea grea, şi şi-* ecestt absenţa ca 0 întârziere voită. Pe eamne, «*a văzut în ogiiada conştiinţei «ale. Nu s’a prea bisuit pe reabiniteree priaattA după ineg­­eBtsirl dela guvernul liberal. Potiogă­­riile Ici Pier au dsvalvat şi ceat pe vede partidul liberal la Maramureş Dr Vae­le Meşter, feciorul Quadaca­­lo­­alai lend iarăşi s’a târât pe pomul prrfectasei, Ia ioc nis-a da ca »ard* în Turda", mai bine s’ar laed­ăci io ju’ui gromasciui lel Mihályi in S grist, ca să sa reabiliteza pria fapte pozitive bane, faţă de concetăţenii aăi. Clei, fără a fi urmaşul 3a! Drag-meşter, este cn mare meşter şi, potlogăriile locale, mal alea învârtelile cu reforma egrară, au nevoie de na meşter Isteţ. & Di­spărţăn­ântul Tişău al „Aatrel" a avarjat tn 27 Ianuarie îa franrasa co­mună Borșa, cu coacariul şcoalelor primare, a rcns'tă secătoare poporală, ornată 8fars de dsas A con’tranţUt di Gavrilă Jogs dfssro cooperative şi istoria borsondor, îa­ dl dr ▼. Filip­iac deapre s­oaiă. I»­7 Februarie a ţia&t serată literară ssj daas la Vlşăei-ds- Bca.# pentru msfhiarlssrsa românilor şi ruşilor dn Sghvt şi Ccştia), guvernai liberal subvenţ onoasă îa Cnstal şi Sghet parohi! gf.-cst. rssghare, iar în biserici, aîară da prefacere, toată 1 tagiam f&ca acgîTtsie. In Borş,« H ml»e, se plătişte^aa capelan ungur, ce se face în argoreşt» şi pe dascălul. Influenţe­i Ici este a se mulţum! că din 470 şipturi, numai 19 ae mărturisesc g­iimfini la noul recensământ, deşi egnt major tate. Acesta este naţionalismul liberaţilor. F. p. Tifosul exantematic în Ardeal Oficide sscttare din A’d.*l­unt puss pe gânduri de litires­­ fotului exantematic in diferite ori*?. Dup! cazurile semna­late in Cluj, îa jadtţul Cojocns, Terd*­­Ariis, se tarrgiutresza din nou câteva ca­zaţi mortale in Târgul-Mureş, in Cluj dupl ce da vre-o două siptimâni nu s’a mai Ivit caz nou de tifos exantematic, zi­lele trecute a mai fost descoperit un caz în stadiu Înaintat Autorităţile au luat pretutindenea mă­suri de izolare, de greutăţile de cari se Isbtsa, şi pe cari nu ştiu cum le vor b'.Ial în grabă, e lipsa de spitale de izo­lare. Multele boale infecţioase din iama a­­csau­i au umplut spitalele existents aşi r­­auaial ca auri sforţări ca mal poate gist loc­ui pentru exintentatici. Autorităţile sunt îngrijite mai ales pen­tru ctzai când cazurile de tifos s’ar m­­­ai viii. O nouă conferenţă? Declaraţia la intetralul englez Hon­­derapa asupra necesităţii revizuirii tra­tatelor da pace, e viu comentată la cercările Antantei. Interpelat în Ca­mera Comandor dl Macdonald, primul­­minstru laborist, a spus că guvernul nn răspunde decât de declaraţii făcute da membrii săi în Parlament, şi că, peste tot, guvernul laburist n’a l­at dici o hotărâre ceva ar putea acoperi declaraţia lul Henderson cu privire la revizuirea tratatelor de pace. Partidul conservator a fost gata să aducă o tacţiune, prin care să se pusă nu d'■abaterea Parla­mentalul declaraţia la­ H­ndersan, — ceea ce ar fi fost unanim cu un vot de neîncredere dat loi Macdonald, care a fost împotriva discutării în Cameră a acestei ches­tiuni. Cele petrecute în Parlamentul englez au avut data­ să nelinîşkască cercările conducătoare ala Antantei. După tele­grame din Roma, primii-miniştri ţărilor din Antantă se vor astrui în curând într’o conferenţă pentru a clarifica pol­litica guvernului laburist în legătură cu tratatele de pace 18. Noua lege a chiriilor Se pare că noua lege a chiriilor şi-a primit ultima redactare, fiind trecută prin consiliul de