Patria, iunie 1925 (Anul 7, nr. 117-138)
1925-06-02 / nr. 117
2 iunie 1952 La grandioasa întrunire a opoziției, marele învățat al neamului, dl N. Iorga a vorbit despre scumpirea vieții care sub liberali a ajuns insuportabilă. Iar punctul 16 din manifestul către țară al opoziției unite, arată cauzele cari au dus la această nemaipomenită mizerie publică. Pentru ca să ilustrăm și cu cifre afirmațiile ce s’au făcut vom utiliza o foarte importantă lucrare apărută de curând, „Statistica prețurilor“ pe anul 1924, comparativ cu prețurile din 1914, dinainte de răsboi. Lucrarea este datorită dlui dr. I. Teodorescu, directorul general al statisticei și a apărut ca edițiune oficială. Puțin timp după căderea guvernului Vaida-Voevod indicele de scumpete s’a menținut cam la 10 ori față de 1914, urcându-se apoi repede sub guvernarea averescană la 13,05 pentru ca să ajungă în primul an de guvernare liberală 17,08, adică o scumpire de 17 ori mai mare decât în 1914. Sub liberali, deși leul a avut o situație aproape constantă, sau în orice caz fără prea mari fluctuații, indicele de scumpete a urmat această cale. Se poate observa cu ușurință progresul îngrozitor pe care l-a făcut scumpetea sub liberali. Nu avem și datele pentru 1925, dar după evaluările cunoscătorilor se pare că indicele de scumpete a ajuns în prima jumătate a acestui an, la aproape 40, ceea ce înseamnă că scumpetea in Țara românească a ajuns la paritatea aurului, întrucât un leu aur este 40 lei—hârtie. Vom arăta însă că la multe articole strict necesare existenții, această paritate a fost cu mult întrecută. * Ni se va putea obiecta, dl Vintilă Brătianu a și spus-o odată, că scumpetea a mers crescând în toate țările. Neadevăr sfruntat. Vom reproduce câteva date, după „Statistica prețurilor“. In Statele Unite indicele a rămas staționar, în Olanda a scăzut simțitor (dela 0,82 la 0,53) în Anglia a scăzut în 1924, în Elveția a scăzut, Norvegia asemenea, în Cehoslovacia „care contează încă ca o țară cu valută slabă, numărul indice al prețurilor a scăzut simțitor“ (de la 16,50 la 9,00 — aproape la jumătate). Noi (România) rămânem în tovărășia țărilor învinse, Austria, Bulgaria, Germania, cari însă după ce au introdus moneda de aur au revenit la o situație normală. * Am spus mai sus că multe articole de prima necesitate s’au urcat peste paritatea aurului. Spicuim din statistica mai sus menționată. De pildă pâinea: în 1922, la venirea liberărilor costa pâinea albă kilogramul 5,40 lei, ceea ce înseamnă o scumpire de 16 ori față de 1914. In 1914 costă pâinea albă 9,85 lei, ceea ce face ca indicile să se urce la 30 ori. Statistica oficială nu ne dă datele pe 1925. Știm însă că astăzi deși nu suntem nici la jumătatea anului 1925 costă kgramul de pâine albă 24 lei, astfel că indicele de scumpete revine la 70 sau aproape dublu plătit în aur față de 1914. La aceiaș proporție se urcă laptele, untul, carnea, fasolea, untdelemnul, cărbunii, etc., etc. Intr’un cuvând cele mai necesare articole pentru viața de toate zilele. * Dacă am ține seamă de aceste urcări de prețuri în 1925, cari au tendință vădită de-a continua ascensiunea lor, am putea spune cu toată siguranța că numărul indice real al scumpezii la finele acestui an va fi de 50 ori față de 1914. Ceea ce este precis și nu se poate contesta, este faptul că prețurile în România au ajuns paritatea aurului și după cum am văzut, chiar au depășit-o. In fața acestei situații fantastice, care ne pune în rândul țărilor învinse în cari anarhia tronează la loc de frunte se impunea cel puțin să se asigure salariaților un trai demn, care să le asigure cel puțin existența de azi pe mâine. E o adevărată batjocură, ca într’o țară în care prețurile au trecut de 40 ori, față de 1914, lefurile nu sunt sporite decât de 10 ori. De