Patria, ianuarie 1925 (Anul 7, nr. 1-23)
1925-01-15 / nr. 10
f Cluj, Joi 15 ianuarie 1925 DiffinatoRY... " IOAN ApIRBICEA^U ** «MT «Win»» *" REDACȚIA ȘI ADMINISTRUI. STR. RECÎÎN » ANUNȚURI DUPĂ TARIF PRIMEȘTE ADMINISTRAȚIA ȘI AGENȚINE DE PUBLICITATE TELEFON REDACȚIA 13—31 ijaVt De ce m’am dus la masa de alaltă ori împlinesc acuși 40 de ani. Mai mult de jumătate din drum petre cui în via neamului. Am tot dreptul, cred, sa fiu gelos de reputația mea de om serios. Cum de totuși am mers și eu la una din mesele politice, dela restaurantul ,New York*. ? Simt că datoresc o explicație. Am mers ca un simplu spectator. Am avut acest obicei întotdeauna : îmi plăcea să văd cu ochii mei, pentru ca să pot face o judecată dreaptă. Apoi îmi dădeam seama de la început, că în afară de un vândut și de trei făcători de minuni politice, dintre cari fiecare credea că Îl va păcăli pe celalalt - restul celor ce se adună la mesele de la „New York” sunt oameni doritori de bine. Nu caut câți naivi și câți conștienți. Fapte, că, fiecare era adus la acele mese de un gând sincer, amestecat poate cu nițel egoism, dar un egoism civilizat. Cunosc prea bine pe frații mei de dincoace de munți. (Nici ceilalți nu mai pot să îmi pregătească suprize!) Trebue să o spun verde, că dorința de a se înlătura divergențele dintre noi, și a ne uni cu toții la o muncă comună și folositoare, zace^ azi, în sufletele tuturor. Este o notă de superioritate această dorință a ardeleanului. Judecă greșit cel ce crede, că e o notă de slăbiciune. Și alaltă ori cei adunați la masa de la ,New York, au crezut, că vor întări forța de rezistență a Ardealului, vor mări prestigiul Ardealului și vor salva o provincie ajunsă la marginea propastiei. Că rezultatul este tocmai contrarul, nu e vina celor o sută adunați acolo. Este vina numai a câțiva. Rezultatul a fost că dela mesele acelea prestigiul Ardealul a ieșit scăzut. Veți vedea că luni de-a rândul, dușmanii Ardealului vor zice: totdeauna am spus că Ardealul este lipsit de experiență politică, mesele de la Cluj sunt o dovadă deplină Acesta va fi cuvântul de ordine, de la coliba țărănească până la palat... » Și nu fără oarecare dreptate. Când te aduni pentru ca să te înțelegi, și apoi te cerți când strigi jos pertractările, și apoi hotărești să plimbi pertractarea din oraș în oraș, — când ceri o politică reală“ apoi vorbești în contra automobilelor — când unul zice: „Domnilor naționaliști poftiți In partidul averescan “, iar celalalt, răspunde cu grecul la temniță, ba poftiți d voastră la noi, domnilor averescani!“ când vezi cum oameni politici serioși își fac o plăcere din a se transforma în păzitori de turme de pureci — când dușmanii „vorbei“ și admiratorii „acțiunei“ spun, că se pot primi deodată trei moțiuni cari se bat cap la cap, va să zică te poți înscrie în acelaș timp în trei partide și să rămâi totuși om politic serios, — iar pe de-asupra să mai crezi că prin toate acestea ai adus valoarea ardelenilor și salvarea Ardealului, hotărât că adversarul tău politic are tot dreptul să nu te mai ia.In serios. Cum să te și ia Tu, cel tare, umbli să te bagi să te declari neputincios, și să găsești că e o necesitate să te supui celui slab, crezând că astfel îți vor crește puterile ? de SEVER DAN Oare ți se poate urca prețul după No»ați făcut de rușine Ardealul, domnilor dela ,New-York*! » » Cuiva, îi va face o deosebită bucurie spectacolul de la „New York*. Dlui Al. Constantinescu. In