Patria, ianuarie 1925 (Anul 7, nr. 1-23)

1925-01-14 / nr. 9

► Cluj, Miercuri 14 Ianuarie 1925 DIREaOR: IOAN AGÂRBICEANU REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CLUJ, STR REGINA MARIA 1! ANUNȚURI DUPA TARIF PRI­MEȘTE ADMINISTRAȚIA SI AGENȚIE­ DE PUBLICITATE TELEFON REDACȚIA I 13—3 î danismul în­­­ IndiaI Articol din Afară — Este vorbit de noi grozivri­ ardelenii, cel­i de ieii , de unii vechi și bani gre­gari, de al­ți neni și falși proroci, — iar alții de-a dreptal foști vânzători de neam,­­ iar n Zi cei mai sclipitori politiciani, pre­ i­tiosi­ind u­umitor! de fara« Realizarea unie­i tafi nationale pe merit i-a procopsit. Mi­niștri, o droaie de șefi, senatori, deputați , directori au lisătit ca din povești. Aleși, nealeși, e vorbs că majorități trebuiau ga­ ,­vernelor țârii. In aceasta trimânia e ne­­buni au apucat la silustii și oameni vred­ , nici­­ de postul lor, — dar foarte msiți — nevrednici, namiiri de rând și imorali, cari idee­a’au cum s’a făcut această Ro­­mân‘el Dacă l-am intrebes,­­domnule știi , cum s’a făurit aceasta anttetei” Mulți îți răspund plicticos­ ,iacă ășa, foarte simplu s’a făcut, am avut noroc*. Așa-mi spunea un ve­chiu prieten de pe vremuri. ,Acum e Vremea noastră, să facem treabă*, nu t- am apus nenorositute, — ,vin­o cu noi, — inscrie-te la partidul de la putere*. Bine, măi prietene îi replicai, ce ne facem, — să lăsăm noi partidul national la o­pinie, mama noastră scumpă» cere ni-ai crescut atâta amar de vreme pe toți arde­­lenii? Și poate una ca asta? .Sigur, ci se poate, să-l­­ abandonăm, ■pune prietenul, nu mai are rost, știi tu vorba, fosta­­lele, —• mai lasă din ideile tale cu partidul naional, — ești un prost, ■— poți tu răsturna lumea? Lw’ s’o­t­ să toarne alții, — noi să ne vedem da tre­­buri, ci viața-i scurtă și grea, scumpetea-i mare, — dar guvernul e tare și cald, — el ajără și încălzește pe toți fiii săi. Cu idealismul tău n’o duc departe, ai ai ră­mâi căiâfiioo, ca și sub unguri. .Tu imi spui, că comitem o crimă și­­fârni pod partidul «nostru vechi». Gieșești amice — nu e așa — tu ce știi ce e politica? Așa sunt timpurile fraze, fră­­ml­uiri de prefacere soci­ală. Vesi un Goga, un Diian, un Ttlpon și alții mai noai, ce crezi, aceștia ce sunt? Iți spun sincer, te compăttimesc, iești deștept băiat și bun, dar neisteț și mic lu poUtică. Dacă n’ar fi ăștia — noi oportuniștii — că ți-am face? Vezi eu,­­ sub unguri, eu cine eram ? Știi tu, tot cu puterea ! Și azi, — ca și atunci, tare și puternic Am fost deputat, prefect, secret, gene­ral și aed, că de mi o ajuta Dzeu, după vre-o cțtteva grase iavatteli — sper Că o flă ajung și miotstu. «Pe onoarea mea, aici parola, — dacă nu aezi*. Mi uitai lung la prietenul meu în­­destuiri, ti fixai odăac, li cfință tU bine vor­bele și ii spusei: «Bine, măi frate­­!- tu Iești to desiuili cum merg treburile acestei țări?