Patria, decembrie 1924 (Anul 6, nr. 259-278)

1924-12-02 / nr. 259

SL 2 Decemvria 1924 Un ministru vinovat de trafic de influenţă Un document senzaţional. — Comunicarea dlui depu­tat dr V. Moldovan. — Cazul general VftItoIan«­Aman In sedhg^Camerei dela 28 No­­eifrĂfîr­alelelor Moldovan a pro­dus un document senzaţional dove­dind culpabilitatea dlui ministru Vâitoianu, care s’a făcut vinovat de un ruşinos trafic de influenţă. Dupd ca vă darea dlul hmandl dupa tot liberal dl Al. Vaida Voevo­ ga ur­cat la tribună exprimăndu-şi surprin­derea că oratorii majoritari încearcă să facă procesul opoziţiei, când sunt mi­niştri cari au făcut trafic de Influenţă Eram hotărâţi — Bosse di Vaida — să amânăm producerea dovezilor, dar punerea în libertate a generalului AL Volitolana de către acelaşi Judecători care au confirmat arestarea dial Stol­­cetea, funcţia­­ care a lucrat din or­­d­i, ne a revoltat şi ne sileşte să facem aceasta dovadă. Dl Victor Moldovan urmând la I tribuna a povestit faptul că văduva hmarelui pictor Teodor Aman, con­­le­ trfinică de sărăcie, a anunţat că I iade unele obiecte de artă rămase ■vria soţul său. Printre amatori a II.jst şi ministrul Văitoianu, care a I idem­nat pe dna Aman să cedeze la acele obiecte Statului, iar dsa­r îşi lua angajamentul şi stărue­li pentru sporirea rentei pe care so- I­ţia pictorului o primeşte de la Stat. I­ona Aman a mulţumi pentru promisiunea dată, iar ministrul­­ a cerut şi luat pentru acea promi­siune, un tablou şi un album cu 10 gravuri de-ale pictorului Aman. Au trecut doui ani şi ministrul Vă­toianu nu s’a ţinut de cuvâtat. D-na Aman­­ a scris, cerutadu-i tabloul şi gravurile înapoi, dar mi­nistrul cu i-a răspuns şi nu­­ a Înapoiat preţul Intervenţiei,promise, dar nefâcute. Dna Aman s’a dus să-i vorbească la minister, dar n’a fost primită, deşi a aşteptat trei ore. Disperată, sărmana femee a scris o scrisoare deputatului Victor Mol­dovan cerându-i să expună faptele şi să-i vină un ajutor, în contra ministrului care a păcălit-o. Destăinuirile dlui dr V. Mol­dovan au produs senzaţie. De astădatâ se pare că nici banca ministerială, nici majori­tatea nu se mai pot solidariza cu dl ministru al comunicaţiilor. După ce a terminat dl depotat Mol­dovan, a dat cuvântul dl Leonte Mol­dovai ca deputat majoritar, cara a de­clarat că majoritatea aşteaptă ca min astrul învinuit să vină în Cameră ş­­i sa exili ce Iar daţi faptele relatate vor fi dovedite ca a da virate, cel v.no­rat dl anpoita toata consecinţele. A fost apoi cuvintul dl G. Mâr­seaca ministrul Jaatiţiel, care a deosebit două chectlaci In cele reluate de d Victor Moldovan. Prima, e privitoare la renta dnel Aman. Renta ce o pri­mai dst dala Stat na mai corespunde cu valoarta mozaalai dor­at şi lobtia cuvenită va fi gia ti tn legea Empre­­vic­ntsel care a fost Întocmită. A doua chestiune e de ord n privat. Ga privește pe ministrul com mica fii or care desgar că na va lottrza ai ie exilice, numai riapondarea politici a membrilor guvernului e colectivi, dar pentru acte Individuale, între cari Intră Sl ceh cu caracter