curând, el își va da bucuria pe față. Acum, până încă e proaspătă zăpăceala, poate că și dl O. Goga își va închipui, că a avut un „succes“. Sunt oameni „de talent“ cari își închipue, că a te fixa într’un balamuc, fie că ești în adevăr nebun fie că numai faci pe nebunul, însemnează, că ai reușit să păcălești pe cineva, fără ca tu însuți să te compromiți mai întâi. Eu unul sunt puțin cam întristat pentru cele ce s'au petrecut. Dacă cei câțiva se făceau de râs numai pe ei înșiși, nu aș avea nimic de zis. Dar masa de la „New York” a mers pe socoteala Ardealului. Partidtul național are încă odată sarcina de a repara ceea ce au stricat alții. Purtătorul de cuvânt al muncitorimei, dl Jumanca, dând o lecție de caracter, ariviștilor politici, a avut și cuvinte înțelepte pentru îndatoririle partidului național. A spus, că perseverarea diabolică a partidului național de a nu face concesii ticaloșiei politice, va aduce salvarea țării. Aceasta seriozitate politică obligă partidul național să facă noui manifestări politice, prin cari să se evidențieze, că cei cari au încercat la „New York" să aducă știrbire prestigiului Ardealului, nu au avut nici un drept să vorbească în numele Ardealului. Nu, fiindcă nu ei îl reprezintă ! su SS % intr'alta, după bătaia vdntului, semna,lând un oportunism jenant și pentru cei, cari îi mai păstrează încă ceva din cultul activității sale literare. Să nu uităm, că cei cari își iau astăzi sarcina conducerii masselor sunt obligați, să aibă rădăcini amănei în conștiința lor, pentru că răspunderea e mare și orice greșeală se răsbună, din nefemeire nu numai asupra vinovatului, ci asupra țării întregi Se poate întâmpla, așa după cum se obișnuiește în moravurile noastre poitice, ea mâine Regele să încredințeze puterea generalului Avtrescu, în partidul căruia se vor uni toți cei de față la masa albă — după spusele dlui Bogdan-Duică. Reprezintă acest partid ȚARA și poate el lua răspunderea guvernării sale, atunci cănd oameni pin profesiuni diametral opuse — și conferințele nu o dovedesc îndeajuns — se întovărășesc numai cu scopul, de a-și validita ambițiile ? E bine, să zicem, că nu. Și să ne obișnuim cu aceasta judecată. Pentru că ar fi rău, dacă ar fi altfel. In vremurile gingașe de astăzi e consult, să nu ne jucăm cu focul și să nu ne aventurăm la experiențe periculoase. Astăzi tura nu poate fi guvernată bine, căci rău e guvernată și în prezent, decât de un partid popular, care se bucură de încrederea ei, tocmai in urma faptului, că el nutrește un ideal. Acest partid nu poate fi altul, decăt cel național care de șapte decenii și-a frământat ideile și și-a făcut educația aderenților. Că i se va mai alătura o fracțiune, sau alta, linia lui de conduită nu se alternează. Idealul deci înainte de toate. fFormulați-vă un ideal, în direcția căruia ,Societatea de Mâine" să-și îndrepteze vederile și actiunea. In caz contrar aceasta Societate nu va fi de loc, mai bună, ca cea de azi și poate cu mult mai rea ca cea de ieri. întâi Idealul și apoi pretențiile Aveam credința, că discuțiile proiectate de 'Societatea de Mâine" și consumate în trei reprize la masa albă de la New York vor aduce o lumină călăuzitoare in haosul politic din timpul din urmă, că vor trasa o linie de conduită bine fixată in direcția unui panaceu al dezideratelor, fie ele generale, fie regionale. Credeam, că inițiatorii acestor conferințe, destul de utile de altcum vor căuta, să facă în primul rând o