miniştri. In curând ea va fi depusă pe birourile Corpurilor legiuitoare. După indicaţiile care au putut ajunge la pregi, noul proiect ar cuprinde urmi­­toarele părţi principale . Contra­tele se prelungesc pe doi ani pentru imobilele ce servesc ca locuinţe. Chiriaşii cari au un salar anual până la 60.000 lei vor plăti de patru ori preţul chiriei din 1916, socotit! II noi coroana In leu. Deci cu un sfert mai mult ca cea stabilită prin legea anterioară. Chiriaşii cari au venit anual până la 250.000 Lei vor plăti dela 5 până la 12 ori chiria din 1916, iar acela al căror venit anual trece de sume de mai sus vor plăti dela 13—25 ori chiria din 1916. Imobilele care nu­ a locuinţe, ci prăvălii, birouri, etc, îjung sub regimul liberei transîcfii în înţelesul că după un an chi­riaş!! pot fi evacuaţi dacă n’au ajuns la un acord cu proprietarul. Pe anul îa curs, dacă nu «jung­e« un hiteler», chiriaşii vor plăti da zece ori chiria din 1916. Evacuarea chiriaşilor cu salar până la 60 000 lei e interzişi, pentru cel din ce- te alte categorii e posibilă numai în cazul" când proprietarul are și el nevoe de o* locu­n­l în casa proprie. Comisia care va stabili chiriile se var compune din trei m­enbri, doi m­agistri­l și un reprezsansnt al fiscului. Reprezentanţii Rusiei la conferinţa din Viena Viena — Ziarele »fl! dela reprrzen­­tarţi sovietică, că la conferinţa rusa ro­mână din Viena, Rusia va fi reprrzintstă prin Manali­ski, comisarul poporalui în Vîrsins, de-asemenea reprezentanttl!al Ru­siei la Viena va fl Levitzki şi plenipo­tențiarul rus la Kovno Lerens și Ssebe­­rlacov. O nouă revistă săptămânală în Ardeal La finele lei Martie apare în Clej o nouă revistă românească cu sorţii de a umplea un gol simţit la publicistica nosstrfi. Sub eticheta da pubilcaţ'e săp­­tămâesli economică-socială, revista „So­cietatea da mâine" va cuprindă in cele 24 pagini s’e ei, format orar mare, tot ceeaee lateresează societatea român­nească începând cu doctrina politici, sociologie, invaţăm­ânt, serialităţi cul­­turale, critică literari, economie, fi­nanţe, etc. şi terminând cu sportul. Până în slujba ideii de pregătiră a so­­cietăţii, care vine, revista va fi a­perb argumentată cu scrisa­ celor rtui de acuma mânuitori de pani gradaţi pi sped­ilităţi şi va fi cu cronicar vaat­a priceput a tuturor manifestaţiilor noa­stre publice. Noua publicaţie tinzând să fie deasupra tuturor treu­lor infinite, care viciază at­mosfera societăţii româneşti, porneşte cu­ nădejdii mari de t­ărab­ie. Din ansamblul scriitorilor şi publiciştilor de valoare cari onorează revista cu concursul lor perma­nent putem aminti de pe acum de dali: Vasile Goldiş, M­hal Popovici, G. Bog­­dan-Dulci, Ion Lupaş, Virgil Băilei, dr. Aurel Lazăr, Axente Banda, Caosifor Ghibu, Aurelian Magiar, dr. Mihail Şer­­ban, dr. Ion Voinea, Augustin Maior, A. Cotruş, dr. Ziharie Munteanu, dr. Lucian Borcea, N. Ghiulea, dr. Victor Stanciu, Radu D­ognea, Aurel Escu, Iu­s Criatea, Teodor Niş, Pavel Grecu, Andrian Saciu şi alţii. In afară de această pleiadă — nume diatinse vor împodobi paginile revistei cu frânturi din gândurile şi sufletul lor — toţi pătrunşi de convingerea că o atmos­­feră curată şi senină trebue pregătite so­cietăţii de mâine, căreia ar fi păcat să l­ se lase moştenire atmosfera noastră de azi. Revista apare sub direcția efectivă a publicistului ardelean Ioa Clopoţel. Nulificarea diplomelor învăţătorilor Români din Transilvania Din cercuri învâţătoreşti primim scri­soarea de mai la vale. Din