*­­— .Nenorocitule*. Îmi răspunse iar ca tre­burile țării, cu cinate, cu dreptatea, tu tot cel vechili al lămsa S gar, — ci nu vor merge bine. — Dar caă-le bre la o parte, — nu importă — să ne meargă nouă bine. De nu fărâm noi — fura alții, iești un cop ll ziu, iți cinstesc su­fletul dar ai să te prăpădești sărac, nein­semnat, ca toți muritorii de zăad. «Vezi eu și pe vremuri am alet bine, dar szi, — ^ mai bine stan, am 2 vile, 1000 jogi­e de pământ și pădure, acțio­nar, la mai multe bănci, 7 milioane de­puneri. »Tetea Atecu și soții n­a­s oa­meni, —* na «Mamia* voat, nehotarăt Asti-i politici, na a ta și a particiu­­l ^ lui tan. Am ficut trebă — fără si spui a vorbi in parlament. — Nu ți-am apus inainte de alegeri — «v no cu noi ! * Vezi, azi erai deputat și iacă ce depu at cu cap. orator, — nu ca mine, — făcea­i I ispr­ vă și in afară de parlament cu per­­mise, intervenții și pașapoarte. — Vezi, unde ai ajuns cu partidul, cu cinatea, cu I­­dealiamul tău? De-abia trăiești de pe o­­ zi pe alta ca familia ta, un simplu func­­ț­i­gionar.* Și așa mai departe Imi îndrugă prie­­tenul meu din filosofia politică nouă și practică a vieții sale. Am rămas înlemnit de vorbele îndrăsnețe ale acestui viteaz al noului politician din Ardeal și ti spusei hotărit. .Dragi cu voi rămânea și pe mai departe pe lingă credințele mele poli­tice vechi*. Imi zimbi plin de milă, mă bătu pe umeri amical și imi spuse încet: «Zău prost mai ieșiți* Nu.i răspunsei nimic. Am plecat capul, mi-a atrib­a mar» și cu o imposibilitate de am făcut acest parve­nit mi-a apus un­­ servus* biruitor depăt­­rând a­ce cu pașii greci pe trotuarul din colțul sfridei. Mă tittel lang după acest practic, fericit politician de­speti nouă din Ardeal, care la orice ocazie sfida cu cinism orice ac­țiune a altui partid și cu o ipocrizie obraznică lauda veșnic partidul deja pu­­leier« și pe șeful său, M’am gândit munt asupra acestei minuni sociale ! Doamne, cum poți răbda pe acest om și pe al­i asemenea lui­­ a­­­ceasta țară prostește ri­­gidnitoare? Unde ni-e sufletul și con­știința omniei publice? Atât de tare ai» decăzut ? in acelea clipe buimăcite, mi-au trecut pe dinainte toti visătorii și făuritorii de mari idealuri ai Ardealu­uui ii vedeam numărându-! pe degete, pe cei rămași buni — fi răii, păcătoșii, se strecurau dinainte-mi sfioși și ca frică, ca n ște făcători de re p­i­ntea ni se întunecă, înflorat) vedem, lâ pufin a mai rămas curat din trad­iionalul caracter al intelectualilor ardeleni Multi gregari ușor sagetionați ori interesat­­i­ sm pierdut Cu ei alaturea în vârtej, s’au in­­undat alții, moralul a scăzut, scumpe va­­lori — unele — In politică s’au pră­­bușit. o lipsă de conștiință tot mai accentuată pentru binele moral și social. Se confundă binele cu răul, dreptatea cu m­indena, cinstea cu necinstea, toate de-avaluitat(’o goană nebună fără de nici o socoteală In aceasta Invălmășală socială setoasă după putere și bani, moravul sodial arde­lenesc curat își pierde mult din străine­­rea feței de odinioară. Bilanțul acestui re­zultat sodal — după șase ani de unire — e trist. Insă e fidel. A ridica și lăuda pe tâlhari, a detesta și calomiaia pe cei cin­stiți e astăzi la ordinea zilei. Acest feno­men sodial a prins rădăcini și la noi in Ardeal, iar insușirile noastre specifici vechi ,munci, adevăr și cinste, se Intre­zăresc tot mai rar. Am piactat aceste mărgăritare și ne­stemate drrgi, îngrijite cu atâta foc și jertfe de către generația