unde își va lua funcționarul diferența de trei sferturi, cât îi fură actualul guvern din dreptul lui la viață? Desigur că este împins să și-o câștige pe căi imorale, aducând în țară acea situație ,imposibilă de care vorbește manifestul opoziției unite. Iată dar pentru ce guvernul care a dus această țară pe marginea prăpastiei și pe cetățeni la înfometare, trebue să plece cu un ceas mai devreme, până când nu va fi prea târziu. DACICUS Cronica economică Scumpiții a atins propoții fantastice sub liberali Statistica prețurilor anilor de guvernare liberală — O comparație cu țările din restul Europei — Am ajuns la paritatea aurului — Se impune introducerea indiceului de scumpete și sporirea lefurilor proporțional Anul 1922 . . . . 17,08 „ 1923 ... . 25,00 „ 1924 ... . 29,85 % Congresul farmaciștilor ---mm--- Ziua a IlI-a. Sâmbătă a fost ultima zi a desbaterilor congresului farmaciștilor. In tot cursul acestor desbateri s’a accentuat de către toți vorbitorii, ieftinătatea medicamentelor în raport cu alte articole necesare vieții. Dl Ciupercescu (Constanța) vorbește despre impunerea fiscului asupra farmaciștilor, Iace dl Șomlea (Cluj) propune ca asociația, or farmaciștii individual să facă demersurile necesare, să fie impuși ca profesioniști,iar nu ca negustori. Dl Bender (Chișinău) expune situația critică a Basarabiei, spunând, că aceasta provincie este unica în România care a înghițit tot ce i s’a dat și ce i s’a dat a fost totdeauna de proastă calitate. Arată cum diferiții droguiști și medici oculți nenorocesc prin consultațiile lor țărănimea. Cere ajutorul farmaciștilor din alte provincii, căci Direacțiunea generală sanitară în loc să ia măsurile necesare pentru stârpirea relelor, protejează fițiș aceasta acțiune clandestină. Dl profesor Pamfil (Cluj) relevă multele bogății ale subsolului nostru, pe cari însă nu le știm întrebuința cum trebue. Suntem ca o colonie, importăm totul. Noi facem filme de pe toatele și fabricile streine și nelaboratere de savanți, findcă știm ce dăm se lucrează aiurea. Statul nu dă nici un ajutor oamenilor de știință români. Noi trebue sî importăm plantele duse din țară și prelucrate de către steini. Suntem ca un butoiu cu doagele sparte, totul merge în străinătate. Ape minerale asemenea avem, poate mai multe și mai bune ca în străinătate. De la Brașov la Borșa și Satu-Mare nu găsești decât asemenea ape tămăduitoare, al căror efect se datorește elementelor radioactive ce se găsesc în ele. Astăzi calitatea unei țări nu se judecă după numărul tabnerelor, ci după știința și civilizația ei. De aceea ar trebui să înceteze odată protejarea prietenilor și să se protejeze și munca. Dl profesor Vintilescu (Buc.) propune să se înființeze un depozit de medicamente al farmaciilor și atunci drogueriile vor fi înfrânte. Congresiștii au plecat apoi să viziteze Institutul de Farmacie și Grădina botanică Duminecă au mai vizitat Biblioteca Universității și Muz ui secția farmaceutică precum și alte instituțiuni culturale. La 12 ore a fost un banchet la restadramul „New York“ după care congresul a luat sfârșit. Pentru Moții năpăstuiți Pentru „Spitalul Moților“ din Abrud au binevoit a dona la mâna dnei Ana A. Popp, președinta Soc. „Cununa Surorilor de Cruce“ (din „Frățția de Cruce“), Primăria orașului Cluj 5000 lei. Prefectura județului Cojocna 4800 lei. Banca „Albina“ și Albina-Intrepozite Cluj, 800 lei. Dl D. I. Monasterian, 500 lei. Dna Elisa cav. de Botta, 500 lei. Dna Anna A. Popp, 500 lei. Dl dr. T. Popescu, 200 lei. Dna Vera dr. L. Bohățel, 200 lei. Dna Aurelia P. Pipoș, 200 lei. Dnele văd. Susana Truța, Maria de Lemeny și Paulina I. Pop, apoi dnii dr. C. Utalea, dr. A. Mislea, dr. Ion Orăștean și V. Șerb, câte 100 lei, toți din Cluj. Dl dr. F. Tămaș din Careii-Mari, dnele Gizela Hossu