expunere amănunțită a relelor, ce ne bântuie și in al doilea rând va înșira intr’o logică necesară modalitățile de îndreptare.". In loc însă, să ni se înfățișeze acest tablou lămurit, prin simplicitatea lui, am asistat la o serie de discuții în cari desorientarea unora se tabla cap in cap cu naivitatea altora, fără să se poată cristaliza o concepție unitară. S’au întâlnit aoi oameni, cari fin cu orice preț să joace un rol in viața publică, fără să-și dea seama, că aceasta sarcină implică în mod imperios și anumite calități în ce privește morala politică și credința în idealul, ce l profesează. Căci fără un ideal, bine preconizat, fără un far luminător in haosul nepătruns al viitorului orice acțiune politică rămâne stearpă, nu fecundează, nu produce rezultatul dorit. Ambiția poate produce avantagii personale și acelea de scurtă durată, dar nu este in stare, să producă curente să soluționeze chestiuni de interes general, dacă ea nu e secundată de principe bine stabilite, dictate de un ideal formulat cu sinceritate. Ori acest ideal trebue neapărat, să concentreze toate dorințele masselor, să fie expresia fidelă a cerințelor întregei națiuni, sau in cazul cel mai rău, ale unei majorități covârșitoare. Și in acelaș timp să fie rezultatul unor îndelungate experiențe, că așa e bine și nu altfel. Și in cazul acesta toți apărătorii acestui ideal vor lupta pentru realizarea lui. Preseritatu-s'au inițiatorii activi ai 'Societății de Mâine' la conferințele ținute, înzestrați cu aceste necesare deziderate? Nu. Aici s'au perindat la tribuna improvizată diferite categorii de vorbitori, ale căror confesiuni politice dovedesc cu prisosință o totală lipsă de idealism politic. S’au mărturisit pentru astăzi credințe detestate ieri și poate uitate mâine. Dl Goga de pildă a trecut in ultimii ani de opoziție dintro lăture extremă EI EXEMPLARUL ORGAN AL PARTIDULUI NAȚIONAL ROMÂN Dl lorga despre raporturile opoziției ta desti spre Perîi,,în gara Craiova.»il larg« s’a exprimat prietenilor cisile despre situația politică și raporturile partidelor de opoziție, in modul următor: „Relatile noastre cu partidul national sunt dintre cele m«] bune. „Personal s»nt pentru fuziunea însă renunțând la principiile de cari am fost călăuzit în toată viata mea. .Condițiunile esențiale ale fuziunei sunt: Ordinea morală și Ideea națională“. „Aceste condițiuni sunt Însăși baza partidului nostru si a tntregei meu vieți. „Am impresia că după atâtea experiențe țara se va fi hotărât asupra guvernării pe care o merită și de care are atâta nevoie. „In tot timpul absenței mele din țară, prietenul și colaboratorul meu dl Argetoianu are deplină libertate de acțiune.“ NOTH Orașele noastre Editura ,Cultura Naționala* publici, sub ingrjirea dlui I. Blana, membru al Academiei Române, și bibliotecar al Academiei, a colecții de criticele cartonate sub titlu „Biblioteca orașelor noastre.* Până acum au apărut • Clujul de prof. Lizar, Oradea Mare de Nicolae Firu, și Năsăudul de Virgil Șotropa și Al. Ciplea. Monografiile asupra orașelor din România Intregica au lăudabilul scop de a face cunoscută țara la românii de pretutindenea și prin cunoașterea orașelor din diferite provincii, necunoscute aproape complet de românii din alte regiuni. Monografiile sunt întocmite după un plan unitar și cuprind, pe scurt, date asupra situației geografice, asupra trecutului și a stării actuale, precum sunt relațiile asupra