veche, fanatică a ardelenilor. S­a nărsit acest altar uriaș de omenie plin, ușilc­ i sunt sparte, au intrat tâlhari mulți, — ei vreau să ne fure — cea din urmă nestemată, —­­credința străveche** Intr’un viitor mai bun și mai frumos al țării. A!e­amdra Ion Sighiforeanu, Un Jubileu uitat ABtăai se impunese 25 de ani Aela, prima apariție a ziarului ^Drapelul acela, care a fost intr’adevăr simbolul romăniemuirii in părțile bănățene. Idcea națională a­ fost sprijinită cu un elan deo­sebit de insuflețitul si nernfricatul stră­­jer al intereselor neamului. Bănățeanul curat la suflet și trezit la minte, mai deștept și mai cetit decăt frații lor din regiunile întunecate ale Ardealului, unde mai dăinuiau încă armele iobăgiei, tot cetia cu patimă „Cărăbierul" lui, la care ținea, ca la un lucru sfânt, pentru că „Drapelul­' era pe lăngă biblie a doua carte sfântă a lui. Două decenii aceasta foaie a ținut a­­prinsă făclia naționalismului curat du­­cănd o luptă încordată împotriva în­­filtrării corupției morale și materiale a dușmanului, care începuse a-și face apariția, cu scopul vădit, de a distruge solidaritatea neamului atât de necesară în toate împrejurările. Din cauza hărzei sale rezistențe gu­vernele dușmane nu l'au cruțat cu per­­zeerifia și procesele. Mulți din colaboratorii lui au fost pe­depsiți cu luni si ani de zile temniță și cu grele Pedepse in bani, pentru cura­jul, cu care iți susținea părerile. . Amintim aci pe răposatul dr Ștefan Petrovici, fost deputat in Camera un­gara, dr Jurca advocat,protopopul Caș­­par, si redactorul răspunzător al foii Nicula­e Jugănaru, nenea Naie,­ cel ce drept răsplată îți poartă astăzi sărăcia pe străzile Clujului, cari cu toți au avut nefericirea, dar ți mândria in același timp, de a trăi mai mult sau mai pu­țin în desnele temnițelor ungurești. Cel, care a fost in tot acest interval sufletul mișcării naționale în Banat și energia din care pulsa viața națUmătă in aceasta regiune a fost fără îndoială dl dr Valeriu Branisce, directorul zia­rului .Drapelul*. Cu o neobosită stră­duință și abnerațiune dănsul a dat viață acestei fot prin munca lui încor­dată și prin curățenia idealului ce-l nutria. Astăzi ,Drapelul* nu mai este In Romănia-Mare glasul lui s’a stins, că al eroului căzut pe p­răpetul cetății ocupate. Cei ce se bucură astăzi de victoria dis­părutului au o datorință: să-ți reamin­tească o clipa de propaganda idealistă a­­ Drapelului* în cele două decenii de intensivă activitate. Este singura răs­plată morală, ce i­ se poate acorda în locul unui jubileu uitat. Cu prilejul acestei comemorări poate că nu este de prisos invitația ce o a­­dresăm bravilor­ români lugojeni, de a reînvia „Drapelul” dispărut. Ar fi cea mai frumoasă faptă națională, ți idea­listă, în vremurile acestea de frămân­tări de tot felul de interese meschine, ți ar fi in același timp o strajă a ro­­mânismului in părțile sud-vestice ale țării, unde amenințarea este destul de p­rimejdioasă. * V 2 LEI EXEMPLARUL ORGAN AL PARTIDULUI NAȚIONAL ROMÂN Regionalism de circumstanță Dl Goga poate fi maltamic de re­­zultatul conferințelor nvietei »Societa­tea de Mâine". Ca si toate .atdudi« aere* (*au ca să fim mai