și Elena V. Cosmin din Ileanda-mare, câte 100 lei. Dna Berta Butesui și Pop, câte 50 lei. Suma: 13,800 lei. Generoșilor donatori li se aduc cele mai călduroase mulțumite. Băncile și alte instituțiuni, precum și particulari cărora li s’a adresat apelul sunt rugați a răspunde cât mai neîntârziat, pentru ca sumele să poată fi trimise la destinație și să vedem cu’n ceas mai degrabă ridicat așezământul atât de necesar obijduiților noștri Moți! impresii de călătorii. Egiptul Conferința dnei E. Popescu-Voitești Doamna Elena Popescu-Voitești a continuat ieri în sala Nr. IV-a a Universității, conferința sa despre minunitățiile și frumusețile Orientului. Egiptul ne-a fost înfățișat în culorile cele mai frumoase și fidele.După istoricul acestei minunate țări, dsn ne-a descris amănunțit viața, obiceiurile, civilizația și comerțul, flora bogată și tot ce a fost mai interesant și instructiv. Nilul acest martor al vieții Egiptului l’am văzut izvorând din lacul Victoria-Nyanza, străbătând Nubia și udând Egiptul. Am văzut Cairo, capitala Egiptului in toată splendoarea lui. Piramidele și sfinxul, aceste monumente uriașe există și azi tot atât de solid ca în trecut, acoperit fiind doar baza lor cu o mai mare cantitate de nisip. In locul vechei Tebe există orașul Karnak, unde asemenea am văzut importante ruine istorice. Tot aici am gâsit și orașul Luxor, care în timpul din urmă s’a desvoltat foarte mult. Pe ambele maluri ale Nilului găsim celebrul oraș Teba, supranumit de cei vechi Teba cu o sută de porți. De aici dna E. Popescu-Voitești ne-a transporta în drum spre casă — pe sub cerul veșnic senin al Italiei, făcând lungi propusuri cu noi în fiecare oraș mai însemnat, arătându-ne tot ceea ce a crezut că ne interesează. De la Societatea Științelor Medicale a numi urmă contra sifilisului „Bismlochififil“ — Preparație indigenă — La ședința Societății științelor medicale, ținută în amfiteatrul Clinicei medicale din Cluj în ziua de 23 Mai a c. dl dr Colbași și dl dr Glăvan, au făcut comunicări foarte importante și interesante asupra efectelor și rezultatelor obținute în diferitele boale de natură sifilitică cu preparatul bismatic „Bismjochin dr Pamfil“. Dl dr Colbași după ce reamintește studiile chimice și experimentale făcute de d. ii prof. Pamfil și dr Isaicu, studii comunicate în ședințele anterioare, descrie rezultatele obținute în Clinica Dermato-Venerică din Cluj de dl prof dr Tataru și colaboratorii săi la peste 150 bolnavi. Preparatul bismatic „Bismjochin dr Pamfil“ experimentat în numeroase cazuri de manifestațiuni cutanate sifilitice, s’a arătat similar celor mai reputate și mai bine introduse preparate bismutice streine. Din comunicarea făcută de Clinica Dermato-Venerică reiese că acțiunea specifică a preparatului se manifestă: 1. prin dispariția rapidă a agentului sifilisului (treponeme,spirochete) din leziunile sifilitice deschise (șancru sifilitic, sifilide erosive, plăci mucoase etc.). 2. prin rapiditatea epitelizarei și regresiunei leziunilor. Regresiunea era mai evidentă la leziunile secundare erosive, care conțin spirochete numeroase, care sunt cele mai infecțioase, și în modul acesta dispare pericolul infectării persoanelor cu care bolnavii vin în contact. 3- Prin modificările seroreacțiunei Wassermann în sânge. Seroreacțiunea Wassermann a devenit negativă în cazuri primare după o singură serie. Urmărindu-se rezultatele obținute s’a observat că nici după 6 săptămâni nu apar recidive și nici seroreacțiunea nu se schimbă. 4. In tratamentul antisif lcii cu „Rismrochin dr Pamfi!“ sunt excluse accidentele des observate cu preparatele mercurice și în ultimul timp cu neosalvarsan.. In cazurile unde neosalvarsanul și mercuricele sunt contraindicate (manifestațiuni sifilitice complicate cu nefrite, alterațiuni ale ficatului ori alterațiuni ale cordului și aortei) „Bismjochinul“ este indicat și poate aduce servicii reale. 