Patria, iunie 1925 (Anul 7, nr. 117-138)
1925-06-10 / nr. 123
Cluj. Miercuri 10 Iunle 1925 Gheorghe Dima Dumineca trecută a fost așezat la jocul de veșnică hodină bătrânul Gheorghe Dima, directorul Conservatorului de muzică și artă dramatică din Cluj. Trecerea la celea eterne a blândului și bunului nostru Nenea Ghiță ar putea fi caracterizată, intr’o formă simplă, prin cuvintele modeste și totuși pline de o adâncă expresivitate, a murit un om de omenie. Cum însă viața răposatului a fost o pildă vie a vredniciei omenești sub toate raporturile, ținem de a noastră datorie, de a adăuga pe lângă formula modestă de mai sus câteva detalii atributive, pentru complectarea caracterizării unei figuri, care a întrecut cu mult comunul viețuitorilor de rând. Viața lui Gheorghe Dima se poate privi sub două forme distincte: ca om și ca artist. Ambele aceste forme s’au întregit într’o armonioasă colaborare în toată rodnica lui activitate, așa încât personalitatea răposatului apare fără lacune, fără știrbire în complexul ei așa de bine trasat. Ca om a fost întruchiparea tuturor calităților, care apropie sufletul uman de perfecțiune. Spirit muncitor și de o rară sobrietate, el a înțeles de la început marele principiu moral, atât de necunoscut de generațiile parvenitismului din toate vremurile, de a se ridica prin sine însuși. A urât nepotismul și insinuarea cu convingerea iubitorului de adevăr și dreptate. S’a lăsat condus în toată viața numai de preceptele muncii, ale unei munci spornice, singură în stare să creeze cuiva o platformă de existență stabilă. N’a visat triumfuri ieftine și de aceea cu toată apropierea graniței n’a trecut munții pentru a face vizite regale, cum era odată moda la noi în Ardeal, pentru snobii cu talent mic și ambiții mari. Și atunci, când i- a trecut s’a dus în fruntea unor coruri bine organizate și temeinic instruite, pentru a arăta fraților de dincolo, cari ne cunoșteau numai după formula interesată: „Ardealul fără ardeleni“, comorile sufletești ale unei vițe de neam a trăit o mie de ani sub jugul unei stăpâniri streine. Caracter blând și de o rară bunătate sufletească Nenea Ghiță era veșnic cu zâmbetul pe buze și gata să servească pe om și cine. De aceea în lunga sa viață măestrul Dima n’a avut decât prieteni sinceri și devotați. Până și în timpul din urmă in România întregită, când partea nobila a caracterului ardelenesc a fost revoluționată de anumite infiltrațiuni ale unei morale noui, necunoscută până atunci, Gheorghe Dima a rămas tot cel vechiu. A primit cu resemnare locul ce i s’a ridicat, poate prea obositor pentru vârsta lui și s’a achitat cu demnitate de niște atribuțiuni potrivite mai mult pentru oameni tineri cu nervii și vigoarea încă în plină funcțiune. Măestrul s’a mulțumit și cu asta și și-a îndeplinit misiunea cu vrednicia, ce s’a caracterizat toată viața. Așa, că moartea i’a luat, cum s’ar zice de la masa de lucru. Ca artist, măestrul Dima s’a ridicat la înălțimi nepătrunse încă în acest domeniu la poporul nostru ce e drept începător în ale artei și abia pornit spre o viață de civilizație apuseană. Dotat cu un fin spirit de observație, el n’a căutat să creeze ceva nou în arta sa, ci a exploatat ariile muzicei populare neprețuite comori sufletești ale neamului nostru, îmbrăcându se în forme artistice de un gust rafinat și totuș păstrându-le nuanța de fineță originală. Zeița inspirației sale a fost doina, aceasta admirabilă elegie poporală, de o mișcătoare sinceritate, care a format în toate timpurile izvorul nesecat de energie națională și a înscris în versurile și melodia