Patria, iunie 1925 (Anul 7, nr. 117-138)

1925-06-02 / nr. 117

2 iunie 1952 La grandioasa întrunire a opoziției, marele învățat al neamului, dl N. Iorga a vorbit despre scumpirea vieții care sub liberali a ajuns insuportabilă. Iar punctul 16 din manifestul către țară al opoziției unite, arată cauzele cari au dus la această nemaipomenită mizerie publică. Pentru ca să ilustrăm și cu cifre a­­firmațiile ce s’au făcut vom utiliza o foarte importantă lucrare apărută de curând, „Statistica prețurilor“ pe anul 1924, comparativ cu prețurile din 1914, dinainte de răsboi. Lucrarea este dato­rită dlui dr. I. Teodore­scu, directorul general al statisticei și­ a apărut ca e­­dițiune oficială.­­ Puțin timp după căderea guvernului Vaida-Voevod indicele de scumpete s’a menținut cam la 10 ori față de 1914, urcându-se apoi repede sub guverna­rea averescană la 13,05 pentru ca să ajungă în primul an de guvernare li­berală 17,08, adică o scumpire de 17 ori mai mare decât în 1914. Sub li­berali, deși leul a avut o situație a­­proape constantă, sau în orice caz fără prea mari fluctuații, indicele de scumpete a urmat această cale. Se poate observa cu ușurință pro­gresul îngrozitor pe care l-a făcut scumpetea sub liberali. Nu avem și datele pentru 1925, dar după evaluă­rile cunoscătorilor se pare că indicele de scumpete a ajuns în prima jumă­tate a acestui an, la aproape 40, ceea ce înseamnă că scumpetea in Țara ro­mânească a ajuns la paritatea aurului, întrucât­ un leu aur este 40 lei—hârtie. Vom arăta însă că la multe articole strict necesare existenții, această pari­tate a fost cu mult întrecută. * Ni se va putea obiecta, dl Vintilă Brătianu a și spus-o odată, că scum­petea a mers crescând în toate țările. Neadevăr sfruntat. Vom reproduce câ­teva date, după „Statistica prețurilor“. In Statele Unite indicele a rămas sta­ționar, în Olanda a scăzut simțitor (dela 0,82 la 0,53) în Anglia a scăzut în 1924, în Elveția a scăzut, Norvegia asemenea, în Cehoslovacia „care con­tează încă ca o țară cu valută slabă, numărul indice al prețurilor a scăzut simțitor“ (de la 16,50 la 9,00 — aproa­pe la jumătate). Noi (România) rămânem în tovără­șia țărilor învinse, Austria, Bulgaria, Germania, cari însă după ce au intro­dus moneda de aur au revenit la o situație normală. * Am spus mai sus că multe articole de prima necesitate s’au urcat peste paritatea aurului. Spicuim din statistica mai sus menționată. De pildă pâinea: în 1922, la venirea liberărilor costa pâinea albă kilogra­mul 5,40 lei, ceea ce înseamnă o scum­pire de 16 ori față de 1914. In 1914 costă pâinea albă 9,85 lei, ceea ce face ca indicile să se urce la 30 ori. Statistica oficială nu ne dă datele pe 1925. Știm însă că astăzi deși nu sun­tem nici la jumătatea anului 1925 costă kgramul de pâine albă 24 lei, astfel că indicele de scumpete revine la 70 sau aproape dublu plătit în aur față de 1914. La aceiaș proporție se urcă laptele, untul, carnea, fasolea, untdelemnul, cărbunii, etc., etc. Intr’un cuvând cele mai necesare articole pentru viața de toate zilele. * Dacă am ține seamă de aceste ur­cări de prețuri în 1925, cari au ten­dință vădită de-a continua ascensiunea lor, am putea spune cu toată sigu­ranța că numărul­ indice real al scumpezii la finele acestui an va fi de 50 ori față de 1914. Ceea ce este precis și nu se poate contesta, este faptul că