5. Prin tratamentul cu „Bismrochin“ sunt excluse accidentele locale, durerile și infiltratele, și în plus sunt excluse accidentele reprezentate prin stomatite, alterațiuni gastro-intestinale sau renale. Bolnavii nu slăbesc, ba din contra câștigă în greutate în decursul tratamentului. ’ 6. Ca concluzie s’a insistat asupra superiorități „Bismiochinului Pamfil“ în tratarea numeroaselor manifestări de natură sifilitică, superioritate datorită stabilităței preparatului, a riguroasei sale dozări, sterilizări și stabilităței sale. II. După comunicarea făcută de Clinica Dermato-Venerică urmează aceia făcută de Clinica Oftalmologică prin dl dr Glăvan, care arată ce rezultate frumoase și surprinzător de rapide se pot obține cu „bismio,hin-ul Pamfil“ in diferite afecțiuni sifilitice ale ochilor (șincrul sifilitic al pleoapelor, irite, paralizii ale musculaturei oculare etc.) Și în Clinica Oftalmologică ca și în cea dermato-sifilitică s-au obținut ameliorări remarcabile după a 23 a infecțiune. Dl dr Glăvan a mai comunicat observațiunile radioscopice făcute asupra Bismrochin-ului comparativ cu Muthanolul și cu sodo-bisiutatul de chinină Fraisse și din care se deduce că suspensia cea mai persistentă este aceia a Bismochinei. Ambii conferențiari au prezentat fotografiile diferiților bolnavi tratați, fotografii din care se deduce în mod neîndoios frumoasele rezultate obținute. III. Din comunicările făcute în ședințele precedente ale Soc. științelor medicale la Cluj ca și în ședința de Sâmbătă 23 Mai a. c. reiese un fapt foarte îmbucurător, acela al interesului ce-l poartă diferiții specialiști la Cluj, cari își unesc energiile și aptitudinile pentru a contribui în cât mai largă măsură la combaterea diferitelor flageluri sociale și la micșorarea sau înlăturarea suferințelor omenești. Este constatată urmarea nenorocită a sifilisului nu numai asupra celor bolnavi dar și asupra urmașilor lor. Diferitele feluri de degenerări și paralizii, diferitele feluri de nebunii și infirmități sunt urmarea sifilisului netratat și neglijat. IV. Din cât suntem informați de prof. dr Pamfil a cerut Direcțiunei sanitare aprobarea punerei în comerț a preparatului său „Bismjochin“ și în curând medicii vor avea la îndemână o armă sigură inofensivă și relativ puțin costisitoare, pentru combaterea sifilisului sub diferitele sale forme. Scrisori din Maramureș In atențiunea dini Cipăianu In legătură cu Mihályenii, dintre unguri dl dr Székely Ákos — a știut beneficia de favorurile regimului liberal. Din neîmpiedecat operează în orașul Sighet parcelări, deși legea se interzice și interesele românești cer, ca colonizarea să se facă cu români spre a naționaliza acest oraș de la frontieră și nu cu unguri și evrei cum o operează din interes mercantil ungurul șovinist dr Székely. Conții absenteiști Teleky Gyula, Teleky József, Teleky László, Teleky Tibor și Domokos posed în Sighet în coala 43 după situația funduară și în coala 5167 — o moșie de 323 jug. cad expropriată în întregime ale comisiunile locale, mai ales că coproprietarul Teleky Géza și-a rezervat cota sa scutită în Jocul de jos jud. Clujului. O parte mică din moșia extravilană a fost uzucaplată de către sătenii din Vad foști tătenii conților. Consilierul agricol ca să succeadă învârteala pe aceștia deși erau taxaliști nu i a împroprierit și i-a scos din folosința mai veche ca 32 ani dând imobilele la alții în arendă forțată. Aceasta împrejurare a explorat-o dl dr Székely și cu contracte încheiate după promulgarea legei și chitării fictive antidatate (moșia nici azi nu explătită!) a intervenit la Comitetul Agrar agiat de parlamentarii maramureșeni N. V. Pella și Mihályi