privat, răspunderea e cersivistă a fiecărui nUBistru. Di Albert Thomas la Cluj Distinsul oaspe­ţi de două con­fer­inţe: la Universitate şi in sala Reduta pentru muncitori Sâmbătă cu trenul de «o*pto k oreie 115® a sosit U Cluj di Albert Thomas preşedintele Bi­roului Internaţional al Muncii da pe lingă Liga Naţiunilor din Geneva. Noaptea a petrecut-o la vagonul ministerial cu care a venit, împreună cu dali miniştri Chirohirtascu şi Luperatu, cari fer însoţit. Primirea la gara Cluj Duminică la orele 9 dimineaţa, conform pro­gramului s-a făcut primirea distinşilor oaspeţi la gară. Au fost de faţă etnii Septimiu B. Mureşanu prof. judeţului, Utalea primarul oraşului, O. Gritta prof. poliţiei, prof. Racoviţă, gei aral Asistasiu şi alţii. La orele­­ precis apare dl Ab­ata Tho­mas însoţit­­e dnii Viola şi Lebrun şi dali mi­niştri Chirchulescu şi Lăpedatu. Dl Utalea sa­lută pe ilustrul oaspe­ţii nam­ale oraşului şi-i aveasă bun sosit. Dl prof. Racoviţă senata­­tul Universităţii îl salută în numele profesorilor universitari şi a studenţimer spunând, că bucu­ria noastră este cu atât mai mare, cu cit vizita Clujului nu este în program şi totuşi s’a făcut. Salută pe reprezentantul Franţei dl A. Thomas, care a fost In orele tragice ale ţarei noastre U sol, ca să ne aducă nu numai ajutor material, ci şi o reconfortară morală şi credinţa In vic­­toria noastră Salută pe misionarul Geneva! care a accelerat înfiinţarea Ligei Naţiunilor şi care arată în ce constă puterea colaborării între po­poare şi necesitatea păcii universale. Dl. Ion Flueraţ aduce salutul muncitori­­mei, spunând, că sunt multe chestiuni cari tre­­buesc relatate şi soluţionate. Răspunsul dlui A. Thomas „Sunt a­dânc mişcat — zice dl Thomas — de omigiile dvoastre. Am avut o dorinţă foarte mare şi vizitez Clujul. După ce am văzut micul colţ din Moldova dureroasă, am dorit să văd şi un colţ din România Nouă. Mă bucur foarte mult, ci Clujul este un centru universitar Dacă Franţa nu poate trimite industriaşi şi comercianţi la dv. trimite profesori, cari să stabilească legă­tura sufletească intre cele două popoare. M aţi salutat ca democrat şi socialist; da, sunt mândru de aceste idealuri pe cari nu le reneg“. » * * Au urmat apoi prezentările. Oaspeţii au vizitat şcoala de ucenici a c. f­r., arena sportivă şi atelierele, fabrica Renner, fabrica de tutun, şi Casa Cere­ală pt Asigură­rile sociale. La orele 12 au vizitat Camera de Industrie şi Comerţ unde a fost salutat de dl preşedinte ing. Negruţiu arătând că noua problemă, care preocupă Camera de Ind. şi’Com alături de refacerea economică, este aceea, a şcoalei de ucenici, unde ucenicul pe lângă edu­caţia necesară să aibă tot confortul. Dl Farkas aduce salutul uniunii industriale şi co­merciale, spunând că conflicte au existat tot­deauna intre patroni şi muncitori, numai că azi, li se dă o soluţionare grabnică şi bună. Dl Z. Pop, îl salută pe dl A. Thomas în sumele muncitorilor Di A Thomas tn răs-ursiul dat eccentulază, că rfi de necesar echilibrul economic Intre State şl acesta este unul din «unitele scopuri ele B­­oului International