ei istoria subjugării noastre de veacuri. Și după ce a cucerit prin farmecul modelațiunii sale muzica poporală, măestrul a intrat și in biserică, unde se simțea o radicală și imediată refacere a cântărilor liturgice. Caracterul primitiv al cântărilor de strană cu sonoritatea lor nasală specifică imprima muzicei noastre bisericești prea mult orientalism importat de călugării bizantini, care nu mai corespundea necesităților sufletești ale rasei noastre. Intervenția maestrului Dima, transformă cu desăvârșire cântarea liturgică nasală cu accente de multe ori comice, dându-i o atractivă formă artistică, fără a o lipsi de caracterul ei specific bisericesc Liturghia lui Dima, al cărei fericit interpret era pe vremuri talentatul cântăreț și profesor la școalele din Brașov bănățeanul Nicu Popovici, a produs o adevărată revoluție în muzica noastră bisericească, a cărei monotonie devenise oareșcum banală. Critica, deși severă a trebuit, să recunoască marele merit al măestrului, de a se fi aventurat cu îndrăzneață sa corecțiune, pe un teren păzit cu soaltă^ îndârjire de o tradițională moșteni.re. S’a văzut atunci că orice lucru se poate modifica cu folos, dacă incape pe mână talentată. Și bătrânul Dima a fost fără îndoială un muzicant talentat atât ca gust estetic cât și în ce privește păstrarea nuanțelor naționale. Crescut la școlile de specialitate din Germania, stăpân pe o înaltă cultură muzicală, măestrul a coborât în mijlocul neamului său ca un apostol al refacerii, ca un om nou creator de epocă Compozițiile lui sunt cel mai perfect document. Patria întregi ă îi datorește după moarte pe lângă recunoștință și alte lucruri, pe cari i le-a tăgăduit în viață. Poate că cei chemați, să o facă, vor înțelege rostul acestor ultime cuvinte. Iar noi, cei, cari l’am stimat și l’am iubit, să ne aducem aminte, că sunt rari oamenii noștri, a căror memorie trebuie eternizată. Intre aceștia este și măestrul Gheorghe Dima. Guvernul provoacă Sfârșitul regimului constituțional intonat de guvernul Brătienilor prin înroducerea in regulamentul Cemerei a aimosalui artic(^ 93 bis, nu este decât 1 zală din lanțul de provocari, cu cari acest guvern nefast procedează in mod aistematic de la unire încoace. întreagă așa zisa operă de consolidare nu este 'n realitate decât un nesfârșit lanț de provocări la adresa cetățenilor. , Să incepem dela 1918 ca tratativele de pace. La Paris oamenii ăștia n’au făcut decât intrigi, printre delegații nodri spre marea stupefacție a aliaților. Guvernat de generali din 1919 n’a fost altceva decât o provocare la adresa României intregire. Detronarea guvernului Vaida, in felul acela lipsit de orice rațiune politică a fost și ea o provocare. Aducerea în mod ostentativ la guvern a generalului Averescu — trădătorul dela Brăila al dlui Brătianu — a fost o nouă provocare. Lovitura de stat din primăvara anului 1922 a fost pe lângă caracterizarea, ce i s-a dat de scandal european o altă provocare nesocotită la adresa unei țâri, lipsită de la început de legalitate. De la alegerile generale până astăzi guvernul n’a făcut altceva decât să provoace. A provocat provinciile unite, ținăndu-le sub teroarea unei administrații nelegiuite, a ațâțat armata și jandarmeria împotriva partidelor de opoziție. A mers cu provocările până la molestarea și bătaia fruntașilor politici. Și întinde coarda la infinit, pentru ca oamenii ordinei — cum a spus dl Argetoianul — să fie forțați a se pune în fruntea disordinei, pentru ca brătienii să aibă motiv să scoată tunurile și mitralierele. Aceasta o doresc tiranii pentru a începe