Patria, mai 1925 (Anul 7, nr. 93-116)

1925-05-01 / nr. 93

1 Maia 1925 Produc mare senzație müHtafnie si Pu­ltry prilej iWiri sosite acum mai nou la magazinul de mode pentru doamne Diamantstein și Moscovits Cluj, Calea Reg. Ferdinand 52. (vis-a“vis de poșta principală). i Tribuna liberă Chestia școalelor de Stat de pe Valea Niragiului (Răspuns ziarului „Keleti Újság“ din Cluj) Ziarul „Keleti Újság“ în numărul din 17 Aprilie 1925 publică sub t­itlul: „Acolo unde silesc pe maghiari să zi­­diască școli", că „Administrația silește popo­rațiunea maghiară de pe pămân­tul săcuiesc, dar cu deosebire pe cea din ju­d, Mureș-Turda, să contribue la zidirea edificiilor școlare, comunale dar cu caracter de Stat, deși în aceste co­mune maghiarii au școli confesionale în număr suficient. Contribuțiunea este a­­runcate pe intravilane, afară de acea pe jughere de pământ, în sumă consi­derabilă, pe un an trecut și unul viitor. Afară de acestea poporațiunea maghiară este obligată, din partea administrației, să facă și zile de lucru pentru edifi­carea școalei comunale de Stat. Sunt unii proprietari cari sunt siliți să plă­tească pentru acest scop numai în bani 120.000 Lei, după ce în iulie 1924 a apărut un ordin ministerial în care se spune că numai acolo se va ordona zi­direa școlilor de Stat, unde nu sunt școli în număr suficient. — preziden­­ț­a partidului maghiar a început să a­­dime date și să intervină la locurile competente pentru vindecarea acestor nedreptăți.“ Pentru ca publicul să înțeleagă această știre tendențioasă cred nimerit să arăt că lucrurile stau tocmai invers celor menționate de „Keleti Újság“. Și anume: înainte cu 38 de ani pe Valea Nira­­giului au existat școli confesionale ro­mânești aproape în fiecar­e comună, dar legile maghiare intolerante au silit revi­­zoratele școlare maghiare să ordone în­chiderea tuturor școalelor confesionale românești, de ambele confesiuni, pe mo­tivul că nu au edificii corespunzătoare, iar pe de altă parte elevii români să fie siliți a fregventa școalele maghiare. In modul acesta s’au nimicit școalele confesionale românești din comunele Murgrești, Crăciunești, Păsăreni,Rateni, Gălățeni și Sf. Troița. Astfel elevii ro­mâni au rămas fără școală timp de 38 de ani. Nu este adevărat că locuitorii ma­ghiari ar fi siliți de către administrație să edifice școli de Stat, ci ei au făcut ofertă benevolă prin sfatul comunal,­­stabilind o cotă anuală destul de neîn­semnată. Afirmația că ar fi în aceste comune școli în număr suficient — nu corespunde adevărului la nici o comună din acest ținut, confesiunile ortodoxe și gr. cat. nu au edificii școlare. Că unii p­oprietari ar servi suma de 120.000 lei este de asemenea inexact. De fapt un singur proprietar a oferit ceva mai mult decât cota anuală stabilită de sfa­tul comunal,­­ dar „Keleti Újság“ nu menționează că acesta e conte și că a oferit aceeaași sumă pentru biserica re­formată, în m­od benevol. Școalele de Stat sunt edificate și se e­difică pentru toți cetățenii României­ Mari, și nici u­­­nui elev nu i se ia dreptul de a se cerceta. Informatorul partidului maghiar se vede că nu e destul de luminat în chestă educației de pe Valea Niragiu­­lu­i când spune că sunt școli confesio­nale în număr suficient. Ca să dove­desc nu voi face monografiile comune­lor, ci în treacăt voi atinge unele ches­tiuni mai importante. Și anume: Cele mai vechi urme de cultură ro­mânească pe Valea Niragiului se ex­tind, după câte am cercetat eu, până pe timpul lui Racozzi Francisc 11-lea, dovadă inscripțiile aflate în comunele Murgești, Crăciunești, Daia și Boteni. După aceea a urmat închiderea școale­lor confesionale românești. Presupunând că ziarul „Keleti Újság“ își susține afirmația, că școalele confe­sionale maghiare ar fi suficiente pentru educația poporului de pe Valea Nira­giului, atunci rog să răspundă la urmă­toarele întrebări: 1. Cum rămânem cu educația româ­nească în lipsă de școli românești? 