prețurile în România au ajuns paritatea aurului și după cum am văzut, chiar au de­pășit-o. In fața acestei situații fantastice, care ne pune în rândul țărilor învinse în cari anarhia tronează la loc de frunte se impunea cel puțin să se asigure sa­lariaților un trai demn, care să le asi­gure cel puțin existența de azi pe mâine. E o adevărată batjocură, ca într’o țară în care prețurile au trecut de 40 ori, față de 1914, lefurile nu sunt spo­rite decât de 10 ori. De unde își va lua funcționarul di­ferența de trei sferturi, cât îi fură ac­tualul guvern din dreptul lui la viață? Desigur că este împins să și-o câș­tige pe căi imorale, aducând în țară acea situație ,imposibilă de care vor­bește manifestul opoziției unite. Iată dar pentru ce guvernul care a dus această țară pe marginea prăpas­­tiei și pe cetățeni la înfometare, trebue să plece cu un ceas mai de­vreme, până când nu va fi prea târziu. DACICUS Cronica economică Scumpiții a atins propo­ții fantastice sub liberali Statistica prețurilor anilor de guvernare liberală — O comparație cu țările din restul Europei — Am ajuns la paritatea aurului — Se impune introducerea indiceului de scumpete și sporirea lefurilor proporțional Anul 1922 . . . . 17,08 „ 1923 ... . 25,00 „ 1924 ... . 29,85 % Congresul farmaciștilor ---m­m---­ Ziua a IlI-a. Sâmbătă a fost ultima zi a de­sbate­­rilor congresului farmaciștilor. In tot cursul acestor desbateri s’a accentuat de către toți vorbitorii, ieftinătatea me­dicamentelor î­n raport cu alte articole necesare vieții. Dl Ciupercescu (Con­stanța) vorbește despre impunerea fis­cului asupra farmaciștilor, Ia­ce dl Șomlea (Cluj) propune ca asociația, or farmaciștii individual să facă demersu­rile necesare, să fie impuși ca profe­sioniști,­­iar nu ca negustori. Dl Bender (Chișinău) expune situația critică a Basarabiei, spunând, că acea­sta provincie este unica în România care a înghițit tot ce i s’a dat și ce i s’a dat a fost totdeauna de proastă calitate. Arată cum diferiții droguiști și medici oculți nenorocesc prin consul­ta­­țiile lor țărănimea. Cere ajutorul far­maciștilor din alte provincii, căci Di­­reacțiunea generală sanitară în loc să ia măsurile necesare pentru stârpirea relelor, protejează fițiș aceasta acțiune clandestină. Dl profesor Pamfil (Cluj) relevă multele bogății ale subsolului nostru, pe cari însă nu le știm întrebuința cum trebue. Suntem ca o colonie, importăm totul. Noi facem filme de pe toatele și fabricile streine și ne­labora­tere de savanți, f­indcă știm ce dăm­ se lucrează aiurea. Statul nu dă nici un ajutor oamenilor de știință români. Noi trebue sî importăm plantele duse din țară­­ și prelucrate de către st­eini. Sun­tem ca un butoiu cu doagele sparte, totul merge în străinătate. Ape mine­rale asemenea avem, poate mai multe și mai bune ca în străinătate. De la Brașov la Borșa și Satu-Mare nu gă­sești decât asemenea ape tămăduitoare, al căror efect se datorește elemente­lor radio­active ce se găsesc în ele. Astăzi calitatea unei țări nu se judecă după numărul tabnerelor, ci după știința și civilizația ei. De aceea ar treb­ui să înceteze odată protejarea prietenilor și să se protejeze și munca. Dl profesor Vintilescu (Buc.) pro­pune să se înființeze un depozit de medicamente al farmaciilor și atunci drogueriile vor fi înfrânte.