gravi,­­acțiunile*) sale politic de până acum­, convenib­l­ /e an pahar de vir din re­­­ta­urantu­l chi­mic de la N­­w Ys­k l­atu latiafacat in Umila dorințelor sate: sau pas pmtru câteva alte Indirculația cât<­­aiei p­blice de cafenea. Ba chiar zia­rele s-au ocupat de chia, injalându-i, firește, pentru a caprivili" mie de... fe­nte publice. Dl Goga și-a atins scopul, infomal ca eroul unei nuvele niserti, care a încercat să se sinucidă, tore a-ți vedea numele în ziare la ru­brica știrilor mărunte. Din acest putct de vedere șeful ave­­remanilor ardunul este foarte modest, te mulțumește și cu IatatăturL la al­­ternativă de a fi înjurat mu de a fi ignorat­­.singurele posibilități de mani­festare a opiniei publice față de dio) dl Giga o preferă pe cea dintâi.­­kace constitue însă ridicolul nouli pou a fostulas ministru de arte (dar mai ales de­­ calfe*) este regionalismul tău de «circamstanță. C­um Intr'un număr din anul trecut al­­ Țârii noastre*, an fulgerător articol împotriva regionalismului partidului na- Hortai, semnat: Octavian Goga. Dacă l-am crede âncer la­coi la atitudine nu l-am putea ca nimic com­­bate mai bine decăt ca propriile sale ar­gumente. Dar cine-l la in serios pe dl Goga? Câ­nd partidul național cerea an­trab lamtat paiete pentru Ardeal din par­tea aceloia cari considerau această pro­vincie drept o colonie, dl Goga tuna și figura împotriva tipsei de patriotism (?) a fruntașilor acutul partid- Astăzi dl Goga­ este an regionalist... convins (te zice chiar să vi fau de­mersuri pe lăngă autoritățile comunan­ ale com­. Ciad­a, spre a­l declara pe d Averesca cetățean de onoare, calitate care l-ar da dreptul sa participe la conte­­­cințele "Societății de Mâine" unde nu sunt primiți decăt ardelenii). Neofit înflăcărat, dl Goga este in noua sa credința mai rigm,alia­t atcât cat amt Sim­en regiona­fU fi bine t i­U.» n se cruțător față al partidul național. Astăzi acest partid — după dl Gogu — este vinovat as­a P trădat Meretéu­ Ardealulul primind in tânduite lai ve­­sute organizațieiU .regățene** ale fo­stulu­i partid conservator utiOizat. Ce va fi mâine, d­U »Societatea de mâine* nu poate ști. Totuși transfigurațiile dial Goga m­amuză. Dau face cu neționaUsmul an­­aș Joc ce t'a făcut cu antiteaustmul. P400 vor fi știind că ca un an îna­inte de conferința ana Teatrul Națio­­nal »ideea naționala" a dlui Goga era .a misoarta și uiituitatea antistmi­ă are o af­ecțiune inițiala, aceea de a fi a imentata din afară, de peste granițe judecă id­eu o nedreaptă apreiere ti­­­ ureasca .răzvrătirea a studențimei uni­versitare ain Cluj și-a îngăduit sa a­­firme acea lucru omar in tocaiai Uni­versitații față de trei profesori anim­­ertare (a­s căror nume le­­ putem indica, 4X cerut). Când mișcarea studențească a înce­put sa prină, dl Goga a făcut o bu­mătate ut l­itoarare >a dreapta, incert­­ă,ici să Și fixeze reputația ae laoi m­­nonai ai aiduerantismului lona-istc. Actlas sad ii face azi cu regiortalis­­iVM, insa cu mai puține ritmuri, deoa­rece de astădaia nu mai esti ab­igui să-fi oTmuaiMze autuduale ca abagu­­urme pactului ca un gurii ăla Aratai H CU datorie câlri tiunca Murmorosen dh B­utik. Nu m-ar surprinde ca