2. Poate presupune susnumitul ziar că un învățător confesional maghiar ar fi în stare să infiltreze simțul național românesc în sufletul elevului român ? 3. Cum se va putea face desvoltarea patriotismului și a simțului limbii ro­mânești? M­ag.­ști, I.'. 25 A.if’în­ 1921, Eugen Ceontea, studui î­n n­­ tere, Ckj Balfour intră în cabinetul britanic Londra.­­ Contele Balfour va intr­a in cabinet ca lord președinte al consiliu­­lui în locul decedatului marchiz Curzon. Marchizul Salisbury va fi numit lea­der în Camera lorzilor, post pe lord Curzon îl com­binase cu acel care de lord președinte al consiliului NFORMAtTU« Agresiunea împotriva dlui Halippa în discuția Camerei Ied Iss orele'3 p. m­. s’-a deschis ședința Par­­limentulu­i, de iațîi fiind un num­ăr foarte re­strâns de depu­­t­ați Iii miniștri. Parlamentarii ță­răniști în semn de protestare pentru bri­ țulta adusă dlui deputat Halippa mh s’au prezentat la deschidere. Înainte de a intra la ordin­ea z - ki, drpu­atil liberal dl Valissri sciscs în dis­cuție chestîunea axtestunei locotenentului de­ jandarmi P.Ipescu asupra dlui P. Halîppa depu­tat țărănist. Dl Tătărescu subsecretar de Stît iși exprim­ă regretele pentru insulta scr­să din Halippa Dsa relevă, ca a primit o telegramî dela comandamentul ja­ndarmeriei din Syutu­s, în care se spune că dl Halippa el îl insultat corpul ofițeresc, la cari cuvinte loc. Popescu a devenit agresiv. După aceasta declarație care n’a putut satisface nici chiar pe membrii guvernu­lui liberal, ia cuvântul dl prof. N. Iorga, care cu o legitimă indignare spune că nu se poate tolera, ca un ofițer — chiar dacă s’ar fi adus pretinsa ofensă corpului ofi­­țeresc de către dl P. Halippa — să-și ia satisfacție intr’un mod atât de brutal. „Am umblat prin multe locuri — spune dl N. Iorga — și nicăiri n’am întâlnit un om atât de blajin și liniștit ca dl Pantelimon Ha­lippa. Nu-mi pot închipui ca dsa să fi o­­fentat corpul ofițeresc. Insulta adusă dlui P. Halippa l’a atins nu numai pe dsa, ci întreaga Basarabie și întreaga Românie“. La sfărșitul vorbirei sale dl Nimine lorga cere pedeapsă espri pentru load. P.Ipescu, ci s^i sa pună cd.rt^ espăt teioaiei ce s’a înstip»­­nilt la noi­­.­ ța^â. Consiliul de miniștri Consiliul de miniștri întrunit ieri a fixat programul activității parlamentare. Camera va vota accelerarea judecăților și reforma administrativă, iar Senatul legea autonomiei că­lor ferate. Dl An­­ghelescu a expus principiile proectului pentru reorganizarea învățământului par­ticular care va fi depus la Senat. Con­siliul a­ numit apoi o subcomisiune care să studieze proectul spirtoaselor și pre­lungirea privilegiului Băncii Naționale, proectul recrutării, proectul pentru uni­ficarea codului civil relativ la actele de stare civilă, căsătorie și adopțiune. Con­siliul a mai decis, ca "locotenentul Po­pescu, care a lovit pe dl P. Halipp­a, să fie dat în judecata Consiliului de Răz­boi. S’a mai decis, ca investirea Patri­arhului să se facă după însănătoșarea M. S. Regelui, apoi delegat pe in­spectorul administrativ Ștefănescu să fireze prefectura județului­ Putna. A ho­tărât ca ziua de 1 Mai nu mai este zi de rapaps duminecal. In locul dlui Por­tocala primarul orașului Brăila demi­sionat, a fost numit dl Leonte Moldovan. Procesul unor studenți Eri a avut loc la Consiliul de