­­ Congresiștii au plecat apoi să vizi­teze Institutul de Farmacie și Grădina botanică Duminecă au mai vizitat Bi­­blioteca Universității și Muz ui secția farmaceutică precum și alte instituți­­uni culturale. La 12 ore a fost un banchet la restadramul „New­ York“ după care congresul a luat sfârșit. Pentru Moții năpăstuiți Pentru „Spitalul Moților“ din A­brud au binevoit a dona la mâna dnei Ana A. Popp, președinta Soc. „Cu­nuna Surorilor de Cruce“ (din „Fră­­ț­ția de Cruce“), Primăria orașului Cluj 5000 lei. Prefectura județului Cojocna 4800 lei. Banca „Albina“ și Albina-Intrepozite Cluj, 800 lei. Dl D. I. Monasterian, 500 lei. Dna Elisa cav. de Botta, 500 lei. Dna Anna A. Popp, 500 lei. Dl dr. T. Popescu, 200 lei. Dna Vera dr. L. Bohățel, 200 lei. Dna Aurelia P. Pipoș, 200 lei. Dnele văd. Susana Truța, Maria de Lemeny și Paulina I. Pop, apoi dnii dr. C. Utalea, dr. A. Mislea, dr. Ion Orăștean și V. Șerb, câte 100 lei, toți din Cluj. Dl dr. F. Tămaș din Careii-Mari, dnele Gizela Hossu și Elena V. Cosmin din Ileanda-mare, câte 100 lei. Dna Berta Butesui și Pop, câte 50 lei. Suma: 13,800 lei. Generoșilor donatori li se aduc cele mai călduroase mulțumite. Băncile și alte instituțiuni, precum și particulari cărora li s’a adresat apelul sunt rugați a răspunde cât mai neîntârziat, pentru ca sumele să poată fi trimise la desti­nație și să vedem cu’n ceas mai de­grabă ridicat așezământul atât de ne­cesar obijduiților noștri Moți! impresii de călătorii. Egiptul Conferința dnei E. Popescu-Voitești Doamna Elena Popescu-Voitești a con­tinuat ieri în sala Nr. IV-a a Universi­tății, conferința sa despre minunitățiile și frumusețile Orientului. Egiptul ne-a fost înfățișat în culorile cele mai fru­moase și fidele.­­După istoricul­ acestei minunate țări, dsn ne-a descris amănun­țit viața, obiceiurile, civilizația și co­merțul, flora bogată și tot ce a fost mai interesant și instructiv. Nilul acest martor al vieții Egiptului l’am văzut izvorând din lacul Victoria-Nyanza, stră­bătând Nubia și udând Egiptul. Am vă­zut Cairo, capitala Egiptului in toată splendoarea lui. Piramidele și sfinxul, aceste monumente uriașe există și azi tot atât de solid ca în trecut, acoperit fiind doar baza lor cu o mai mare can­titate de nisip. In locul vechei Tebe există orașul Karnak, unde asemenea am văzut im­portante ruine istorice. Tot aici am gâ­sit și orașul Luxor, care în timpul din urmă s’a desvoltat foarte mult. Pe am­bele maluri ale Nilului găsim celebrul oraș Teba, supranumit de cei vechi Teba cu o sută de porți. De aici dna E. Popescu-Voitești ne-a transporta în drum spre casă — pe sub cerul veșnic senin al Italiei, făcând lungi pro­pusuri cu noi în fiecare oraș mai în­semnat, arătându-ne tot ceea ce a cre­zut că ne interesează. De la Societatea Științelor Medicale a numi urmă contra sifilisului „Bismlochififil“ — Preparație indigenă — La ședința Societății științelor medi­cale, ținută în amfiteatrul Clinicei me­dicale din Cluj în ziua de 23 Mai a c. dl dr Colbași și dl dr Glăvan, au fă­cut comunicări foarte importante și in­teresante asupra efectelor și rezultate­lor obținute în diferitele boale de na­tură sifilitică cu preparatul bismatic „Bismjochin­ dr Pam­fil“. Dl dr Colbași după ce reamintește studiile chimice și experimentale făcute de d. ii prof. Pamfil și dr Isaicu, studii comunicate în ședințele anterioare, de­scrie rezultatele obținute în Clinica