partea noa­stră credem că ordinul de nulificare nu poate privi pe învăţătorii es­ţi cu diplo­mă după vechiul sistem al şcolilor normale■ Pentru liniştirea învăţătorilor ar fi de dorit o lămurire dela cel în drept Suntem In anal ai sneles drla îa te­­ad­erea României-Mari şi lalmile tuturor românilor naltă de bucur! văzându-se li­beri şi snţi. Guve­nul român lucrează din toata paturile pent­u întărir­ea tinerei iar?, mi alea în ce priveşte luarea drep­turilor învăţătorilor români din Ardeal. Lovlturs cea mai mare, ce ar fi pu­­tut-o da cândva un guvern învăţătorilor ardeleni, n’a putut f, nici când mai mare ca cea de acum, care pristr’un ordin mi­­n stsriîl nalifiat diplomele învăţătorilor ardeleni, obligăndu-l să depună încă an examen de definitivat. Şcoala normală din vechiul Regat are numai şase ani, iar absolvecţii acestor şcoale sunt numiţi în­­văţământ ca pro­­vizor­. După trei ani de provizorat, tre­­bie să fac un examen de definitivat. Cu totul altfel au fost şcoalele normale din Transilvania. Acestea au avut la bază patru clase liceale şi apoi patru clase nor­male, unde învăţătorii su depua exame­nul de capacitate şi au fost denumiţi un inviţămint ca inviţători definitivi. Exa­m­nul de definitivat nu mai are deci nici un rost pentru ardeleni, cu atât mai vâr­tos, că învăţătorii nici n’au visit că tu­lus să depună un astfel de examen. învăţător!! nu sunt contra perfecţionării tot. Perfecţionarea învăţătorilor să se facă tasă tEfiinjându-se cursuri de vară, iar nu prin nullflcsres diplomelor. I se atrage atenţiunea dlui ministru ş! instrucţiunei publice să revină asupra a ceaiul ’ordin, deoarece invătătorii arde­leni sunt hotărâţi a nu depune examenul, ceea ce e uşor de explicat, pentrucă în­văţătorii tineri dându-şi dimlaiile şi pă­­s­nd pe alte cariere dacă câştigă la loc să piardă ceva, fiind toate funcţiile mai rentabile şi mist­eşuate. Ar fi însă un păcat strigător li cer, ca tocmai învăţă­torii tineri, pe caii se bazează cultura viitoarelor generaţii a la românilor, să fie siliţi a­ şi părăsi cariera. Fraudele cu împroprietărirea „Sancţiunile“ ministe­rului de interne In numărul da filsh­îefi ara relatat şi noi păţania celor peste 100 de ţă­rani din Buftea, cari — ducându-se la Bucureşti să se plângă împotriva mo­dului cum a’au făcut împroprietăririle din comuna lor — au fost arestaţi ş! schingiuiţi, fără alta vină, decât aceea că au îndrăznit să pretindă a li se face dreptate. Vor fi ştiut ei, poate, că la ţara Ro­mânească e greu să obţii dreptatea. Dar nu se vor fi aşteptat ca încerca­rea lor să fie astfel râsp­ătită. Cazul — după cum s-a anunţat ieri — a fost adus în discuţia Parlamen­­tului. A răspuns subsecretarul de Stat de­ Intarne, dl Frenasovici, care s-a scazat că nu ştie de ce jandarmi nu au ex-eaUt ordinul sta de a pune la libertate pe ţăranii arestaţi. Vedeţi cât este de evidentă Inocenţa subsecretarului de interne ? Jandarmii prin «b­iZ şi fârS aetorîza­­ţis parihetcîui saa * jad Ja! instroctor operepzl câteva arestări I» o.dnoiaâ­­mnistratorabi deplasă. Csz»l este adss la essQstmța Mtaîsternloi ds interna care dâ ordin ca sătenii să fie pssi irced aî în­­ bertate, — cel puţin îşa abrmâ d! FiBnasavIc!. Jandarmii, ioteși, nu exe­­c&tă ord­iui minisura­u.­­ Este, de s­­­gar, extraordinară această neexooerare de ordin. Dar ceeace întrsr« «hiar ex traordmarul, esta că Ministerul da in­terne, nu află dacât în momantai co­­raaaicăril din Pa­lasaem, cft să eaii ne au fost pași Ins libertate. Ce s’ar fl Întâmpin, dacă cumva «ceastă ilegală arestare, s’ar fi comis îa timpsS vacanţii parlamemiste ? Ş! care credaţ! că a fost pretext..»