răz­boi al Corpului VI, arm. procesul stu­denților V. Dobrotă, Mera,P. Constan­­tinescu, Vătășescu și V. Medrea acu­zați că ar fi spart geamurile liceului reformat în 17 Decembvrie 1623, când s’a ținut acolo un bal evreesc. In urma pledoariei dlui advocat Valeriu Roman, consiliul a adus un verdict de achitare. Jubileul Z. Bârsan Cu ocazia sărbătorirei dlui Zaharia Bârsan pentru cei 25 de ani de acti­vitate teatrală anunțăm publicul că nu s’a făcut nici un fel de invitare spe­cială pentru nimeni, nici la reprezenta­ția dela teatru și nici la banchetul ce va avea loc în onoarea sărbătoritului. Toată lumea e binevenită. Biletele pen­tru reprezentația de Duminecă de la 3 ore după masă se găsesc la Cassa tea­trului, iar înscrierile pentru banchet se face la Cassa teatrului, la librăria Curtea românească și la librăria Anca. Strămutarea procesului dlui Zelea Codreanu Curtea de Casație a admis, ca pro­cesul dlui Zelea Codreanu să fie stră­mutat de la Focșani la Mehedinți. Revizuirea taberei stațiunilor balneare și climaterice Stațiunile balneare ori climaterce, re­cunoscute până în prezent că au acea­stă calitate, vor comunica până la 15 Mai 1925 exclusiv Ministerului sănă­tății publice numărul ordinului prin care ni s-a comunicat această recunoaștere și data lui Tabelul ce se va alcătui din nou ne va fi supus pentru aprobare, după ce titlurile stațiunilor vor fi veri­ficate de Inspectoratul general balneo­­climatic, și supune deliberării consiliului sanitar superior, în urmă se va publica. Stațiunile vor comunica și numărul sta­bilimentelor balneare ori climaterice cari se găsesc pe teritoriul lor. Acolo unde stațiunile nu au reprezentați stabilimen­tele intere­sate sunt obligate a comunica datele cerute. Numai stațiunile cari se vor găsi în acest tabel se vor bucura de avantagele acordate stațiunilor bal­neare și climaterice, în primul loc de reducere pe C. F. R., a voiajorilor la stațiuni. — Partidul țărănesc a hotărât să nu participe la ședințele Parlamentului până ce guvernul nu va da deplină sa­tisfacție dlui Pan Halippa pentru a­­gresiunea suferită. Succesul unei românce la Viena Ziarele streine îmbucurătoare de ne aduc mereu vești succesele repurtate peste graniță de taleme românești va­loroase în arta muzicală. De curând am putut ceti următoarele rânduri datorite criticului muzical de la „Neues Wiener­Journal“ din 25 ill. a. c. „Printre for­țele muzicale ca o remarcabilă școală înaltă, impuse cu ocazia reprezentării „Povestirilor lui Hoffmann",­xthne re­latată și Constanța Bădescu, o cântă­reață de coloratură și aleasă nobilitate a vocei, cu o tehnică dibace și o deo­sebită exprimare a sunetelor înalte." Dșoara Constanța Bădescu, e fiica dlui medic general Bădescu, șeful serviciului sanitar al C.­­ A. din Cluj. Publicul clujan, cunoaște pe talentata muzicantă și ca o pianistă de mare viitor. Ii urăm succese și progres și în talentului ei de cântăreață: desăvârșirea Coresp. Publicație Se aduce la cunoștința generală, că in ziua de 15 Mai 1925 la ora 10 di­mineața, se va ține în cancelaria închi­sorii Centrale de Minori Cluj, strada Cogălniceanu Nr. 10 licitație publică cu oferte închise pentru vânzarea can­tității de t­OO kgr. hârtie maculatură veche. Licitația se va face conform art. 72—83 din Legea Contabilității Pu­blice. Condițiunile de vânzare se pot vedea în orice zi de lucru între orele 10—12 a. m. și 3—6 p. m. la cance­laria Direcțiunii Închisorii Centrale de Minori Cluj. — Generalul francez Guidemant, fos­tul inspector general al artileriei în tim­pul războiului, a fost primit ori în au­diență de ministrul de război general Mărdărescu. ÎELEGRAHE Complot comunist în Londra Londra.