Der­­mato-Venerică­ din Cluj de dl prof dr Tataru și colaboratorii săi la peste 150 bolnavi. Preparatul bism­atic „Bismjochin­ dr Pamfil“ experimentat în numeroase ca­zuri de manifestațiuni cutanate sifili­tice, s’a arătat similar celor mai repu­tate și mai bine introduse preparate bismutice streine. Din comunicarea făcută de Clinica Dermato-Venerică reiese că acțiunea specifică a preparatului se manifestă: 1. prin dispariția rapidă a agentului sifilisului (treponeme,­spirochete) din le­ziunile sifilitice deschise (șancru sifili­tic, sifilide erosive, plăci mucoase etc.). 2. prin rapiditatea epitelizarei și re­­gresiunei leziunilor. Regresiunea era mai evidentă la le­ziunile secundare erosive, care conțin spirochete numeroase, care sunt cele mai infecțioase, și în modul acesta dis­pare pericolul infectării persoanelor cu care bolnavii vin în contact. 3- Prin modificările seroreacțiunei Wassermann în sânge. Seroreacțiunea Wassermann a devenit negativă în ca­zuri primare după o singură serie. Urmărindu-se rezultatele obținute s’a observat că nici după 6 săptămâni nu apar recidive și nici seroreacțiunea nu se s­chimbă. 4. In tratamentul antisif lcii­ cu „Ris­­mrochin­ dr Pamfi!“ sunt excluse ac­cidentele des observate cu preparatele mercurice și în ultimul timp cu neosal­­varsan.. In cazurile unde neosalvarsanul și mercuricele sunt contraindicate (mani­festațiuni sifilitice complicate cu nefrite, alterațiuni ale ficatului ori alterațiuni ale cordului și aortei) „Bismjochinul“ este indicat și poate aduce servicii reale. 5. Prin tratamentul cu „Bismrochin“ sunt excluse accidentele locale, durerile și infiltratele,­­ și în plus sunt ex­cluse accidentele reprezentate prin sto­­matite, alterațiuni gastro-intestinale sau renale. Bolnavii nu slăbesc, ba din con­tra câștigă în greutate în decursul tra­tamentului. ’­ 6. Ca concluzie s’a insistat asupra superiorități „Bismiochin­ului Pamfil“ în tratarea numeroaselor manifestări de natură sifilitică, superioritate datorită stabilităței preparatului, a riguroasei sale dozări, sterilizări și stabilităței sale. II. După comunicarea făcută de Cli­nica Dermato-Venerică urmează aceia făcută de Clinica Oftalmologică prin dl dr Glăvan, care arată ce rezultate fru­moase și surprinzător de rapide se pot obține cu „bismio,hin-ul Pamfil“ in di­ferite afecțiuni sifilitice ale ochilor (ș­in­­crul sifilitic al pleoapelor, irite, paralizii ale musculaturei­ oculare etc.) Și în Clinica Oftalmologică ca și în cea dermato-sifilitică s-au obținut ame­liorări remarcabile după a 2­­­3 a in­­fecțiune. Dl dr Glăvan a mai comunicat ob­­servațiunile radioscopice făcute asupra Bismrochin-ului comparativ cu Mutha­­nolul și cu sodo-bisiutatul de chinină Fraisse și din care se deduce că sus­pensia cea mai persistentă este aceia a Bism­ochinei. Ambii conferențiari au prezentat foto­grafiile diferiților bolnavi tratați, fo­tografii din care se deduce în mod ne­îndoios frumoasele rezultate obținute. III. Din comunicările făcute în ședin­țele precedente ale Soc. științelor me­dicale la Cluj ca și în ședința de Sâm­bătă 23 Mai a. c. reiese un fapt foarte îmbucurător, acela al interesului ce-l poartă diferiții specialiști la Cluj, cari își unesc energiile și aptitudinile pentru a contribui în cât mai largă măsură la combaterea diferitelor flageluri sociale și la micșorarea sau