operă de curățire a opoziției după sistemul lui Tancoff. Izolarea Regelui este iarăși o provocare. Permanenta boală a Suveranului, după ce buletinele medicale nu o mai înregistrează de mult, nu este altceva, decât o jignitoare provocare a țării, din partea unui guvern, care vrea să pună barieră între popor și cel mai important și imparțial factor constituțional. Legile așa numite de consolidare și siguranță sunt și ele numai acte de provocare: îngrădirea cu armată a adunărilor opoziției la fel. Invitabilul Vizir de la Florica nu face altceva decât provoacă în Parlament și în afară de Parlament, la palat și în conventicelele acoliților săi politice. Este un sistem neobișnuit în viața constituțională a Statelor civilizate, decât doar la ruși și la bulgari. Se vede că dl Brătianu ține cu orice preț, să ajungă și România întregită ca atâtea jertfe, în halul celor doi vecini. Găci ce le pasă profitorilor, cu fonduri depuse în streînătate de pieirea țării! Liga Națiunilor și minoritațile noastre Ministerul instrucțiunii publice a trimis Ligei Națiunilor, întrunite la Geneva, un memoriu amănunțit, dovedind, că plângerile minoritare contra legii invățământului particular sunt absolut neîntemeiate. 3 Z,EI EXAMn^A JRUL. NOTE Pământul făgâduinții la ședința de Vineri a Caiîierii, înainte la mașina de kigi a mamalucilor si fie pusat la mișcare, dl deputat dr D. Lasen, din partidul nsional a reamintit dlui ministru de externe câteva adevăruri usturătoare. Vorbind despre invazia streinilor, cari au trecut de 2 milioane de la Unire Incoace, streini parazitari, cad nu numai că nu produc, dar secătuesc vlaga acestei țări, cl decutat Lasen a arătat cu documente, cum Invazia streinilor este sprijinită de însăș guvernul țării, acelaș guvern!, Care face atâta paradă de naționalism și acuză în orice prilej frumișii opozițîei de pactîzsri cu dușmanii țării ! Dl deputat Lfiscu, într’un scurt rechizitonc, arătat cum, înainte cu 2 snî, dl general Văitoianu, pe atunci ministru de interne, se obligase să cureți de parazitari și indezirabili până la 1 octomvrie 1923, iar la această dată, în loc să Se traducă în fapt promisiunea, din contră se prelinstește termenul de rămânere în țară până la 1 Februarie 1924 (stranie coincidență , se acordau însă pașapoarte de emigrare românilor ardeleni). La 1 Februarie 1924 (de data aceasta dl Frenasovici) prelungește din nou termenul, iar mai acum câteva luni, odată cu vizita lui Sokolow, România Mare s'a consfinți ca al doilea pământ al făgaduinții.* Trecând la influența Uniunii Evreilor Pământeni în țara noastră, dl deputat Lasou a arătat tot cu documente, cam trecerea părăsiților din Ukraina se face sub oblăduirea Siguranței, care dă bilete de liberă petrecere în alb la dispoziția Uniunei Evreilor Pământeni și sub ocrotirea guvernului, care interzice autorităților militare o destindere la sediul Uniunii. După ce mai arată că In Prusia s’au luat misiun draconice numai în fața unui spor de 20.000 streini la 40 milioane locuitori, dl deputet Lasca întreabă guvernul ce sre de spus în fața unui spor de peste 2 milioane de parazitat la o populație de 16 milioane locuitori ? Dl deputat Lasca a încheiat spunând : ,V’am întrebat atura doi ani: Unde mergem? Vă Întreb «cura: ,Unde au ajuns“ ? Intr’adevar, iată o situație definea clar. în fața ăreia guvernul trebue să răspundă și să prezinte alte soluții, mai eficace, în fața gzavei primejdii, decât aceea întrebuințată până acuma și care se reduce. In a încasa arginții pe o parte, iar pe de alta a striga fn gura mare adversarilor politici, sunteți