al Muncii, pe rare şi l’a fixet Dură aceasta oaspeţii «a plecat la restaurantul New York, unde au avut vuă comună cu membrii Soc. scriitorilor români. După amiază, Conferinţa de la Universitate Dună Ixnicz la p­ek 3. dl Albert Thomas a ţinut o conferinţă la Universitate, înainte de a Începe dl prof. S. Fusariu in alteva cuvinte a ari tat cine este dl Thomas ş! care este sco­pul venire­ dsale la Ou]. A vorbit apoi dl Thomas. Dsa arată scopul Biroului Internaţio­­nal al Muncii, mechanizmul lul şi marea lui necesitate pentru menţinerea echilibrului eu­ropean Soluţonarea conflictelor trebue făcute pe cale paşnică, iar nu cu forţa anostă. O conferinţă pentru muncitori D la Universitate la orele 5 dl Albert Tho­mas a plecat la Redută, unde a ţinut o a doua conferinţă pentru muncitori. Acolo a fost În­tâmpinat ca »Marseilles*“ c­­rentată de aerul ap­dtoritor. Dl Fhutms II salută pe dl Thomas la nu­mele muncitoritor. Dl Thomas îşi incipe conferinţa făcând un scurt Istorie al inftiflţarei Biroului internaţional al MuaoSf, care rst­a o începuturile la biroul de la Băle şi cel de la Berna. Arată dificultăţle votării convenţiilor pentru a căror aprobare e necesar­ăă din voturi. Mulţumeşte Rom­ânniei pentru ratificarea retor 11 convenţii din 16, câte s’au votat, arătând prin aceasta o sinceră adesluae pentru Biroul Internaţional al Muncii dîn Geneva. Dar, pentru ca opera aceasta aă ajungă la bun ata­şît, nu trebue aprobarea gu­vernelor, ci a opiniei publice. Dl Flueraş — zice mai departe dl Thomas — ar trebui să dea o organizaţie profesională vănătorilor şi să ajute astfel guvernelor la aplicarea convenţiilor. A mai vorbit despre di­ficultăţile dintre patron, muncitor şi Stat. Cauza situaţiei dv. — zice dl Thomas — este în primul rând ura şi lipsa de educaţie profesio­nală ce domneşte in afinul dv. II indeamai la solidaritate şi tărie. Termină spunând, că dsa n’a venit aici să facă politică d­at bine la ani iar Seara cu trenul de 7 ore, dl A. Thomas a părăsit Dnjat, reinforcându-se la Bucureşti ______ Rep. Atacurile dlul Halipa Replica dlul Al. Vaida Ie discuţia Ia meargă bând cuvântul dl Pan Halipa din partidal ţărleetc basarabean, nu a­a mai tarnic ei critice partidul dela putere ci şi partidele din oposiţie, le special pe partidul nostru. Toţi oratorii noştri n’ae epos o singură critici la a dresa partidelor da opoziţi, convinşi că nu slăbirea imprimatată a ocoliţsi e datoria no*atră, ci strânge­rea rândurilor acestei Opoziţii pentru a combate guvernai şi i-1 sili si place. Dl Haltet e’a intries acest lucra ci « ades înaintea parUmectalei chestiu* nea fanienil, atacând partidul naţional la aplapide ma­jaritlţ’t liberile. Dsa a atacat şi partidei dlei Iorgă şi ps dl Io­ga personal. Dl Al. Vaida a iatervenit ie disea­se şi s ficat următoarele observări pe care la aprobă Întreaga opinie pu­blică a ţării. Replica dlui Vaida Dl Al. Vaida-Voivod sor na urmă­toarele: Die Hai­pa ştii că am aim pa­ie şi piatra dta şi centra partida! ţirăniec. Ştii că la 1919 v’am ştilt aă deveniţi en part d d­ guvernământ. Mai ştiţi cft steeet rând a