neo-regionalis­mul dinl Giga sa treacă dincolo, de int­teresele națiunaie ale Ardealului. Dar acutea spun cfiestians de amâ­nuni, cort nu intere­seasc^i. Broaim vesei reișești de care vorbeam la inceput a încercat o singură ăută sa se sinucidă și asta ca riscul de a nu 91 mi putea ati nmneie in gazetă. D­­oga se poate sinucide de aokă ori p. Ml fără MCI un risc, la toate aventule sale politice, vino­­vați nu sunt decăt cel cari-l tau vi u­­mos. Și trebue să recunoaștem că ast­fel de vinovați in Ardeai sunt foarte pațiut. Cei cari au asistat la conferințele n­oii cetăței pe măine­ s-au convia ca societatea de azi a dlar Goga nu se potrivește cu societatea de iert­fi că te­varășii săi de idei politice sunt rteru­­zgii din societatea de azi pe mâine­ ANUL VII ^ NU­MARUL 9 REDACTOR RĂSPUNZĂTOR: MIHAIL EM PROCOPIU ABONAMENTUL: PE UN AN . . . . 860 LEI PE­ JU­MATATE AN . 180 LEI PE­ UN SFERT DE AN 16O LEI LUNAR 40 LEI IN STRHINATATEs PE UN AN . . . . 2000 LEI PE JUMĂTATE AN . 10OO LEI Ieri după masă o parte a Intele­tualității clujene a fost avizată, că sorted di Qol­dif va avea loc a 3 a .conferință* poli­tică org­anizată de­­ Societate de Mâne* pentru formarea frontului unic anticlbaral, în Transilvania. Ag fost parte c«I vre o 40 barbet) de diferite culori politice, plus vre-o 50 studenți, și trupa de la Teatrul Nat­onal cu dl Zaharie Bă sin tn ’ frunte. Invitați noul au fost dl O. G­itta, pre­­fectul de poliție și dl Ju­manca, conducă­torul so­ialiștilor democrați, fost șef de resort in Consiliu Dirigent. Dam aci un rezumat complect și autentic al discuțiilor. Masa a fost prezidată de P. S. Sa Ni­­colae Ivan, episcop ln Chj cu următoa­rele cuvinte: .Mi veți Inter ba, ce cauta un episcop la o adunare politică? Nu ți­nem încă adunare, ci un schh­mb de ve­­­deri. După marele seri­tor dl Goga și emi­nentul profesor de Bogdan-Dutcă, vom a­­ssu­lta cu toții pe vechiul și lor dreptul lup­tător politic dl V. G­old­ș. și pe urmă cu toții vom trage concleziile din discuțiile Organizate dl .Societatea de Mâne*. Dl Vasile Goldiș la înt­oducerea cu­­văntării sale de 2 ore spune: Ca particular Nu am avut nici o cunoștință preala­bilă de cele puse la cale dl .Societatea de Miire*. Vorbesc ca un simplu adeve­r al partidului național, fără nici o calitate­­ tidală. spustie mei?, nu angajează pe con­­ducătorii partidului. In articolul de invitare din­­ Soa, de M ' se vorbește de haos, de prăpastie, de gu­­vern rău și de opoziție neputincioasi, și se speri, că după aceste discu­l va urma unirea tuturor celor buni și­­ insăntto­­șirea*. Nu Ințeleg de ce nu am fi putut asculta și expunerea de rapt­­e a unui­­ baraj... D Ntmoian (averescan). Nu sunt in Ardeal! Dl V- Golf... de cari sunt destul In Ardeal. Di ministru Lapedatu trebuia să fie invitat să fim­ o conferință, nu numai ca spe­titor. Acțiunea Română trebuia să fie invitată oficial. De-asemeni un reprezentant consacrat al studentimei. Mișcarea .Acțiu­­n*i și­­ studentimei sunt simptome se noase. Ele nu pot fi tratate cu reprerslil Utilitatea discuțiilor Să nu căutim discuțiile, dar nici să nu le ocolim. Riul nu izvorește din lipsa de discuții cum spune ,S. de M.