Péter, unde prin hotărârea 118 din 1 Octomvrie 1923 i-a succes să subjngă de la expropriere 120 jug. cad. — cum aceasta ar fi fost vândută înainte de promulgarea legei R. A. Bieții taxaliști cei 25 de inși și-au răscumpărat moșia uzucaplată cu prețuri înzecite sub zbiciul executărilor dreptății sociale. Pentru 60 jug. cad. conform contractelor au plătit 690.000 lei restul s’a parcelat între 55 de unguri și evrei cu prețuri enorme și beneficii liberale Intre coloiniștii din străzile Iza, Sub grădini și Mociră aflu numiri ca Sura Berkovics, Erzig Lipovan, Fani Grün, Herș Adler, Avram Popovics, Makk Junger etc... încât pare operă săvârșită cu ajutorul societății Joint“. Din averea coproprietară V4 fiind oferită de contele Teleky Geza spre expropriere chiar aceasta parte de câteva jug. cad, ar fi trebuit întrebuințată pentru înproprietărirea funcționarilor publici, dacă cu colonizarea românilor la orașe nimeni nu-și bate capul. Insă s’a făcut uitat faptul, că Teleky Geza e proprietar și a moșiei intravilane din orașul Sighet. Seala cutezătoare în detrimentul învârintereselor naționale o comite acel ungur șovinist, a cărui sor e născută Szylágyi Erzsébet în hotarul Sighet scapă cu 320 jug. cad de expropriere ca soție de advocat, fică de medic și nepoată de pofesor cădea sub prevederile art. 9 alintat a., însă comisiunea de ocol Valero scapă expropiiindu-o abia cu 6 jug cad. neproductv. Hotărârea nu s’a apelat și astfel prin fraudă deveni definitiva. Comitetul Agrar are datorința a revizui acest dosar din oficiu și pe fraudatori a-i pedepsi cu aplicarea justificată a art. 9 aliniata Moșia să cuprinde în princialele curse funduale din Sihet: No. 186, 2376, 3003, 1649, 872, 900, 3843, 1739, 2270 etc. Noul consilier agricol sperăm că va cerceta fraudele astfel denunțate și nu va da batjocorirea legei sub ochii săi. Reforma Agrară în Maramureș a ajuns de pomină sub regimul Mihălyenilor Coresp. PATRIA Două doctrine Dacă examinăm obiectiv, frământările politice postbelice, vom constata cu surprindere, că toate ideile sociale de prefacere și progres, mentalitatea politicienilor la conducerea Statului, se resumă prin două concepții politice: una, o doctrină politică a binelui moral public, din care va răsări așezarea democratică și modernă a țării. Cealaltă doctrină, e concepția imorală a multor politiciani de azi, cari deja unire încoace, nu au adus nici un aport, din care să vezi o întărire a noului Stat. Această din urmă grupare politică, este o acumulare nefastă de spirați nemiloși pe spatele nenorocitei țări. Deci avem două spețe de gânditori și conducători politici, oameni prin excelență pătrunși de idal și cinste civică, iar alții samsari ordinari și jefuitori lăcomoși în avutul public. Nu știm cum se va lichida acest proces de frământare socială? Va birui binele, peste răul social actual, sau invers? Aceasta problemă o lăsăm să o rezolve viitorul, cât mai în grabă- Cei bunii vor crede în biruința moralei politice. Păcătoșii? Iși rotesc ochii spre ciolane proaspete, nădăjduind și pe mai departe la zile dalbe și lungi de guvernare. E cert, că unii oameni în politică urmăresc scopuri murdare, de îmbogățire rapidă, țesătorii de intrigi și cea mai crasă și nerușinată ipocrizie învăluită in fals patriotism, ca să poată opera odihniți la distrugerea morală și materială a Statului. Astfel de idei și concepții învăluie creerul celor mai mulți politiciani de azi. Acest tablou lamentabil a situației politice e trist, însă concretizează un adevăr actual. Sufletele mari ale opiniei, au demascat acest vandalism în politică, iar aventurierii și escrocii guvernării ilegale și stupide alor cinci ani din urmă, trebuie să plece, asta e dorința cetățenilor. Evenimentele din urmă, întrunirea din 17 Mai, sunt semne de bun