­­ Ziarele anunță descope­rirea unui complot cu aparență comu­nist, în scopul asasinării lui Chamber­­lain. Complotul ar fi fost denunțat au­torităților de o legație străină. Foraeign office (ministerul de externe) păstrează complectă tăcere, dar existența com­plotului nu este desmințită categoric. Cercurile oficiale declară că nu este încă momentul a se face declarații. Criza din Belgia Bruxelles.­­ In urma nereușitei lui Wanderwyvere de a forma cabinetul a­ fost însărc­inat cu formarea guvernului catolicul B­roqueville. O nouă conferință a Statelor succesorale Viena.­­ Ca o continuare a confe­rinței datoriilor dinainte de război, ținută la sfârșitul lunii Ianuarie la Viena, o conferință a Statelor succeso­rale va avea loc in cursul lunii Mai la Praga, cu care prilej se vor discuta mijloacele necesare pentru reluarea serviciului dobânzilor și amortizării da­toriilor de război. După „Neue Freie Presse“, cercurile inițiate speră că, în ce privește dato­riile garantate, chestiunea va putea fi definitiv rezolvată Ex-reghe Ferdinand în Bulgaria? Sofia. — In ultimile zile circulă zvo­­nul în toată Bulgaria, că fostul rege Ferdinand, care a abdicat în favoarea lui Boris, intenționează a se reîntoarce pentru un scurt timp, cu autorizația gu­­vernului bulgar, pentru întrevedere cu fiu­l său, care ar urma să a­ibă loc, nu în Sofia, ci intr-o localitate din apro­pierea frontierei iugoslave. Repertoriul săptămânal de la Teatrul Maghiar Vineri: „Floarea din Stambul“ cu dis­tribuția nouă a rolurilor. Cu cinele Karácsonyi și Neményi Abonament pe premieră 55. Seria 184. Sâmbătă matineu: „Ioan Viteazul“. Rep­rezentație pentru tinerime cu pre­țuri reduse. Conferează prof. Vasile Rajka. Seria 185. Sâmbătă, orele 8. „Frunza de smochin“ a 12 oară. Abonament șters. Cu dnele Neményi și Erényi. Seria 186. Sâmbătă, orele 1eVa: „Producția de telepatie și sugestie a dlui Gheorghe Körösiadányi. Seria 187. Duminecă matineu: „Fetele Gyurkovics“. Cu dna Neményi și ol Tompa. Prețuri reduse. Seria 188. MiraS^ttUkn­aie I i^RIMIT AȚÎ los gratuit în Ma­­gazinnul parisien ? Tragerea la 25 Aprilie. n­.­4 Dorîîsk­or, C.U furnir de plop piramidal, de­ VÂNZARE URGENT, pe orice preț acceptabil. Inform­ații . Atelie­­­rul de tâmplarie din Calea Victoriei 10 ...ATLAS“ CEL MAI VIZITAT BIROU Mijlocește vânzări, cumpărări de case, terenuri, moșii păduri, precum pla­samente de bani cu hipotecă sau gaj. BIROU Strada Francisc David Nr. 7, colț cu Calea Victoriei JPMO sau n­g Lt. CIME WATO SÜAFELg»i OilEMA SELECT Vineri, 1 Main Prater în Curtea imperială din Viena Dramă Sîntu­rientată de dragoste în 8 acte cu un aranjament însînd­î. In rolul principal: MARY PHILBIN și NORMAN KERRY. DiEMa m­­ân­a Vineri: 1 Main Fantoma Desertului Dramă americană de aventuri din sălbat .e.-ul > apus în 6 arte. In " ok,­­ principal: WILIAM E’JART j­i £ 1^: APOLLO Vineri, 1 Maîu FROSO Eîdfa orim­­ară dram­ă criminală în 1?, ?mte. Luc­rată pt. Ulm după romanul lui Sir Ad rony Hop' In rolul principal: I M. FIAPPELANI și MAUy.UD­.^N­­issem den ssssimmunna Au sosit TE.ACTORUL Au sosit INTERNATIONAL CU angrenaj 10—20 HP. Mc. Cormik-Deering și toate soiurile de mașini agricole la BLAGA, CLUJ Prețuri moderate. Condițiii de plată foarte avantajoase. Telefon 2—70. Nr. 37—1925. „ Publicație de licitație Comitetul parohiei prt. rom. din Mănășturul-Unguresc, județul Cojeena, da în întreprindere în cale de licitație pu­blică lucrările de construire ale unei nouă biserici și înoltă pe antreprenorii cu c­alificație cerută pentru clădiri publice, cari doresc a lua parte la aceasta licitație