locuitorilor, religiei, culturii, economiei, industriei. Intr’un capitol se schițează ținutul din nemijlocita apropiere a orașului. Volumașele cuprind, ca ilustrații, didliile publice mai importante din punct de vedere al trecutului, al culturii, sau al artei Dintre cele trei volumașe apărute până acum este mai reușite nise par C1 n j n 1 și Năsăudul. Oradea Mare e scris într’un stil din cale afară sec. Folosul acestei biblioteci este Indiscutabil. Țara noastră azi nu mai e un teritoriu care să poată fi străbătut, în șase ceasuri de tren accelerat de la un colț la altul. Apoi românului, din firea lui, nu-i prea plac excursiile, mai ales românului adult, chiar când în scumperea trenului de azi, ar avea cu ce-și permite aceasta stidatoare. In al treilea rând dintr’o călătorie legată de obiaclu de afaceri sau de chestiuni familiare, nu prea ne alege vizitatorul cu prea multe cunoștințe asupra orașului vizaL O astfel de artltică, cum sunt cele trei apărute până acum, e folositoare și celor ce pot vizita orașele , le atrage dinnainte atențiunea asupra lucrului care merită să fie cercetat de aproape. Dar dacă frații din vechiul Regat tot au mai ajuns să cunoască multe din orașele provinciilor unite, ca funcționari, ofițeri, ca inspectori etc, locuitorii băștinași al nonilor provincii unite cunosc cel mult Bucureștii. Așa d In Biblioteca orașelor sperăm să vedem și pe cele din vechiul Regat: Iașii, Qalova, Brăila, Galații, etc, etc. Multe din ele poartă pecetea trecutului cultural și național și e de dorit și de cât mai repede cunoscute de locuitorii nonilor proWndL Cultura Națională face,ără îndoială, o open salutară cu publicarea acestei biblioteci. ANUL VII. * NUMĂRUL 10 REDACTOR RĂSPUNZĂTOR: MIHAIL EM. PROCOPIU ABONAMENTUL: PE UN AN . . . . 860 LAI PB JUMATATE AN . 180 LAI PE UN SFERT DE AN 100 LEI LUNAR ...... 40 LAI IN STREINATATE» PE UN AN .... 2000 LaI PE JUMĂTATE AL^ . îOOO LAI Superpartidul de la Cluj Generația caasiră « sufită probabil să trăiască intr’o epocă de superficialitate, de neseriozitate și de apatrid indiferența fața de tadră susHIe tuturor trăgătorilor de sfori. Atavistul Inlocnește afudiile, dibăcia de scamator, valoarea, și oricine vrea se improvizează regisor și trage sforile politice, fără ca nimeni si se revolte. Așa se face că am putut asista liniștiți acum in timpul valanței parlamentare, la nostimele conerințe, ținute la Cluj. Bi chiar s'a găsit o parte din presa care sa nu precupeteasca câtuși de puțin titlurile de „seriossi“, „Importantă“, „Insemnat eveniment politic“ acordate acestor încercări de a creia, — cum vom vedea îndată, TM la un pahir cu vin, după cină, în MStant stilul New York — un superpertid menit atiame să conducă destinele acestei bete țin, unde fiecare se crede ritmat să fie șef și sâ aiba cuvânt hotSrâtor. Suntem în epoca de tarnaval și „conferințele importante“ de la Cluj sunt cea mai flujită reprezetttie politică din carnavalul înuluf acestuia. „Pofiii, intratorlor* Acum începe reprezentația« Ce e pe pânză pictat, băuntr» vin și datura!. Omul miraculos sau crea totul de miniștri. Cum pășiți pragul, deveniți ministri l abili! Aici e turnul Bibilonului aici e victimul! Indefent de psifide, Indiferent de credințe, Intrați cu zeii, Numai regățeni să nu fiți. Turnul Bibilonului e rezemtat pentru ardeleni. Poftitiilor, poftiti să vedeți oportunismul și Inconsecventa, poftiti să vedeți pe cel mai celebra transformistul,m atacă regionalismul și cere Ardealul