augur al desnodământului politic, ce trebue să urmeze, pentru a salva țara. Căci forțele cele mai distinse din toate provinciile, ce alcătuesc acest Stat, s’au unit. Au văzut bine, că e o mare greșală de cinci ani să te ții morțiș la mici diferențe politice de idei, program și partid Au lăsat la o parte ideologia sacră, și în sfârșit au prins adevărul politic concret: „front unitar“ pentru salvarea morală și materială a țării. Toate teoriile de ideologii politice ale lumii, de prezent, sunt simple vorbării de câlți ușor, ce sboară, ele nu plătesc nimic față de imperativul înalt al situației de azi: „mântuiți țara!“ Partidele democrate s’au unit. Cetățenii au așteptat definlt această grupare politică, căci numai ea poate fi corabia de mântuire a Statului, azi, înecat în cea mai lamentabilă stare de destrăbălare și ruinare complectă. Nu surprinde pe nimeni. A trebuit să urmeze acest proces psihologic în politică, căci noua formațiune de forțe de sub conducerea dui Iorga, e o cerință firească a vremii,— răsărită din suferinți și experiențe politice triste de la unire încoace. Eroii minusculi de „abili“, „capabili“ și „experți“ din cele două guvernări din urmă, au dovedit cu vârf și îndesat, că sunt invers: „incapabili“ și „inexperți“ politiciani. Opinia publică vede aceste „experiențe“ în ostenirea traiului, situația economică și valutară a țării. Oglinda acestor „politiciani capabili“ e veche și spartă, fărâmăturile se aruncă pe gunoi iar „experții“ noștri de ieri și azi vor figura în domeniul basmelor; căci peste doctrina lor bancară, se ridică biruitoare o altă doctrină înaltă de cinste, legalitate și muncă. Alexandru I. Sighișoreanu. Scrisori din Sătmar De-ale gospodăriei liberale Excrocherîne cu pădurile din Oaș Un bățandru păgubește orașul cu mai multe milioane — Ce se face cu lemnele și banii orașului (Dela corespondentul nostru) Sîiu-Moe. 30 Iunie. Abia au trecut câteva săptămâni de când am semnalat mai multe nereguli de la Primăria din Sătmar și azi suntem nevoiți, să denunțăm opiniei publice o nouă excrocherie făcută cu lemnele din pădurea Oaș, proprietatea orașului. Eroul acestei formidabile „afaceri“ este de astădată un bactandru abia trecut de 20 ani, Neamțiu Coriolan, care având protecția lui Gusztibácsi, primarul s’a „învârtit“ de a ajuns în mod provizoriu ca șef al oficiului silvic până la numirea unui funcționar competent și cu experiență. Acest picollo al Primăriei din Sătmar s’a folosit însă de situație și după cum scrie ziarul „Friss Újság“ din acea localitate, „a făcut contracte extrem de oneroase pentru oraș. Pe lângă aceasta s’a dovedit și o lipsă de bani în casă și câteva nereguli în conducerea registrelor de contabilitate, (căci acest renegat este primcontabilul orașului). Tot numitul ziar scrie, că comisiunea de anchetă compusă din dnii T. Dosa sub-prinar, consilierii Armaș Ambróczy, Demeter Teofil și dr A. Silvășan prim-procuror orășenesc, a constatat încă la început o pagubă de peste un milion lei. Trebue însă să relevăm, că ancheta a început încă înainte de a se scrie ceva în presă. Deci un lucru este cert: la Primăria din Sătmar din nou este neregulă, indiferent de sumă. Poate să nu fie paguba tocmai de 2 milioane, dar este. Acest pitic al Primăriei lui Guszti Ferencz, se scrie mai departe, „a fost și mituit de către mai mulți comercianți, cu cari a făcut asemenea contracte, că orașul — dacă nu se vor lua măsurile necesare — va simți mulți ani „afacerile“ acestui favorit al dlui primar Ferencz Augustin. Mulți comercianți au renunțat de rușine la afacerile atât de avantajoase pentru ei și extrem de păgubitoare pentru oraș. * Opinia publică din Sătmar veșnic exploatată — in urmă și de către copii — pretinde pedepsirea nu numai a acestui piiollo ci și a celor cari i au dat