ca până în stud­ âe la Maiu­a, c. ota 12 a. ttr. să-și înainteze ofertele în scris sigilate și prevăzute cu radiu de 50 000 (cinzecimii lei) în numerar, în hârtii de valoare ori libere de bancă acceptabile, la comitetul p­arohial din Mănășturul­ Unguresc. Licitația se va ținea în aceeași zi la 3 ore p. m. radiul se va extreda celui încredințat numai după­ terminarea și colandarea lucrărilor, iar celor­lalți reflectanți imediat după hotărâre. Comuna bisericească prestează întreg materialul de piatră, 40 metri cub. lemn at­­asonat, iar 40 metri cub. lemn fnsonat. Comitetul parohial își rezer­vă dreptul de a încredința cu exe­cutarea lucrărilor, fără considerare la prețuri ,și condiții de ofert, pe acela dintre n?­in­us oferenții, care va prezenta mai multă garanție de soliditate, cu avansul, că materialul oferit de comuna bisericească, aflându-se corespunzător, întreprinzătorul este obligat a-1 primi în prețul din deivizul scatorit. Pentr­u participarea la licitație spese nu se lichidează reflec­tanților. M­inilisturul­ Unguresc, în 29 Aprilie 1925. Alexandru Boeriu, paroh-președin­te: loan Urs, epitrop prim. Văzut: Auurd Muntean, protopop. 277 s­i ITREPON­DERILE FORESTIERE ROMÂNE SOCIETATE ANONIMĂ CAPITAL SOCIAL ȘI REZERVE­LEI 70.000.000 — SEDIUL: Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 36. UZINELE: Valea­ Drăganului gara Poieni, Coșnea gara Trotuș, Leș­­nic halta Vețel, Cloșani. Adresa telegrafică: „FORESTIERA“. Telefon Nr. 11­50. Desfacerea mărfurilor se face prin Reprezent. Generală: „COMERȚUL LEMNULUI“ S. A. Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 38. Adresa telegrafică: „CALE“. — Telefon Nr. 11—50, Fasciștii cumpără ziare la Berlin și Paris Berlin.­­ „Vorwaerts“ anunță din sursă bine informată că Ministerul de externe al Italiei are intenția de a cum­păra unul din ziarele berlineze. Pentru acest scop a și so­st la Berlin un mem­bru influent al organizației fasciste care tratează cu grupul Stinnes, cum­­părarea ziarului „Deutsche Allgemei Zeitung“. „Vorwaerts“ mai anunță că gu­'or ,­ nu­ fascist are intențiunea de a-și păra și un ziar parisian. Dela conferința ambasad­or­ ­u­­ n­­ ilor Paris. — Conferința amba­sa­dorilo­­r’a întrunit ori în prezența lui Ve dh S’a discutat raportul comis u­ei de lor di­n Germania. Farmări Din cauz­a insolvenț­ei v­indem cu mult sub prețul de inventar­i când­­elab­re, Yabrouri vech’i și obiecte pre­țioase. Nu pe iolos­i ocaziunea. La G­R­ATZ magaz­in­ i^e obiecte artistice. έ­^fața Unirei 8. PATRIA Cele mai elegante ghete din m­aterialul cel­­ mai bun se efectuează la FERENCZI pantofar de lux, Cluj, Strada Muzeului 1. Sîicu­ris, priteigii, vase, sniff­ii ce se prif ciupară cu prețuri si cele mai rezise­­ si si S­ TIEFICo. ie cel mai convenabil izvor de pro­­b­a­re pentru tot felul de­ rechizite și a­ranjam­ente școlare șij,de birou. începând de Luni, 4 Main a. c. am mu­tat prăvălia noastră în Str. Nicolae Iorga 5 mai frumoase FRAȚII JOANOVICS SC fac măriri de fotografii. Un se fac m atelierul , CLUJ retrasări Reprezentantul General pentru Româ­nia a fabricilor de mașini de scris Americane, Smith-Premier și Coroana. La cumpărare de mașini de scris­­• în Interesul pro­priu — cereți ofertă pentru mașinile de scris SMITH­­PREMIER Nr. 60, CORONA mare și CORONA mică, cari sunt cele mai perfecte între toate mașinile de scris. Mașinile CORONA se vând ca 10.000-14.000 Lei. Revân­zători se caută în toată țara. Mihail Körmendy Cluj Str. Reglsia María 25. Telefon 951. Cetiți ziarul „PATRIA“ 02 ms2 Ú2 istică firie, deschis Cluj, Strada Regina Maria Nr. 35. serviciu de licheur costă numai Lei

Next