înlăturarea suferin­țelor omenești. Este constatată urmarea nenorocită a sifilisului nu numai asupra celor bolnavi da­r și asupra urmașilor lor. Diferitele feluri de degenerări și pa­ralizii, diferitele feluri de nebunii și in­firmități sunt urmarea sifilisului netratat și neglijat. IV. Din cât suntem informați de prof. dr Pamfil a cerut Direcțiunei sanitare aprobarea punerei în comerț a prepa­ratului său „Bismjochin“ și în curând medicii vor avea la îndemână o armă sigură inofensivă și relativ puțin cos­­tisitoare, pentru combaterea sifilisului sub diferitele sale forme. Scrisori din Maramureș In atențiunea dini Cipăianu In legătură cu Mihályenii, dintre un­guri dl dr Székely Ákos — a știut be­neficia de favorurile regimului­­ liberal. Din neîm­piedecat operează în orașul Sighet parcelări, deși legea se interzice și interesele românești cer, ca coloni­zarea să se facă cu români spre a na­ționaliza acest oraș de la frontieră și nu cu­ unguri și evrei cum o operează din interes mercantil ungurul șovinist dr Szé­kely. Conții absenteiști Teleky Gyula, Teleky József, Teleky László, Teleky Tibor și Domokos posed în Sighet în coala 43 după situația funduară și în coala 5167 — o moșie de 323 jug. cad expropriată în întregime ale comi­­siunile locale, m­ai ales că coproprieta­rul Teleky Géza și-a rezervat cota sa scutită în Jocul de jos jud. Clujului. O parte mică din moșia extravilană a fost uzucaplată de către sătenii din Vad foști tătenii conților. Consilierul agricol ca să succeadă învârteala pe aceștia deși e­­rau taxaliști nu i a împroprierit și i-a scos din folosința mai veche ca 32 ani dând imobilele la alții în arendă for­țată. Aceasta împrejurare a explorat-o dl dr Székely și cu contracte încheiate după promulgarea legei și chitării fic­tive antidatate (moșia nici azi nu explă­­tită!) a intervenit la Comitetul Agrar agi­at de parlamentarii maramureșeni N. V. Pella și Mihályi Péter, unde prin hotărârea 118 din 1 Octomvrie 1923 i-a succes să subjngă de la expropriere 120 jug. cad. — cum aceasta ar fi fost vândută înainte de promulgarea legei R. A. Bieții taxaliști cei 25 de inși și-au răscumpărat moșia uzucaplată cu prețuri înzecite sub zbiciul execută­rilor dreptății sociale. Pentru 60 jug. cad. conform contractelor au plătit 690.000 lei restul s’a parcelat între 55 de unguri și evrei cu prețuri enorme și beneficii liberale Intre coloiniștii din străzile Iza, Sub grădini și Mociră aflu numiri ca Sura Berkovics, Erzig Lipovan, Fani Grün, Herș Adler, Avram Popovics, Makk Junger etc... încât pare operă săvârșită cu ajutorul societății Joint“. Din averea coproprietară V4 fiind ofe­rită de contele Teleky Geza spre ex­propriere chiar aceasta parte de câ­teva jug. cad, ar fi trebuit întrebuin­țată pentru înproprietărirea funcționa­rilor publici, dacă cu colonizarea ro­mânilor la orașe nimeni nu-și bate ca­pul. Insă s’a făcut uitat faptul, că Teleky Geza e proprietar și a moșiei intravilane din orașul Sighet. Seala cutezătoare în detrimentul învâr­inte­reselor naționale o comite acel ungur șovinist, a cărui sor e născută Szylágyi Erzsébet în hotarul Sighet scapă cu 320 jug. cad de expropriere ca soție de advocat, fică de medic și nepoată de p­ofesor cădea sub prevederile art. 9 alintat a., însă comisiunea de ocol Valero scapă expropiiindu-o abia cu 6 jug cad. neproductv. Hotărârea nu s’a