fost vorb de fezisne, a fost un perfect acord ş ■sápra principilor democraţi­e ale par­­tidelor noatre şi asupra psrapinelor o­e compun. Nimmt a’aţl coetestat aceasta. Şi daci ou a’a realzit fuz'vnes, n’a fo*t n­oi din cauza principiilor noastre nici dn cauza principilor votatre. Totul a’a pstretet 1* lumina zilei s toată ierna» ste da ce a’a danaot'tfa­­c*snea. Ea s’a demontat die circa eon persoane». Vach Stere, Stere. Dl Ali Vaida-Voivod: cire’a urma aă ne a apunira tot ca unei tiran. Dar concentrirea forţelor democratice n’a reuşit. Ce a fost, a fost. Es va t­abol să traseaacă odată, că-i n-voile acestei ţări vor to bal si primezn ehe­­primaţi» de persoane. S’a tot apes merte cft atât dl lorga rât și noi facem, fie tn Parlament, fie «lari Jo­ci — adică servicii — parti­ d­ la­­ baraj. R drept ei Isttmpli unele hftr Alegerea dela Bocşa Montană ln şedinţa de­ 27 Noimbrie s­­I nu disjorte alegerea dela Bocşa Mon­tană. Dl Gh Pop deputat din partidat na­­­local susţine contestaţia, enomirindo saţiu de nelegisiri 91 ale znil săvârşite de liberali ca şi la Romsnaţl şi ch ar mai grave. Oratorul arată cft în această dream­scripţis partidul naţional roma a avea o sloaţie excepţional de favorab­ili, toata populaţia fiind făţiş de partea candi­datului naţionalist dl Calas Brediciana. Ia secat cerc s'a ales continua bil a nai Brediciana şi dl Caias Brediciana. Guvernul a desfăşurat o teroare săl­batecă trimiţând pe cei doi subsecre­tari da Stat Q. Tătfirescu şi Q. Cipi­­lanu, cari au făcut an adevărat „cercos­­tism* satisfăcând ca prom slaal toate ambiţiile locate. S'a călcat legea electorală ce o Iu­­drftanealt fărl mrgini, s’a batjocorit vont» poporalul și acum se tatinda moşamsei peste toate ticăloşiile să­­vârş­ie. Oratorul va continua re­şedinţa de Joi 4 Dc­embrie _a_ toeli intre partidele £da opoc'ţi®* El­scet regreta b le. Dar ci na cădi $i dl Halipa In greşala de a critica partida de opoziți** Or fi carenţe «1 in aceste par­tide, dar și într’o ciorbă mare sa gi­er şte an fir de păr. Dl N. largai Io ciorba aceasta e o barbă intre* gi (ilaritate). Dl Al. Vaida-Voivod: Corn 'și le «oare al giaeac p-te. Barba diai lorga a fost odată en ste*g pebtra noi și p.-ntris d-voastri. Dl Al. VMda-Voevod: F*c dar or« gimnte frățească dial Han­pi de a no mai critica part deie du opoz'ție. Sao daci e vorba de critică, si o facă s pe a part dalei țirintic, căci sapt și acolo ciocâiri de curente. Carenţele dela noi fac dovada ci par- Udul nostru este realmente democrat, ci nu cantem an partid da dictatură. Elementele pe cari la criticaţi azi, e­­au bene cred «’a hotărât fuziunea. Ş vor fi des got bane şi atunci când per­­soana care a împiedecat fuziunea, va cşi din roaştințs d«moe­a voastră. Dl Hri oa e aplaudat de aberați ş’ seta­­­go's e sentimentele mele demo­crate («pi.) • Zorni „N­eamul R mâ­esc” comen­­ând cuvintele dlui Vaids spane: .Noi, cats am pus totdeauna deasupra problemelor de partid, interesele per­­manente ale ţârei găsim tn apelul plin de avânt fi sinceritate, al purtătorului de cuvânt de eri, semnalul pentru Co­ordonarea