mână liberă în conducerea provizorie a oficiului silvic. In ce privește neregulile din cassă, răspunderea cade exclusiv asupra dlui primar, care a neglijat decomptările. Dar mai este ceva. Ministerul de interne odată cu bugetul a mai aprobat, ca din pădurile din Țara Oașului să se dea funcționarilor în preț redus o cantitate de 3215 m. Aceasta ca un fel de ajutor funcționarilor necăjiți. Comisiunea însărcinată cu distribuția lemnelor și a făcut datoria în mod cinstit. A venit însă Onoratul Consiliu și a redus cantitatea acordată funcționarilor mai mici, mărind în acelaș timp cantitatea destinată funcționarilor superiori. Din aceste reduceri au facut apoi o mare rezervă de lemne pe care au vândut-o prietenilor (?) și cunoscuților. Așa a dat la trei funcționari de la Perceptoratul de Stat 4 vagoane de lemne, iar atâția diurniști și dactilografe cari muncesc cu un salar de 1200—1500 lei, au primit abia 4 ms. Nu mai întrebăm dacă aceasta este o dreptate ori ba, ci recomandăm și acest fapt atențiunei comisiunei de anchetă, care sperăm, de astă dată să nu fie prea binevoitoare. * Și mai atragem atențiunea celor în drept asupra următoarelor: Se știe că în zilele de târg se încasează o taxă de pavaj. Pentru încasarea acestor taxe orașul are mai mulți controlori. Mai nou însă unii consilieri s’au erijat de controlorii controlorilor, încasând astfel anual o bagatelă sumă de 156 mii lei. In Sătmar însă străzile sunt nereparate, murdăria este mare, populația este săracă. Noi nu ne mirăm de foc, căci în Pădurile Oașului Neamțiu operează ca în codru, iar în oraș Primarul, papălapte, doarme. O fericită populație sătmăreană ce bine ești dăruită cu oameni cinstiți. Cronica muzicală O inițiativă lăudabilă - Activitatea muzicală a dlui prof. A Bena — Concert și turneuri de propagandă corală. Domnul Augustin Bena, profesor la Conservatorul de muzică din Cluj, nu este numai un bun profesor, și pedagog, un harnic compositor, un destoinic dirigent, ci mai pe sus de toate un specialist și destoinic organizator de coruri. Este singurul profesor de la Conservator care folosește timpul său liber pentru a organiza coruri, a face propagandă muzicală atât aici în Cluj cât și în provincie. Concertul ce a dat în Sala Prefecturei din Cluj cu corul Școalei normale de fete din Cluj este o strălucită dovadă, că pe lângă organizarea I de coruri bine disciplinate, urmărește desvoltarea și formarea glasurilor și desvoltarea și educația muzicală. Corul compus din 120 coriste, s’a prezentat într’o armonie, unitate și disciplină exemplară. Fiecare cântare a fost executată în înțelesul cel mai adevărat artistic. Pietate în „Isus“ de A. Adam, interpretare rutinată în „Nu’mi place“ de I. Vidu, multă poezie și muzicalitate în „Serenada“ de A. Bena, naivitate în „Badea mea“ care a fos bisată. Am admirat o tehnică desăvârșită în „Terțetul îngerilor“ de Nendelsohn, melancolie în „Cucuie“ de Dima și mlădioșie și ritm, în Hora „Ploaia“. A cucerit legănata Ardelană, „Spune mândră maichiti“ de A. Bena și a stârnit admirație, dinamica și nuanțarea artistică a piesei „Sus vânători“ de Dl. Augier. Nu putem decât să ne bucurăm că această școală are în fruntea ei o directoare așa înțelegătoare ca dl. Jana Gabor și un dirigent iscusit ca dl A. Bena. Publicul a aplaudat îndelung coriste și dirigent. Amintim aici că acest cor a făcut un drum de propagandă muzicală în centrele graniței noastre : Cărei, Sătmar, Sighet, Baia-mare, Dej. Tot la inițativa și sub conducerea dlui A. Bena intelectualii din Huedin au aranjat o serată de concert și teatru cu bună reușită. Publicul a ovaționat îndelung și i-a oferit o jerbă de flori naturale dlui A. Bena. Corespondent. Sw»pirechi,ghete de plizi. »ârât albe și sure au sosit! Ma ieftin se pot procura ClujPiața Unirii 9