apelat și astfel prin fraudă deveni de­finitiva. Comitetul Agr­ar are dato­­rința a revizui acest dosar din oficiu și pe fraudatori a-i pedepsi cu aplica­rea justificată a art. 9 aliniat­a Mo­șia să cuprinde­ în princ­ialele curse funduale din Sihet: No. 186, 2376, 3003, 1649, 872, 900, 3843, 1739, 2270 etc. Noul consilier agricol sperăm că va cerceta fraudele astfel denun­țate și nu va d­a batjocorirea legei sub ochii săi. Reforma Agrară în Ma­ramureș a ajuns de pomină sub regi­mul Mihălyenilor­ Coresp. PATRIA Două doctrine Dacă examinăm obiectiv, frământă­rile politice postbelice, vom constata cu surprindere, că toate ideile sociale de prefacere și progres, mentalitatea poli­­ticienilor la conducerea Statului, se re­­sumă prin două concepții politice: una, o doctrină politică a binelui moral pu­blic, din care va răsări așezarea demo­cratică și modernă a țării. Cealaltă doctrină, e concepția imorală a multor politiciani de azi, cari deja unire în­coace, nu au adus nici un aport, din care să vezi o întărire a noului Stat. Această din urmă grupare politică, este o acumulare nefastă de spirați nemiloși pe spatele nenorocitei țări. Deci avem două spețe de gânditori și conducători politici, oameni prin excelență pătrunși de id­al și cinste civică, iar alții sam­sari ordinari și jefuitori lăcomoși în a­­vutul public. Nu știm cum se va lichida acest proces de frământare socială? Va birui binele, peste răul social actual, sau invers? Aceasta problemă o lăsăm să o rezolve viitorul, cât mai în grabă- Cei bunii vor crede în biruința moralei politice. Păcătoșii? Iși rotesc ochii spre ciolane proaspete, nădăjduind și pe mai departe la zile dalbe și lungi de guver­nare. E cert, că unii oameni în politică ur­măresc scopuri murdare, de îmbogățire rapidă, țesătorii de intrigi și cea mai crasă și nerușinată ipocrizie învăluită in fals patriotism, ca să poată opera odihniți la distrugerea morală și mate­rială a Statului. Astfel de idei și con­cepții învăluie creerul celor mai mulți politiciani de azi. Acest tablou lamen­tabil a situației politice e trist, însă concretizează un adevăr actual. Sufle­tele mari ale opiniei, au demascat acest vandalism în politică, iar aventurierii și escrocii guvernării ilegale și stupide alor cinci ani din urmă, trebuie să plece, asta e dorința cetățenilor. Evenimentele din urmă, întrunirea din 17 Mai, sunt semne de bun augur al desnodământului politic, ce trebue să urmeze, pentru a salva țara. Căci for­țele cele mai distinse din toate provin­ciile, ce alcătuesc acest Stat, s’au unit. Au văzut bine, că e o mare greșală de cinci ani să te ții morțiș la mici dife­rențe politice de idei, program și partid Au lăsat la o parte ideologia sacră, și în sfârșit au prins adevărul politic con­cret: „front unitar“ pentru salvarea mo­rală și materială a țării. Toate teoriile de ideologii politice ale lumii, de pre­zent, sunt simple vorbării de câlți ușor, ce sboară, ele nu plătesc nimic față de imperativul înalt al situației de azi: „mântuiți țara!