forţelor vii fi constructive ale ţărei. .Mai poate sta ceva împotriva unei uniri pentru munca grea şi plină de răspundere aşteptată cu grabă de Ro­mânia întreagă­ .Cu atât mai bine, dacă nimeni şi nime nu va împiedica drumul acestei apropieri a conducătorilor conştienţi impusă de gravitatea împrejurărilor­ .Noi vom fi cei dintâi să ne bucurăm, încredinţaţi că ecoul puternic al cu­vintelor dlui Taida-Toevod, va zgudui şi va înflora toate conştiințele naționale chemate la opera cea mare'­. Festivalul Scriitorilor români Ieri la ora 11 au apait la Cluj mem­­brii societăţi Scriitorilor români. Au fost primiţi de dali Utalea, primarul o­rssalai, care le-a urat ban sosit. A ils­­pu as dl Crisvian Gogi. La ora 1 a fost o masă comună !d reatauraatul N­wYork După amiazi la 4 a avut loc la fe­stival la Teatral Niţional. A vorbit dl prof. I Lupts din partea Asociaţianei, arătând fazele scritorii românesc. A urmat apoi conferinţa dini Gogs prez dental S. S.R., dispre Rottal scrii­­toriior români. Conferinţa dial Gogs a fost fonte malt aplaudaţi. Dapft d sa au cetit din operile ior dali: Mircea Ridn’escu, fob Pliat, V. Rasa S­risna, I. A B*sir*bessn, Alfred Moşota, Vi tor Elfm­ia, N. Davideso* Septimiu Pops, Adrian Mani«, Brficam. Au câmat d«H C. Pavai şi N B e­­tao şi dnele Lia Pop şi Act de Baibo art ş?l ai Operei din C»or. Dintre scriitorii anunţaţi ae Iiosic doi Sadoveana, B­ăteaca Voineşti, Casaban, Minolescu şi Rebreana. In jurul „documentului­ urli In vViitorul“ şi în „Ţara Noa­stră“ au apărut aproape In aceeaşi vreme fragmente dintr’un­­ordin circular, cu caracter oficial, pe care l’ar fi dat conducerea partidului na­ţional cu prilejul alegerilor generale de acum trei ani. Comentariile n’au lipsit din par­tea celor două organe de publicitate, ba s’au alăturat şi alte condeie la propaganda de discreditare a parti­dului naţional. In şedinţa de Joi a Camere!, un deputat liberal ardelean care de trei zi le agita revista dlui Goga, cu de­stăinuirile­­senzaţionale­, nu s'a mai putut răbda să nu se provoace la­­documentele uriia între fraţi, propagată, se înţelege de oficialita­tea partidului naţional, Dl Iuliu Maniu, prezidentul par­tidului nostru, s-a ridicat imediat şi a făcut în şedinţa Camerei urmă­toarea declaraţie: Conducerea partidului naţional n'a dat nici când o astfel de cir­culară . Nu cunosc pe dl deputat care s'a provocat la un articol dintr’o revista, dar li spun că rău face venind cu acuze luate din isvoare pe care nu le-a controlat. Deputatul liberal n’a mai reflec­tat nimic, dar In schimb Viitorul li somează pe dl B. Duică să vină cu proba. INFORMAŢIUNI — la primăvara anului viitor o va deschide la Florenţa (II Italia), cel de al doilea Târg late­roţional al Corţei. Alături de toate ţările din Europa şi America, am fost şt de data aceasta Invitaţi să trimitem la Florenţa ceea ce avem mai reprezentativ d­e punct de vedere grafic şi editorial. Pentru orga­nizarea Secţiunei Româneşti a’a consti­tuit an Comitet de Oroare, (dat sub preşidenţia A. S. R. Principele Carol şi din care fac parte dnii Miniştri de Ex­terne, de