! ares­ării acelor săteni? L-a spus Sub­­secretarul da Stat în Cameră. Trei din ce! peste o asiâ ds săteni, csri înb­a­­tuseră plângere către Curtea de Apel, s’au făcut vnfioviți ds ultrogli, împo­triva Beai jandarm. S. pentru acesîu!­­iragla dubios, instrucția prelim'nară — făcută tiresta tot da jandarmi — a găsit vid!sp£rs&lt­;la arestarea preventiva a (ncdpețitor. Nici no sa pOrte o mai cinică jus­tificare. Se vede, însă, că Miolatsrul ds Interne a vret să aplice SMrţieni exemplare psnîra amatorii de a *i p­â^ge împotrivi fraudelor ca Impro­prie tirirea, cari — de zel taaînte — vor şti ce-i aşteaptă, dacă vor ine im­­prudseţa bieţilor săteni din Baftei. Economice Acordurile comerciale cu Italia — Taxe pe mărfurile germane După informaţii primira de „F.a, k­­reuter Zh­îang* din Roma, tratativele in cu rs Intre Italia şl România în ve­derea incheerei unul tratat da comerţ ar fi pa punctul de a fi terminate. la victotia a cestui acord, Italia ar ob­ţine anumite facilităţi pentru utilizarea portalul Constanţa pentru importul pe­trolului în Italis. Acest con acord, adacgî „Frankfurter Zritfiig", con­stitue conţină­rea acordu­rilor închnate până acum cu RasL , o nouă dovadă a orientării politice streine a Ita Hei. # Comentariile preasl engleze sunt di­vizate cu privire la reducerea de către gaveroul Macdonald, a taxei vamale ds 26 ls srtă, asupra importului măr­furilor germane. Ziarele conservatoire critică ss.fru­misara aer asta, zicând ci sa va pune pe fabricanții germani în măsură da a vîade ma! Ieftin cu fabri­­canţ'i englezi. Organele liberale şi f*­­brrista Bâla:ă demersul guvernaîal ca fiind o măsură pricini.A spre a statuta pe împortfitorii britanici cari erau obli­gat’, îa ultimul timp, să plătească cele 26 la sută. ' »5 »—104 Confecţionăm tot felul de încălţăminte pentru dame şi domni în Atelierul nostru de lux, Strada Regina Maria Nr. 51, pe lângă preţurile cele mai reduse. Rugăm con­cursul onoratului public românesc. .­. .­. SINDICATUL PANTOFARILOR ŞI CIZMARILOR ROMÂNI, CLUJ. "——--------—----------—-în r Cumpăr «KSSissAaiaM métsiesassBEisaasa cu preţurile cele mai mari obiecte antice, porcelanuri, argintării, mobile, piane. Chemat, merg şi la dom­ciliu. Agenţii primesc onorar Iacob Weisz, comerciant de antichităţi, Cluj, Str. Memorandului. Repertoriul săptămânal de la Teatrul maghiar Vineri: .Zamolxe*. Debutul baletului Iosif Ligeti. Abonament de zi 93. C. Seria 268. Sâmbăttă marineu: .Ţiganul“. Reprezentaţie pentru tinerime cu preţuri de tot reduse. Conferează profesorul Borbély. Ser­a ‘.69. Sâmbătă seamă .Povestirile lui Hoffmann*. Cu distribuţia nouă a rolurilor. Kolbay, Kel­­may, Vajda, Sugár, Pfeiffer. Abonament de premieră 42. Seria 270. Cu uşile închise. Duminecă orele 100. .­­.John Gabriel Borkmann" a treia reprezentaţie din ciclul literar pen­tru num­itori. Preţuri reduse. Seria 271. Duminecă matineu: .Fiica nabobului din Do­­lova". Prețuri reduse. Seria 272. Duminecă seara: .Micul cadet*. Operetă cu Tolnay Abonament de zi 94. A. Seria 273. Luni: .John Gabriel Borkmann“. Abonament de premic­ă 43. Seria 274. MICA PUBLICITATE MT D­e vânzare o masă de scris an­tică, se poate vedea în Calea Moţilor 4, la fotograful Sighetu. a1.