* Se discută destul în Prihtnmt, conferințe, reviste, ar­­h­va dlui Gusti, la cere a luat parte și distinsul președinta al paridelui meu, dl Ignur Maniu, congresul cooperaț­ei, care e muzica Viitorului, și la o­­re voi mai re­veni. Vorbi nu e de prisos. Altfel nu ve­­neam aci. Se accentuiază rele­e de cari șoferei’’­­dealu­l, carei am avea priv­egiul de a sub­­i. Era mai bine si se pună i hestis pentru țara Intrerii, căci pretutindeni sunt aceleași suferințe. Ne-ți chemat aci la un fel de examen ooltic. Ei mă supun bucuros. Din ora torte poate jmi veți da nota 6 dar gân­durile m-le curate, ci­einteresate trebue să-mi dați 1. Toate se vor îndrepta Nu sunt pășiri st. Toate Statele din pre­­j­urul nostru trec prin frământări grele, mai grele decât ale noastre chiar. In Iugosla­via bunăoară nu se poate prevedea a­âr­­șitul lor. Relele vin și dela vremi, nu numai dela oameni. Cauzele relelor Sunt: războiul, deosebirile intre cele 4 provincii, votu universal, pe care I mai ușor si 1 dai de­­căt sa te fac stăpân peste ur­mările lui, reforma agrari, pe care nici ingeili nu ar putea să o facă firă abuzuri și greșeli. Să nu pierdem încrederea in destinele neamului. Amicul Lupaș mi a scris o scrioare, ce trebue sa fac, dacă voi veni aci. Mi-a ce­rut sa fiu doctor. E greu Să faci diagnoză și trata­mentul cănd boala e de domeniul sufle­­tesc. Am devenit materialiști Am pierdut razimul nostru sufletesc idealul. Până când aveam acest ideal — păstrarea individualități naționale, și, in­seguri unirea tuturor românilor — nu ne trebuiau aici automobile, nici Ku­lsbad, nici castele. Nu.l invidiam pa au­U, pană tracă la an. Umblau pe jos, și vara mer­­geag In vre-un sat drăguț, în o casă sim­plă preoțească, și eram mulțumiți. A­um avem un gol in suflet. Am pierdut cre­dința. Frații, cu cari ne-am unit, trăind in soci­tăți ca o cultură mai avansată, ne-au învățat că credința e ceva ce trebue să punem la muzen, par­că ar fi un tu­tu de care trebue si ne­­ se rușine al purta. Cine nu are ideal, nu are limb­ă. Tre­­bue să ne Împăcăm și cu neajunsurile, și și nu râvnim prea mult la beneficiu­l guvernării. Raporturile cu­ eternitatea Noul nostru ideal babue să fie­ să ro­manizăm pe români. Nici jertfa vieții nu trebie să ne înspăimânte dela săvârșirea acestui ideal. La adunarea generală a „Astrei” am spus, că obiectivul nostru pincipal trebue să fia satele. Decizeci de anî, daci vei secț­oni la Paris cadavre creștine siu j'dovești, su­fletul tău va cere să cunoască raporturile sale cu eternitatea, ca absolutul. Poporul Își satisface aceasta necesitate a sufletului prin poezie și credinți Ddți Satul In grija bisericei! Preotul în frunte o singură dată am vorb­i In Parlament și atunci am cerut, ca școala să o punem In mâna bisericei. Preotul să fie condu­cător­i ș artei și ai satului. Chiar dacă -ș rămâne sigur, voi susține școala con­fesională până la sfârșitul vieții mele, care aș fi dorit să fie mai scurtă. învățătorii înșiși încep să vadă,, ci am dreptate, după ce au gustat din bunătățile Statului. Voci: Transferări, destituiri, aalare slabe. Dl Va­n­ Gold 1: O:rotirea socială d'asemeni trebue si o facă ibiserica. Am cruța sute de