Instecţie şi dl Eirico Bem­­porad, preşedintele Comitetului Floren­tin), care a lansat aa apel către prin­­cipatele noastre Cate de Editură, invi­tăndu-le să decidă participarea lor la aceasta binevenită operă de propagandă naţonală. Generozitatea Băncii Naţionale Penhe c­ld­ea căminul«' stu decţilo) tn medicină Bio­a Naţionali a dă nit 30 (treizeci) de m­i da lei, adică dr S'*e ori ma i mult dt ât muncitonal I n Rut* dia Ohio (America) șl ex«?t tot atâta ca o săracă Zemstvă din O­b­iol Basarabiei. Bjg.ta m­andsră liberații («ă pofte** ft cineva. să zică. că n-) ca en capital de 82 m 1. Ia care dă 50 mtl. dvdende an al («de ft aprei»** tndo­t capitalul) a fost totuşi m*l gr gerOiBft, decât Senatul. Bătrânii pi­loţi ai Statala! ae prefer t sl ridic- Somnarosl dn umeri, cft d Ii a’« făcut propanerea aă dea disina pe o ei pantra elraiual studenţesc. Turneul t­»ndoJinis tutui simtceita A* ae»i MlefcaU 8 U cea.b ,v Za iau, Joi 4 Jbăa, Dtxnb­ec* 7 De embrie Teatrul Național Cluj, Ma­­l 9 Mediaș, M ercur 10 S gh ș a a, Joi 11 Ibaș’âlâe, Dumi­ce â 14 Decembrie Blaj. — AiOc­iț! nea genera ă a med e ior Invit« p ntra a doaa osri pe toț d^ t med'ci în vede­a înaintărilor, aă rmunkre de srgațța D rectincei a Vl-a S nltarl n-mfiru' .Mjoltor«! Oficia* ând ae * ba ivit liba a .practica, şi an act justificativ ci ae fost mobilizaţi. înapoi la furca Conferinţa doamnei Dombay Interesul public centra conferinţa doamnei .Maria Dombay (proprietara ţasătoriei „Dombina*) a fost cât se poate de Inapdleţit. Sala cea mare din Casa Franciscanilor a fost plini de cn nubile numeros și «elect ce prii j«l conferinţei de ieri. Subiectul conferin­ţ«I a foit promovate« Interesalel păs­tra i daatrla casnici, ţesltoria de pos­tav şi tot soiul de altfel de («sitari -asalte, adecă Înapoierea la torsul cas­nic, ca biză a lacrftrilor de fabrică. Industria casnică are o importanţi a­­tât din penet da vedere al frumoseţii şi trilab­iei ţeaitarilor, cât şi din acria ai laturii economice, deoarece astfe da ţesături sunt mai căutate la expo­t­ele prezentând toate avantagiile măr­­furilor homespun (tegăio ii­e indigene). Prin exportai acestor ţesături se pot hapoia la ţară miliardele data pe le erori st­eine şi au pot latente!« aci a­c asă multe Isvoa e dl câşt'g, ferb­'r­­da-ae ț te, ale nărui lacrimi valorează mai m«it, decât Burasai altor*. . .Sod­tirea Ocrotii a Orfanilor d n Rizbo o8’viode la l baţie pebUcă 3000 ■tu goaie de conserva din tablă s tocni de uşi vari', la z aa de 12 De­­emvrie 1924, or­­e 11 a m., la orie lin­­al .Principele Cai o8, inormaţi mal pfCriss ea pot lua la biroul Re­g nai din strada Kogălsh­eana No. 8 o sie a. m. Iliana Várady (Artă mai înalta de dans). La 1 Dec. ora 87* seara se în­cepe colonul „Universitarilor “ în sala de gimnastică a Colegiului reformat în Str. Cogălniceanu 16., la care rog înscrierea domnișoare­lor în număr mai mare. In fiecare Duminecă seara la ora 87* Serată dansantă, Jazz-Band, înscrieri se fac în Str. Samuil Micu 4 și la Colegiul reformat. 