bolșevici și trădători ! Dacicus Prestigiul nostru în streînătate România are în streinătate cum se zice o „presă rea“. Propaganda ostilă nouă reușește să creeze o atmosferă dușmănoasă, prezintând țara întreagă și întreg poporul românesc ca vinovat pentru starea de anarhie în care trăim de patru ani de zile. Sunt rare ziarele cari știu să facă o deosebire între țară, între România și guvernul liberal. Nă demult, un compatriot al nostru a luat un dejun intins cu dl Masaryk, președintele Repulliei cehoslovace. In cursul mesei, venind vorba de politica guvernului român și de chestiunile ce ne privesc, cari vor veni acum din nou în discuțiune la Liga Națiunilor, dl. Maaryk a spus: „Dar d voastră sunteți acei cari ruinați tratatul de la Trianon, dv. și poitica dv.!“ Când și Cehoslovacia, cu care avem cele mai strânse legături, ne judecă în acest fel, ce să ne surprindă opinia publică din alte țări! Pregătiri de plecare — Planurile guvernului — In cercurile politice din București se afirmă că Mai. La înainte de a pleca în străînătate va primi în audiență pe șefii opoziției unite. Dat fiind refuzul categoric al Regelui de a împlini dorința guvernului ca sesiunea Parlamentului să se continue și în absența Suveranului, primul-ministru a înștiințat pe președinții Corpurilor legiuitoare că sesiunea va trebui închisă în ziua de 15 iunie. Guvernul a luat hotărărea de-a depune proiectul de lege al reformei electorale în Parlament în cursul acestei săptămâni. In vacanță, comisiunile parlamentare vor studia proiectul, care a fost schițat în liniile lui generale de însușl Ionel Brătianu și redactat apoi de o comisiune compusă din dnii Duca, Mârzescu, Tătărescu și D. Dimitriu. Deși în cercurile liberale se afirmă că guvernul ar fi renunțat la ideea convocării unei sesiuni extraordinare la toamnă, credem a ști că această sesiune totuș va fi convocată și va însemna ultimul act al guvernului. Moții și promisiunile guvernului In cauza Moților dela Răchițele și alte 10 comune interesate ia masivul contelui Banffy, pentru noua desbatere a apelurilor s’a fixat desbaterea la Comisia Județană din Cluj pentru ziua de 17 c., când se va vedea în sfârșit cum se țin făgăduințele făcute de miniștrii Cipăianu și Tătărescu în numele Consiliului de miniștrii. Moții așteaptă cu înfrigurare să vadă, la 7 ani de la unire, cum se va respecta și cuvântul Majestății Sale Regelui de a li sa da pădurile și pășunile ce li se cuvin de strămoși La desbatere sunt citați și „Argatul Mare" al dlor Leon și Fischer și „Râul-Alb“ al dlui Tischler, societățile exploatatoare cari s’au înstăpânit și devastează contra legii codrii ce se cuvin Moților, cum s’a arătat de atâte ori în ziarul nostru. Ținem să subliniăm din nou, că guvernul a promis la Huedin, că va da înstăpânire Moților pădurile și pășunile până in 15 Septemvrie 1924 și că termenul legat cu cuvântul miniștrilor a fost încălcat, dat fiind că chiar și după aproape un an dela termin chestiunea se tot desbate. Desbaterea va fi prezidată de dl judecător Păcuraru dela Tribunalul din loc asistat de dnii Tilea și Ciomac. Dl Păcuraru a fost numit președinte în locul dlui Furnea, consilier de Curte, care a înlocuit pe dl Decuseară, primul președinte în această cauză fatală a Moților. Bătrânețile, bută-le pustia — Generalul Averescu „apărătorul“ liberalilor — Ridicându-se să susțină modificarea regulamentului, ceea ce era sinonim cu sugrumarea libertății cuvântului, așa slab și deșirat, secătuit de o vlagă și cu o privire naivă de moșneag ramolit, dar în mintea copililor, generalul Averescu a ilustrat „cu poze“ ultima batjocură ce-o aruncă Vizirul țării, amenințând-o cu povestea succesiunii averescane. Când toată țara se ridică astăzi dela un capăt la altul, contra guvernării liberale când opoziția democrată și cinstită își face suprema datorie patriotică, de a se opune construirii unei rețele de legi menite să subjuge pe ani de zile țara, familiei liberale, dl general Averescu, candid, dar și interesat, găsește încă atâta cinism să facă din nou pe apărătorul liberalilor. Destul de trist pentru dsa, destul de trist și pentru liberali. La bătrânețe, domnule general, omul Se mai mulțumește și cu un fotoliu comod și o supă caldă. înmormântarea lui Gheorghe Dima Populația românească a Clujului aduce un ultim prinos de recunoștință la mormântul lui Gh. Dima Vestea morții lui Gh. Dima a produs o profundă impresie în întreaga țară, datorită faptului, că defunctul era pretutindeni cunoscut și iubit, atât pentru compozițiile lui, cât și pentru turneele corale făcute în trecut. Numeroase telegrame de condoleanță au sosit în cursul zilelor de Sâmbătă și Duminecă, familiei îndurerate. La Conservator, unde era expus corpul neînsuflețit al aceluia ce a fost Gh. Dima, a fost un adevărat pelerinagiu. Foști și actuali elevi, admiratori, delegați și reprezentanți oficiali ai instituțiilor cu care defunctul a avut de lucru în lunga sa carieră, au venit să și ia un ultim adio și să depună o coroană de flori în aceste zile. Duminecă la orele 2 d. m. s’a oficiat prohodul în curtea Conservatorului frumos împodobită cu verdeață și ornată cu steaguri și postav negru. Iau parte reprezentanții autorităților civile și militarel, delegații, elevii și profesorii Conservatorului și școalelor românești din Cluj precum și un numeros public. După oficierea serviciului divin la cuvântul păr. S. Stanca, asesor consistorial, care într’o scurtă dar aleasă vorbire, face istoricul vieții și meritelor dispărutului. Mai iau cuvântul în ordinea următoare din: Al. Lapedatu, ministrul cultelor și artelor; Bogrea, prof. univ. Bogdan, din partea Asociației; păr. Dăianu, Utalea, primarul orașului; Stroe, episcop militar; Precup, dir. dc. Brașov; dna Bratu, din partea „Reuniunii femeilor creștine“ ; un delegat al Conserv. București; N. Teodorescu, directorul Conservatorului din Iași; un delegat al soc. compozitorilor români Cherebețiu, din partea elevilor Conservatorilor și maestrul Zaharia Bârsan, în numele profesorilor de la Conservator. După rostirea cuvântărilor se formează un impunător cortegiu în ordinea următoare: muzica militară, școlile din Cluj, cercetașii, elevii Conservatorului, corurile reunite ale Conservatorului și Episcopiei, un frumos cor cu coroane, corul funebru, familia defunctului, profesorii Conservatorului și miile de oameni, cari au ținut să întovărășească cortegiul până la locașul de veci. Atîuî VII. ^ Numărul 123 ATITUDINEA PARTIDULUI NAȚIONAL DECLARAȚIILE DLUI IULIU MANIU ~ încoronarea și partidul național — ȘANTAJUL CU CAZUL STERE — LIBERALII ȘI ÎNCORONAREA Guvernul liberal s’a menținut la cârmă întotdeauna prin intrigi, după ce a ajuns acolo prin terorizarea Coroanei. N’a fost niciodată în opoziție, fără să nu ducă cea mai violentă campanie împotriva Suveranului, — și, totuș, ajuns la guvern acuză celealte partide de „antidinasticism“, de „lipsă de consecvență", de asociare cu „trădătorii de patrie“. In ședința de Sâmbătă seara, dl Iuliu Maniu, președintele partidului, a dat răspunsul cuvenit acestor meschine întregi, încercate de data aceasta de însuș ministrul justiției dl G. Mârzescu: încoronarea și Constituția