automobile, și milioane in bani. Dl Livin, Ins­­ector la culte Siune, ci biserica va fi așezată iar in drepturile sale, fiindcă Principele Carol o dorește. Șovinism și cooperație Cooperația va da inaprii satele romă­nilor. Nu suntem destul de retransigenți. In cafenele vorbim cu ili­ b­eili ungurește. Sa nu leigim i­rt ’una de vină numai guver­nului liberal. Dir Statul trebue să fie șî el bun ro­mân Să nu dea licenței« la cr­âșmă evrei­­lor. Sa oblige pe industriași și c­omercând­ să is ucenici numai di­n căcinurile Statu­lui. Și ne scar­e de miile de inciz­rablii, cari ne sug măduva, și ne fac de tuș ne ora­șale cu perciunile lor, ne mai lăsându-ne nici să umblam pe străzi d­e pricina au­­tomobililor lor (aplauze furtunoase)­ Capodopera din­ Mania Chestia minorităților am rezol­vit o la Alba-lulia și în tratatele internaționale. Președintele parti­dului meu, dl IULIU MANIU, a ținut o conferință in chestie, la Institu­­tul Social, acum un an. Este o operă grandioasa, care dă soluții inte­grale Și din care este dator sa se inspire orice băr­bat soistic român, în toate timpurile. Eu o iscălesc cu amândouă mânile. Pactul dela Ciucea? Am­ fost de făcut o observație h >tăuita: Nu potem splica nici hoterârile dela Alba Iulia nici tratatele Internaționale, decât minorităților cari vor renunța definitiv la orice plan de dism­embrare a țârii româ­nești, și la refacerea vechilor hotare. Fața de minoritățție, cari vreau să ne distrugi nu le aplic! (Aplauze generale). Suntem blănai și ospitalieri numai față de cei ce sincer vreau să trăiască împreună cu noi Din seria de probleme relev: legalitatea și libertatea. Avem o presă gâtuită. Sbirii vin și ne iau din pat și ne bagă In puf­ău­l Ioni de zile. (A4neze furtunoase). Srotem In umbră, fată de civilizația Ep a­­pei. Trebue să înceteze aceasta rușine. Funcționarii Funcționarii noștri sunt Hoți, slavi. Noi lesne le poruncim să fure, pentru ca să nu moară de­­oame, fiind­c­ă cu morți nici liberali nu au inventat încă cum se poate guverna o țari. Nu există scuză, că nu avem bani. Ungaria is plătește 7S procente în aur. Di Vintilă spune, ci suntem cea mai bo­­gata țari. Inamovib­litate reslă, independență mo­rală, Instanțe disciplinare independen­te, I­beriate de conștiință, pentru fun­­i­onari. (TiZi a fost desvotată pra­tic și cuprin­zător de dl Sever D-p, la Crr .ul de studii In București, N R.d.) Este ceva nemai­pomenit ca uitai («nefonat să-i fie nișne să spună că are simpatii pentru partidul poporului, și să tremure de fr!^, dacă are simpatii pentru partidul național. Probleme economice Acum vin la problemele care mai are zboste. Nu mai cred un msterisitemul isto­rs, ca acu 20 de ani Sânt pentru stabili­zarea monetei și convertibilitatea In aur, pentru obligativitatea muncii in produ­ția agricoli, și In contra leg­ snției economice liberele, care du bogățiile țării pe mâna unei clici. Proiectul liberal pentru reforma administrativă ne va preface în­­tr’un Stat de sbiri Trebue să dam mâna cu toții pentru a-l impedeca. Principiul autonomiliilor dă friguri aproape tuturor partidelor politice. (Partidul averescan și cel liberal sunt înțeleși asupra acelui proiect de