­« C­aut pe fiul meu, Alexandru Perja în etate de 21 ani, originar din comuna Cernuc, judeţul Solnoc- Dobâca şi rog pe dânsul sau pe ori­care ar şti adresa dânsului, să bine­­voiască să-mi comunice adresa dân­sului, mie la mama sa. Raveca Preja, 1163, South Main street, Akron Ohio, U. S. A. 163 şi 5­0 crescătoare află imediat apli­care pe lângă condiţii bune la advocatul Dr. Rusu­, Cluj (Calea Regde Ferdinand 2/a), 167 î­t Cetiţi giatui şiIS22S BODEGA 22«îl S’a deschis noua bodegă în Strada Vlahuţa. Se găseşte în permanenţă cârnat fript proaspăt şi mezeluri de tot felul. Rog Onor. Public să încerce şi va fi mulţumit ALEXANDRU SZILAGYI, fost manipatant la restaurantul 128­4­8 .Kis Pipa*. „PATRIA“ Pungi, saci de hârtie în execuţie simplă­­ şi luxoasă la Papetăria Lepage, Cluj Cereţi modele. 4_8 ............................................ ...... I,,, 1­09,in8_i 1­.7. CIU „1111“, mărime garantată, 1:10000. Nu se strică. Se întrebuinţează de toţi producătorii de caş mai de seamă. Se poate comanda în sticle de 1 kg., în cane de tini­chea de 5 kg., precum şi în baloane de 60 kg. Fabrica chimică EGGER & Co. CLUJ -----------------------------------------------TT Almanach Me­dical Portativ 1924 In urma cuprinsului bogat­­de es.­uista al­fabetică a medicamentelor oficinste, desolo­­gia lor, receptora românească primele aju­toare, simptomele și tratamentele Intoxica­ţilor, noţiuni de dietetică etc. Organizaţia sanitară a Românie etc.) e indispensabil pentru medici, farmacişti d­e Almanachul frumos executat, pe hârtie bună, legat în pânză şi cuprinzând cca 5— 600 pagini. Lei 200 — cu porto. LIBRĂRIA LEPAGE, CLUJ. Editorul Almanahului Medical 1924. Dacă doriţi a cumpăra i­MOBILE de lemn, fier şi bronz in prima calitate şi­­ PIANE să nu vă pară rău de un drum la TAR­­GU-MUREŞ să vedeţi atelierele aran­jate cu mobilă a fabricei SZÉKELY şi RÉTI Fabrică de mobile ardeleană, Societate Anonimă, Târgu-Mureş. Aici îşi pot procura tâmplari! cel mai avantagios placajul de lemne necesar. ♦9—ÎC0 TM ' ” 1 1 - s S tg * i repr. şi dep. ■ 9MtAlde fabrîca: fl fiiiiiit Papetăria LEPAGE, CLUJ. Cereţi ofert, trificii senzaţio­nali de Paris pt. baluri: Lame de brocat de aur şi argint. Crepe, Satin, Cre­pe de Chine, mătase Ma­rocain etc., diferite nu­­anțe in casa de mărfuri­e. BfllDos (au bon yout) PIAŢA UNIRII NR. 4. Lloyd 204 82 11­ PATRIA De vânzare casă familiară modernă, Strada Bala Novac 18. In caz de cumpărare se poate pre­lua imediat. 4_s Hârtie LICHTPAUS pozitiv-negativ I-a la LIBRĂRIA LEPAGE, CLUJ. KH«!'' 110« 2 — Se caută lânăr, absolvent academi­cian de specialitate pentru refacerea unor loturi de păduri conifere, 1000 ha pe an. Oferte detailata la CARPATINA, BREZOI, (Vâlcea) JM1M1RA este cel mai bun remediu în contra tuturor afecţiunilor organelor respiratoare, aşa ca: catinbe bronchiale şi pulmonare, tuşă, tuşă convulsivă şi pentru tuberarioţi­i. „Sirpi­­no”-ul Mem se afli în toate farmaciile şi la VICTOR MURA Farmacia la „Crucea-albă", REGHINUL­ SASESC. PRIMĂRIA ORAŞULUI CU CONZIUA HUNEDOARA. Nr. 294—1924 adm. 1503-3 Publicare. Târgurile de ţară din anul 1924 ale oraşului Hunedoara se vor ţinea în următoarele zile: I. La 2, 3, 4 Aprilie st. n. târg de vite, iar la 5 Aprilie târg de mă­rf­uri. II. La 1, 2, 3 Iunie târg de vite, iar la 4 Iunie târg de r­ărfuri. III. La 7, 8 Iulie târg de oi, la 9, 10, 11 Iulie târg de vite, iar la 12 Iulie târg de mărfuri. IV. La 11, 12, 13 Novembrie târg de vite, iar la 14 Novembrie târg de mărfuri. Hunedoara, la 14 Februarie 1924. Teofil Tulea, primar. frumat fotografii artistice %X% FRAȚII JOANOVICS, CLUJ se fac măriri de fotografii\ retra­săli.

Next