“ Partidele democrate s’au unit. Cetățenii au așteptat de­finlt această grupare politică, căci numai ea poate fi corabia de mântuire a Statu­lui, azi, înecat î­n cea mai lamentabilă stare de destrăbălare și ruinare com­plectă. Nu surprinde pe nimeni. A trebuit să urmeze acest proces psi­hologic în politică, căci noua forma­țiune de forțe de sub conducerea d­ui­ Iorga, e o cerință firească a vremii,— răsărită din suferinți și experiențe po­litice triste de la unire încoace. Eroii minusculi de „abili“, „capabili“ și „ex­perți“ din cele două guvernări din urmă, au dovedit cu vârf și îndesat, că sunt invers: „incapabili“ și „inexperți“ politiciani. Opinia publică vede aceste „experiențe“ în ostenirea traiului, si­­tuația economică și valutară a țării. O­­glinda acestor „politiciani capabili“ e ve­che și spartă, fărâmăturile se aruncă pe gunoi iar „experții“ noștri de ieri și azi vor figura în domeniul basmelor; căci peste doctrina lor bancară, se ri­dică biruitoare o altă doctrină înaltă de cinste, legalitate și muncă. Alexandru I. Sighișoreanu. Scrisori din Sătmar De-ale gospodăriei liberale Excrocherîn­e cu pădurile din Oaș Un bă­țandru păgubește orașul cu mai multe milioane — Ce se face cu lemnele și banii orașului (Dela corespondentul nostru) Sîiu-Moe. 30 Iunie. Abia au trecut câteva săptămâni de când am semnalat mai multe nereguli de la Primăria din Sătm­ar și azi suntem nevoiți, să denunțăm opiniei publice o nouă excrocherie făcută cu lemnele din pădurea Oaș, proprietatea orașului. E­­roul acestei formidabile „afaceri“ este de astădată un bactandru abia trecut de 20 ani, Neamțiu Coriolan, care a­­vând protecția lui Guszti­bácsi, prima­rul s’a „învârtit“ de a ajuns în mod provizoriu ca șef al oficiului silvic până la numirea unui funcționar competent și cu experiență. Acest picollo al Primă­riei din Sătmar s’a folosit însă de si­tuație și după cum scrie ziarul „Friss Újság“ din acea localitate, „a făcut contracte extrem de oneroase pentru oraș. Pe lângă aceasta s’a dovedit și o lipsă de bani în ca­să și câteva nere­guli în conducerea registrelor de con­tabilitate, (căci acest renegat este prim­­contabilul orașului). Tot numitul ziar scrie, că comisiunea de anchetă com­pusă din dnii T. Dosa sub-prinar, con­silierii Armaș Ambróczy, Demeter Teo­­fil și dr A. Silvășan prim-procuror oră­șenesc, a constatat încă la început o pagubă de peste un milion lei. Tre­bue însă să relevăm, că ancheta a în­ceput încă înainte de a se scrie ceva în presă. Deci un lucru este cert: la Primăria din Sătmar din nou este ne­regulă, indiferent de sumă. Poate să nu fie paguba tocmai de 2 milioane, dar este. Acest pitic al Primăriei lui Guszti Ferencz, se scrie mai departe, „a fost și mituit de către mai mulți comercianți, cu cari a făcut asemenea contracte, că orașul — dacă nu se vor lua măsurile necesare — va simți mulți ani „afacerile“ acestui favorit al dlui primar Ferencz Augustin. Mulți comer­cianți au renunțat de rușine la afacerile atât de avantajoase pentru ei și extrem de păgubitoare pentru oraș. * Opinia publică din Sătmar veșnic ex­ploatată — in urmă și de către copii — pretinde pedepsirea nu numai a ace­stui piiollo ci și a celor cari i au dat mână liberă în conducerea provizorie a oficiului silvic. In ce privește neregulile din cassă, răspunderea cade exclusiv a­­supra dlui primar, care a neglijat de­­comptările. Dar mai este ceva. Mini­sterul de interne odată cu bugetul a mai aprobat, ca din pădurile din Țara Oa­șului să se dea funcționarilor în preț redus o cantitate de 3215 m. Aceasta ca un fel de ajutor funcționarilor necăjiți. Comisiunea însărcinată cu distribuția lemnelor și a făcut datoria în mod cin­stit. A venit