lege. N. Red.). Jocul de-a partidul... Voa­ l Ideea și asta realizarea. In țările constituț­onala m­jlocul de re­alizare este partidul politic. In țara româ­nească sa crede că partidei este o jucă­rie. Azi N­ faci, mâne ți disf ,cl. Rep de­ad, rupi de colo. Ieși dela unul treci la altul Partidul nu poate fi fructul fantasii­lor și al ambițiilor, al simpatiilor sau al u­nor. El trebue să fie ex­resia unor rea­­lități, a unor ir>terene colective. In piesile fiinl inri­mu­te In mod fa­tal și partide, sunt mai m­ulte. (Citează pe Hasba­h și Prels). Toate partidele, insa, au și ceva comun. Nu trebue să se socotească dusmane ex olso. La noi fie­­care partid caută să facă celuilalt cftt de mult rău. Sectarismul politic al liberalilor a mers până acolo, încât a acuzat pe dl Varda că nu e p­riot­omân Nu ca om politis, ci ca român, regret că se pot spune ast­­fel de lucruri despre un Al. Vaida. (bl /s du: Avem dușmani destrl care să ne urască, fie Datana: Și interni și ezt­nii). Diferențiarea de interese duce la c­era­­rea de mai multe partide, dar ele trebue să aibă un scop de civil­zar­e: exploat­rea­rescândă a naturii prin om și exploatarea de cresc­ândă a omului prin om. Pe terenul democrației soarta suntem chhia 1. în eput Până la revoluția (râncezi am avut fe­daliamul ag­ar, scam avem­­ endatismul b'acar capitalist, cu aceeași s­urvitate și mizerie. Evoluție nu Revoluție A șa cum a făcut împă­țirea pământu­lui, așa cum ne va face și distrugerea feu­­dalismului bancar, dar nu prin revol­ții. Revoluțiile nimicesc capttrlurile financiare, câtă vreme capitalurile ag­are nu le-au ni­m­lt, ci prin transformarea capital lui la proprietate colectvă, bine înțeles nu în masa produ­ctorilor ci a consumatorilor. Aceasta va face­ o cooperația. Cetiți cartea lui Ernest Poisson „La Rspubliqua Cooperatiste”. Revin la partid«. Teza e clară­­­ partidul liberal repre­zintâ­­«»baliamul bancar. Celelalte partide, îndeosebi parti­­du­l nsțonal, reprezintă evol­uția spre o nouă întocmire a Statului. Partidului inter­naționalismului capitalist trebua să-i spunem partide nsi­oa­le și țărănești, cari vor pu­­tea face nivelarea socială. Avem și un partid național și un partid țărănesc. Le a presat realitatea. Sunt Insă ca un mir tăiat in două. Au­vărut că in vremea din urmă, parti­­d­ului național i s’au adat la unele­­ ra­țiuni cari denaturează f sionom­a partidului. Cei slabi vin la cei tari pentru a da dela ei putere. Acest episod loaă e trecător. Cele 10 puncte In dlacațîlie ca­l au urmat intre partidul național și cel țărănesc, s’au fixat nn 11 puncte noul orez al democrației. [Dl Gol­diș citește punctele atabilite de cinii M.hat Fopovici și Madgearu și acceptate de co­­mitetu­l executiv al partidului­ (Conb­uMii pe pegh» C*A . A 3-a dreepție la musa albă Teza dlui Vasile Goldiș 1. Naționalism Intrasigent în direcția „Acțiunei Naționale'* slamiș* cănilor studențești — 2. Internaționalismul capitalist trebue la­­frâ­nt prin întemeiarea statului cooperatist — S. Cele 10 puncte fuxate de partidul național și cel țărănesc nu sunt un program pe partid, ci un cadru de grupare pentru­­ democrații din toate partidele — Un rezum­at autentic —

Next