DJ LMANIU: Intr’una din ședințele trecute dl ministru Mârzescu a vorbit de contradicțiile partidului național în politica generală a țărei. Trecutul partidului liberal nu-l îndreptățeau câtuși de puțin să afirme acest lucru. VOCI: Ce e cu Stere? Dl I. MANIU. După ce voi termina desfășurarea ideilor pentru care am venit la această tribună, vom trece și la chestiunea „Stere“ care vă neliniștește atâta. Partidul național nu poate fi învinovățit că nu a participat la încoronare. Neparticiparea nu implică și nerecunoașterea actului sărbătorit prin solemnitatea încoronării, in fond încoronarea nu este ea însăși un isvor de drept — un act de drept public — ci o ceremonie fastuoasă. Noi am recunoscut-o dar n’am participat la ea pentru că era patronată de partidul liberal care se făcuse vinovat de alegerile desfășurate în condițiunile știute. În ce privește atitudinea opoziției față de Constituție, acordul între partidele noastre este perfect. Dl Maniu citește pasajul respectiv din declarația formală cetită în Parlament în numele partidului național și apoi citește precizarea atitudinii partidului național față de Consttuție și Parlament, criticând lipsa seriozității operei și mai ales intențiile ascunse ale unor Camere lipsite de legalitate. „Partidul național consideră această operă ca o simplă expresiune a unei stări de fapt, urmând a se ține seamă, în noua așezare a lucrurilor, de continuitatea necesară pentru o liniștită desvoltare a împrejurărilor și pentru o transmisiune normală a puterilor.“ (Aplauze pe băncile opoziții.) Acum dv. desigur că veți spune că am căzut de acord asupra acestui lucru, dar totuși suntem în contrazicere cu declarațiunile noastre anterioare. Atunci să-mi permiteți dv să vă reamintesc că eu, în numee partidului național, în ședința din 9 Martie 1923, am declarat că opoziția nu poate recunoaște actualelor Adunări, nici caracterul de reprezentare, nici dreptul de legiferare, nici dreptul da a da țării o organizațiune fundamentală, și trebue să chemăm deținătorul putere de fapt la simțământul realității istorice. Dl Maniu semnalează declarațiile categorice ale partidului poporului condus de dl gen. Averescu, făcute atât la Cameră cât și la Senat, prin care declară întreaga operă legislativă a partidului liberal complect ilegală. (Apl.) Dv. însă nu obi.ctați nimic acestei inconsecvențe și nu judecați atitudinea lor de azi în lumina trecutului. O analogie Totăl Mârzescu la sfârșitul cuvântării sale, ne-a acuzat că aducem noi obiceiuri din parlamentul din Budapesta. Am auzit adesea acuze de acestea, atât aoi cât și din ziarul „Viitorul“. Nu le-am luat însă în seamă. Acum însă când ele sunt confirmate de un reprezentant al guvernului, avem datoria să ne explicăm. Eu cunosc metodele parlamentului maghiar și sunt îndreptățit să declar că dv. sunteți cei ce le utilizați. (Apl.) Nu poporul maghiar, care are și însușiri, ci oligarhia maghiară a făcut ceea ce dv. faceți, când tot cu prilejul unei legi administrative a venit cu un articol nou de regulament și s -a trecut întreaga lege. (Aplauze.) Dar oricum ne va trata partidul liberal noi tot aci vom rămânea. , După unire veniam cu gândul să dăm avânt tuturor instituțiunilor și curentelor noui și moderne din viața publică, economică, socială, administrativă și politică a neamului românesc unit. Dr.Linsă ați stat în calea prefacerii, la adăpostul obiceiurilor și așezămintelor în care v’ați petrificat. La toate năzuințele noastre de clădire a unei vieți nouă, cu organisme noi pentru Statul român dv. ne opuneți trusturile dv. economice, împotriva