însă Onoratul Consiliu și a redus cantitatea acordată funcționa­rilor mai mici, mărind în acelaș timp cantitatea destinată funcționarilor supe­riori. Din aceste reduceri au fa­cut apoi o mare rezervă de lemne pe care au vândut-o prietenilor (?) și cunoscuților. Așa a dat la trei funcționari de la Per­­ceptoratul de Stat 4 vagoane de lemne, iar atâția diurniști și dactilografe cari muncesc cu un salar de 1200—1500 lei, au primit abia 4 ms. Nu mai în­trebăm dacă aceasta este o dreptate ori ba, ci recomandăm și acest fapt a­­tențiunei comisiunei de anchetă, care­­ sperăm, de astă dată să nu fie prea bi­nevoitoare. * Și mai atragem atențiunea celor în­ drept asupra următoarelor: Se știe că în zilele de târg se înca­sează o taxă de pavaj. Pentru încasa­rea acestor taxe orașul are mai mulți controlori. Mai nou însă unii consilieri s’au erijat de controlorii controlorilor, încasând astfel anual o bagatelă sumă de 156 mii lei. In Sătmar însă străzile sunt nereparate, murdăria este mare, populația este să­racă. Noi nu ne mirăm de foc, căci în Pădurile Oașului Neamțiu operează ca în codru, iar în oraș Primarul, papă­­lapte, doarme. O­ fericită populație sătm­ăreană ce bine ești dăruită cu oameni cinstiți. Cronica muzicală O inițiativă lăudabilă - Activita­tea muzicală a dlui prof. A Bena — Concert și turneuri de propa­gandă corală. Domnul Augustin Bena, profesor la Conservatorul de muzică din Cluj, nu este numai un bun profesor, și peda­gog, un harnic compositor, un destoi­nic dirigent, ci mai pe sus de toate­­ un specialist și destoinic organizator de coruri. Este singurul profesor de la Conservator care folosește timpul său liber pentru a organiza coruri, a face propagandă muzicală atât aici în Cluj cât și în provincie. Concertul ce a dat în Sala Prefec­turei din Cluj cu corul Școalei normale de fete din Cluj este o strălucită do­vadă, că pe lângă organizarea I de co­ruri bine disciplinate, urmărește des­­voltarea și formarea glasurilor și des­­voltarea și educația muzicală. Corul compus din 120 coriste, s’a prezentat într’o armonie, unitate și­ disciplină exemplară. Fiecare cântare a fost exe­cutată în înțelesul cel mai adevărat artistic. Pietate în „Isus“ de A. Adam, interpretare rutinată în „Nu’mi place“ de I. Vidu, multă poezie și muzicali­tate în „Serenada“ de A. Bena, naivi­tate în „Badea mea“ care a fos bisată. Am admirat o tehnică desăvârșită în „Terțetul îngerilor“ de Nendelsohn, melancolie în­­ „Cucuie“ de Dima și mlădioșie și ritm, în Hora „Ploaia“. A cucerit legănata Ardelană, „Spune mândră maichiti“ de A. Bena și a stârnit admirație, dinamica și nuanța­rea artistică a piesei „Sus vânători“ de Dl. Augier. Nu putem decât să ne bucurăm că această școală are în fruntea ei o di­rectoare așa înțelegătoare ca dl. Jana Gabor și un dirigent iscusit ca dl A. Bena. Publicul a aplaudat îndelung coriste și dirigent. Amintim aici că acest cor a făcut un drum de propagandă muzicală în centrele graniței noastre : Cărei, Sătm­ar, Sighet, Baia-mare, Dej. Tot la inițativa și sub conducerea dlui A. Bena inte­lectualii din Huedin au aranjat o se­rată de concert și teatru cu bună reu­șită.­­ Publicul a ovaționat îndelung și i-a oferit o jerbă de flori naturale dlui A. Bena. Corespondent. Sw»pirechi,ghete de plizi. »­ârât albe și sure au sosit! Ma­ ieftin se pot procura ClujPiața Unirii 9

Next