pentru ardeleni, poftiți să Vedeți ce nu s’a mai pomenit pe zeflemistul hotărâtor dela Alba-Iulia, luând in brațe pa susținătorul îndârjit al lor; pe omul pa^tolal dela Ciucea, dorind cu naționaliști par sânge; pe redactorul de la „Aurora“ filosemita, îmbrățișându-se cu antisemitîl dela Acțiunea Românească“. Aici nu e nevoie de principi, nu-i tribuiură de idei. Vobărie și promisiuni. Poftitoilor! Aceasta e impresia pe care oLe fac conferințele de la Cluj. Și vom afta imediat cât suntem de îndreptățiți să avem această impresie. Conferința celor trei reviste . „Țara Noastră” e revista tn care dl Goga își scurge săptămânal veninul și disperarea ambițiunilor nesatisficate. „Acțiunea românească“ e dușmanul neîmpăcat al neamurilor prăviliilor jidovești, împotriva cărora asmuță Periode pe stu den f. „Societatea de Mâine“ e foaia, care veșnic la căutarea unui fir difuzător ne face să credem că societatea de mâine, va fi mai rea de:ar cea de azi la coloanele sale se întâlnește atu mai absurdă Inconsecventă; naționalismul intransigent alături de sociclismulvaxireno, clericalismul absolut alături de negațiunea totală. Această din următoare, atât de ușor bicotă de vânf, a fost aleașă de dl Goga drept Instriment al său. Cu ea a început să tragă sforie. Dl Casifor Ghibu,colaborator la „Societatea de Mâine“, a fost ușor convins de dl Goga să-i aranjeze o conferință, o sală de Spectacol, era să spunem. Pentru organizarea conferinței au dat sprijinul cele trei reviste. Deși de caracter deosebite aparținând unor partide deosebite, cele trei reviste au găsit punctul de tittelaire: „regionalismul“. Ci toate trei țipă împotriva acestui regionalism, n’are nici o importat>t< și nu impiedică să profeseze un fond CG mal aprig regionalism. Când s'sni trims tau.tațlnnile, la întrunirea „unde se vor luam dism de stăr se triste din Ardeal șî se va căuta soluțiunea ielelor* au fost nalți cari să creadă că oameni in ve hiți în lupte, vor mărturia. la fata adversarilor politiei, ceea ce n’ar mărturisi nici prietinilor Intre p..rin ochi, s'au gfisit naivi cari să creadscă, prin simpla ciocnire a unui pahar de vin, se vor spulbera urile și s’or topi ambițiunile, și de aceea de cei 100 de initați, la prima zi, au răspuns 48 Iași, 16 averescani, doi țărăniști un lorghist, 2 coziști (dela Acțiunea Româneascâ), 6 liberați, 4 naționaliști, 3 studenți și 14 fată de culoare politică. A doua Z Insă, a fost nevoie să se lase ușile libere și să se tribuie oricărui ardelean, chiar celor mai umili, intrarea la ospățul și conferința intelectualilor. Dl Goga a fost emoționat vizând lipsa celor pe cari mai ales li aștepta; din Manta, Valda, Qoldiș, Branișss și Inconseraț, a vorbit prost, era destrat și enervat: făcuse atâttea planuri cu aceste conservato. A atacat întâ , cum o face zilnic prin „Țara Noastră”, regionslismul partidului national „care și-a rezumat activitatea la postivitate și negațiune, la eterne pertractări, care n’a participat nici la incoronare!”