1028 i­i Ileana Várady. — Vi-e deranjat stoma­cul, nu aveţi scaun, luaţi PURCEN în cutie originală. — Flanel velours dese­nuri moderne Lei 6Q'—, Flanel dublu cu două feţe Lei 79 —, la «AU PRIN­­TEMPS› Str. Memoran­dului Nr. 11 (Unio). 995 6­6 — Dl deputat dl Victor Mol­dovan şi-a deschis birou de ad­vocat în Bucureşti, str­ăzilul de noapte No. 6 (aproape de Palatul Justiţiei şi Palatul Poş­telor). 1010 5-20 — Dl advocat Dr­uie Lazar şi-a deschis birou în Bucureşti, str. Azilul de noapte Nr. 6. 1010 5-20 — In atenţiunea amatorilor de mode! Costume bărbăteşti, pal­toane doulc­e, mantale de iarnă, precum şi specialităţi de stofe, au sosit şi se află un mare asortiment la Magazinul Urania. Cluj, Calea Regele Ferdinand 34, vis-a-vis de Cinema Urania. Doamnelor! Fiind sezonul înaintat, pin­dem cu prețuri de reclamă cele mai moderne pălării de dame. Pălării de pâslă de la 2500e lei în sus, pălării de pluş cilindru de la 375 jw ip La magazinul de pălării „FBföMi­“ jegy Ifwy Cluj, Calea Regele Ferdinand 8, vis-ă-pis cu mag. la „Barza“. JTvuuim auraos ro. ovw uo 4«—iv Lemne de foc de prima calitate stânjeni­rii tăiate ca pre­ţul cel mai avantajos vinde pentru comer­cianţi şi consumanţi şi transportă la domiciliu STĂRUINŢA ROMÂNEASCĂ S. A. Secţia de lemne: CLUJ, PIAŢA UNIREI Nr. 20. Telefon 229.804. . „ELISE­E“ Piaţa Teatrului Naţional, BUCUREŞTI, Restaurant, Café, Bar, Patiserie, Sa­ I­­ă de Biliard, Local de primul rang,­­ Concert seral Rudolf Hoţia 8. A. 6807­­8 ST­ Sn I Dacă doriţi a cumpăra MOBILE da lemn, fier şi bronz !n prima calitate |i PIANE să nu vă pară rfip de an dram la TâR­­GU-MUREŞ 8A vedeţi atelierele aran­jate Ca mobila a fabrice! SZÉKELY şi RÉTI Fabrică de mobile ardeleană, Societate Anonimă, Târgu-Mureş. Aici Îşi pot procura tâmplarii cel mai avantagios placajul de lemne necesar, JS 18 Lemne de foc STOTTER Telefon 800, tăiate şi cu stânji­­nul, cu preţul cel mai avantajos. 3­8 Se apropie Crăciunul nu cumpăraţi până nu vizitaţi magazinul RENAISSANCE Cluj, Calea Regele Ferdinand 15, unde vă puteţi convinge că în adevăr cumpăraţi cu cele mai reduse preţuri tot ce aparţine branşei de mode şi în special orice articol de manufactură. Mare desfacere de Cupoane! Asortiment mare de Covoare şi Stofe de mobile. Rudol Mosse S. A. 4148 70 3­­3 AUTOPNEURI *1 BANDAGE „DUNLOP8 de renume mondial se află la Reprezentanţa din Ardeal a firmei STOSSEL & Co„ CLUJ Calea Victoriei Nr. 20. Telefon Nr.: 1—57. Voyd­a«» Telegrama: STOSSELCOMP. „„ ^ Rador 2«i84 953 9— Candelabre, vase electrice de fiert şi maşini electrice de călcat, ins far­maţiuni sanitare, băi, cuvete closete, aparate de iluminat şi incălzit cu gaz, lămpi Avert si Invert, reşouri de gaz fin Peste drum de Siguranţă la „ELECTROHIDRO“ Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 65,­­, Telefon: 2014. PATRIA IBI este foarte bun contra tuturor afecţiunilor organelor respiratoare, aţa­ca: catarhe bron­­ch­iale şi pulmonare, tusa, tuşă convulsivă şi pentru tubercu­lon­ci. „Sirpnnol"-un Mara se află in toate farmaciile şi la VICTOR MERA Farmacia la „Crucea-albă**, REGHINUL­ SASESC. tipografie Naţionali S. A­, Str. Regni» Mali» 4

Next