cărora se duce luptă în toate țările. Prin reforma administrativă împiedecați unificarea provinciilor și întăriți tirania prin cel mai execrabil centralism. Ați mistificat voința țării, prin alegeri siluite și aceeași falsificare o aduceți și în parlament suprimând libertatea discuțiunilor. Și acum ne acuzați pe noi de inconsecvență și că aducem noi obiceiuri streine din alte parlamente ? Când astfel de acuzări pornesc de pe banca ministerială, un interes superior de Stat dictează, ca ele să fie lămurite, așa cum am făcut-o noi aci. (Aplauze.1 Cazul Stere șl I. MANIU răspunzând apoi la chestiunea Stere ridicată de vociferările majorității relevă că atunci când teroarea și forța armată se dovedesc neîndestulătoare pentru susținerea [Intereselor de partid, liberalii recurg la metoda suspiciunii a și a intrigii, în care învălue acțiunea adversarilor. Am învățat de dl lorga, pe lângă alte multe lucruri bune și pe acela de a preciza în scris declarații și discuții politice care la vremea lor prind bine, fiindcă dilor liberalii uită des. De data aceasta, îmi pare bine că am la mine un document interesant. Noi am întemeiat o coaliție politică, pe care nu o vor opri în loc incidente trecătoare legate de persoane. Raportul nostru cu partidul țărănesc nu este cu nimic influențat de chestiunile de persoane privind acest din urmă partid. Dl. MIHALACHE: Scontau chestiunea Stere și Argetoianu în vederea șantajului și acum rămân desamăgiți, că aceste chestiuni sunt scoase din discuție. Guvernul și-a asimilat în totul atitudinea patriotică a dlui Peter Mihali? Iar dl Sassu și-a menținut și ca ministru părerile exprimate asupra dlui Sfere? Se identifică guvernul cu părerile aderenților săi exprimate izolat? Dl. MANIU: Eu nu merg clar nici după curentele populare, nici după cele nepopulare, ci după ceea ce-mi dictează conștiința. Coaliția noastră politică s’a așezat dar pe baze precise, in ce privește părerea personală a mea cu privire la chestiunea Stere, rar~am exprimat-o prin cuvântarea de două ore pe care am ținut-o cu prilejul validării sale ca deputat de Soroca Cazul Stere trebue privit sub 4 înfâțișeri: 1. Reprezentant al României oficiale — și e de mirare acum că vă lăpădați de omul dr. Dl V. BRĂTIANU. Susțin și acum că Stere este legat de actul trădării. A trebuit să luăm măsuri în timpul războiului contra ziarului „Lumina“. Dl I. MIHALACHE: Trădare ? De ce veniți după 5 ani de zile cu această acuzare, lăsând fără nici o măsură de chemare la judecată a celui pe care-1 credeți vinovat? Dl I. MANIU: Dl Stere era trimis în Ardeal ca misionar al politicei oficiale. Aceasta este prima fază. A doua este aceea din timpul neutralității când fiecare era liber să aibă părerile lui. A treia a fost aceea din timpul războiului și a 4-a, rolul lui Stere în unirea Basarabiei. Oricum ar fi fost, în mijlocul unor curente puternice, oamenii cred în exagerări și judecata le poate fixa vina. Colegi de-ai mei au judecată mai aspră despre vina dlui Stere, alții o au mai mică. Datoria dv era să delegați cazul acesta în fața instanțelor. Noi cerem să se facă lumină în această chestie, ca ea să nu mai fie supusă jocului de intrigi din partea dr. VOCI (la opoziție). Șantagiști! Șantagiști! Dl MANIU: Nu pot deasemeni trece cu vedere, că un număr covârșitor de alegători basarabeni au încredințat dlui Stere mandatul de deputat. Când Stere când da în Basarabia, dl Inculeț a venit și ne-a întrebat dacă consimțim la această candidatură. (Majoritatea aplaudă). Dl IOrGA : Aplauzele dv jignesc pe dl Inculeț (Continuare ce pasita U-s)