. Acelaș domn Goga însă, a convocat conferința ardeleană, exicuaiv a sidelenilor, și declară la aceeași conferință că „in numele patidului sverescan primește formarea unui comitet al parlamentarilor ardeleni, firi asentimentul lăruia să nu se faci nimic la Ardeal; aomilitul si fie format din reprezentanții tuturor partdelor ardelenești, în nici o funcție ta Ardeal să nu fie decât ardeleni“. ^ Toți miniștrii să fie ardeleni! Mai mult tacă, dl Gogi, adresându-se ministeriabililor di n sală — după cum am prătat intraseră în sală toți ardelenii curioși să audă vorbind „domați“ — cu un ton patetic, le-a spus: — D voastră toți trebuie sâ fil miniștrii și secretari generali. Și fiindcă unii,chiar dacă erau foarte măguliți, cum ezitau, — măsurându-se singuri din ochi, — să aplaude spufie poetelul, dl Goga a întărit, da! da! miniștrii. Și oamenii, vezi bine cine n’ar vrea să fie ministru In tara românească? să aibe automobil și va gon special la dispoziție? — după păhăruțele cu Vin închinate, au aplaudat îndelung pe cel care le deschide orizonturi atât de trandafirii. Așa sa aprobat ;el mai imposibil lucra: „superpartidul”. Comisiunea superioară lată planul elaborat la restaurantul Niw.York^ da oamenii „tuturor partidelor : 120 de deputați ardeleni, 80 români și 40 rainorit Ei vor exercita controlul suprem al tuturor faptelor din tară. Puterea legislativă, puterea judecătorească și chiar decretele Suveranulii vor fi subordonate acestei comisuuni care-și va putea exercita dreptul de veto in orice chestiune care privește Ardealul. Să nu credeți Insă că aceasta Înseamnă regionalism. Regionalism a insemnat... Consiliul Dirigent 1 Comisiunea superioară ardeleană singură va avea dreptul să numească un Ardeal și Banat pe prefecți, profesori, judecători și orice funcționar cât de mare sau cât de mic. In acest fel toate lepidăturile de regățeni venefiți in Ardeai vor fi goniți. Pentru vechiul Regat Insă se vor recomanda mai jstri dintre cei cari au asistat la conferințe. Oamenii din comisiunea superioari pot continua să facă parte din oricare partid voess, ei sprijină fasă în stare de toate pe ardeleni de orice nuanță si fi. Nici actanta nu înseamnă regionalism, vizible, fiindcă vechiul Regat nu e lăsat si fie al regiunilor ci numai pentru Ardeal se aplici acest precept. Când sa ieșit dela conferință, oamenii puțini la fire pero ag primului venit: „nu înțelegem sa ne stăpânească alții; vrem autonomia Ardealul»], România sã se transforme Intimiato de „State Unite”. Comitetul la ultima zi a conferinței s'a ales și un comitet din oameni, cel mai de seamă al țării cari prezintă fără îndoială cel mai variat mossis politic ce s’a pomenit. Stau alături dinl: Ongs (averescan), Bogdan Duică (țărinist-sui generis), Daiana (averescan), Lupaș (nationalist), Griga (averescan), Ghibu (?), Bica (sveresemn), Vaier Pop (Red»’'«* Românească), I. Lepădat (nationalist). Un loc liber e rezervat dlui Qoldiș, care n’a participat la conferințe, fiind bolnav. Dl Ștefan Meteș (lorghist) propus în primul moment a fost ostracizat apoi. Partidul Iorga nu inspiră incredere! Drept Încheiere Dl Goga nu e mulțumit. N’a fost ca se aștepta. Publicul care a plecat acasă dela avndtona dssle, după o noapte de odihnă, a cumpănit lucrurile și gândindu-se la amfitrion a trebuit prin asociație dl Idei să-și reprezinte morișca dec^t de pe acoperiș și alălturi de o giruetă din Goga nu-i place să stea. La conferință n’a partcipat nici dl Manta nici dl Qoldiș, iar dl Braniște a facut dovadă cât de bine știe să prevadă lucrurile și a refuzat să discute „picanterii” politice pentru public Chiar fantomele dlui Goga sunt plouate. Luni reprezentația trebuie sirele cespl- Urmează ca și dl Qoldiș să spară în scenă. Marele legizor mai sperii. Noi remarcăm un fapt; siq adus laude și au fost atacate foste partidele, dl Goga a atacat pe naționaliști și și-a lăudat partidul. Dl Bogdan Dalcă a sudat pe țărăniști, și a atacat pe dl logs. Partidul liberal n’a fost atacat de nimeni. Este această o simpl observație dar ar putea fi plină de mințimiate. (.Lupta*). Consfătuirea de la Camera de Comerț din Cluj Crizele vietei economice din Ardeal — Doleanțele comercianților și industriașilor — împrumutul extern Crisa care a stăpânit viața comercială și Industrlali in 1924 pare a se prelungi și In anul 1925. Lucrul acesta nu numai că ta grijola azi și pe cale taa serioase case de comerț și industrie dar da data aceasta se și amenință cu toată seriozitatea in existența lor. De aceea Camera de Comerț și indastrio de acord cu membrii ei Interci 39 țiunt o adunare spre a discuta și căuta remedine fală tabărei crizei care ne stăpânește viața economică. Ședință acestei consfătuiri a fost prezidată de dl Lem Pon, vice-președiniie Camerei de Comerț. Vadul comercial Proiectat acestei ligi fiind la prejml fotă re a relavat primul punct de disecție. El a fost adm a din partea comercianților CB bun și rezonabil. Lftt privește Imft stabilirea riaginilor n’a hotlit urmitoarele: In rangul I. voi intra toți comeriianții fondatori al caselor de comerț; la rangul ai II. cei cari au d Teoit comercianți prin a accea iese și rangul III. aosif comsrsi BDd. Desseminea băndase la diacuție daosibite cazuri când nigastorii deși propriatari de care sunt nevoit a țuc p Avalia In altă parte — oasele lor fiind ocupate de ați negustori — ai sa dea dreptul proprietarelui corsar Unta se muta ia casa aapucând la diajoris toata lui prăvălie elenașo!»! săa negustor. Arrasia insă aa nu s> aplice decât la negustorii proprietar cu cel puțin 9% an înainte de viitoarea tager Vad lui comercial. In cazul când aceasta prezențiase t proprietarilor de case negustori nu zi poate fndeplini se cere a li aa da cer Pețin la titietate la obținerea privăiei ramase libere prin plecarea chirlasalat sa negustor. Criza de numerar Io ce privește criza ds namtar in Adesl ia momentul de față prezită oarecare îmbunătăție. O explicație precisă nu se poate gasi. După pirarea dlui Sever Pop, cauza poate fi nsmal aezonal aUrbitorilor. Totuși cauzale pot fi datate și la altă parte și dl Nicole Căciuli, secretarul Camerei de Comerț posta avea tot atâta dreptate cind spune că lați de desele c,zări de concordine fo țate particularii cari pâră asum iși plasau dpitslurile in atsruri port'cu'a e corner, etala, atrași fiind da o rentabilitate mai mare, preset acorn să-și pi»stre ra ‘jt«iaine cu o rentabitate mai mică dar la o aguranță mai mare la bând. Lucrul acesta e efiBrtant in parte și de di Comșa direstorul general al Băncei Centrale. Dar dacă această îmbunătățire se anstata in afacorile comerciala ușoare în industrie insă nu se resimite nimic. Industria și astăzi din cauza crizei de numerar cât și a neaiguranței tansporturilor nu poate face nici o col..Blate. Ascurile și nuprevedirile sunt prea mari. Tariful vamal la bună parte na o protejarui fade Java- Total In indastrie e tu.ă hasardat. împrumutul extern laliurarea crizei nu se va putea tnfăptui decât printr’en lua^rumut extern. S CB privire la acest lucru părerea llui Sever Pop este că di că nici de fata acesta di mnletru V. Bătian nu va putea obține «n împrumut atunci ne va face demersuri ca să ne abția prin ajetorul Cimetilor da Comeri. Și Intr’adevăr fața cu garanția morală și materială de care da nu Ci^ malie de Jomarț sa au aptificat cota altor lor la atreinătate, nu pot fi ri* fasate.