Patria, iulie 1925 (Anul 7, nr. 139-164)

1925-07-01 / nr. 139

I Iulie 1925 credința în legea strămoșească și în tăria ființei noastre, numai bucuria jertfei pentru înălțarea poporului sunt pavăză mântuitoare pentru consolidarea, propășirea și înălțarea României­ Mari“. După ce și-a terminat discursul fiind călduros aplaudat, dl ministru Constan­­tinescu comunică­­. P. S. Sale că dă­­ruește suma de lei 200.000 din care să se creeze un fond pentru a se da burse absolvenților meritași, cari se vor specializa în ramura agricultu­rei.­­ După dl Constantinescu vorbește dl ministru Moșoiu fost elev al liceului din Brașov, urându-i ca în general o întrecere culturală, care a început pe întreg cuprinsul țării, să fie între semene cea dintâi. Apoi unii miniștri au pă­răsit sala. Omagiul bisericilor Din partea bisericei române unite, în numele I. P. S. Sale mitropolitul dr Suciu și a școalelor din Blaj, a vorbit P. S. canonic Macavei următoarele: „Aduc, la praznicul existențai de 75 ani a acestor școli, salutul altor școli, ceva și mai vechi, ridicate însă și sus­ținute tot cu aceleași jertfe, tot cu acelaș gând, ca să fie „lăcaș al științii și al virtuții“ — școli întemeiate tot pe frica lui Dumnezeu, carea este începu­tul înțelepciunii, și ai cărei susținători sunt tot așa de hotărâți, ca și dvoastre, să le păstreze pentru totdeauna în ve­chia lor tradiție de muncă și de creș­tinătate, de­­ dragoste pentru neamul din care facem parte. Aduc salutul Mitropolitului dela Blaj, care, ca și Mitropolitul Sibiului, ca și marii lor înaintași, dintre cari vomu aminti și eu mai ales numele marelui An­drei Baron de Șaguna — au socotitit și so­cotesc și astăzi pilda omului din Ev­an­­ghelie, car­e și-a vândut toată averea ce o avea și s’a dus de a cumpărat moșie ca comoară — cea mai scură comoară, prin care un neam poate să-și asigure trăinicia și veșnicia: co­moara cărții, comoara învățăturii, co­moara culturii românești. Ne asociăm și noi, cei veniți din ce­tatea de pe malul Târnavelor, la bu­curia și mândria dvoastre, a celor cari stat­­ în fruntea acestor școli astăzi, și a celor cari ați bătătorit în anii de elevi scările acestor mărețe și, mai pre­sus de toate, românești palestre ! Am venit aici și am găsit urmele înaintașilor noștri și ai dvoastre așa precum la Blaj păstrăm și noi pulbere adusă de pe catedrele de aci. Am gă­sit aci urmele acelora, pe cari i-a unit un ideal comun: școala româneasca, chezășia viitorului, cheia unității sufle­tești a neamului românesc de pretutin­deni. Am găsit aci urmele atâtor apo­stoli porniți din școala mai veche de la Blaj, aruncând semința, aruncând lo­zinca : „școli sunt de lipsă, școli“ — și aruncându-o în pământ prielnic și ro­ditor aici în Brașov, între harnicii și devotații negustori și cetățeni. Am găsit urmele unui loan Pre­­cup, a unui Vasile Oroianu învățător la 1846, rămas la Brașov până la moar­tea sa! Urmele lui Andreiu și Iacob Mureșan bătrânul. Am găsit urmele profesorului de fi­zică dela Blaj, G. Bariț, neobosit în îndemnuri pentru deschidere de școli, dascăl, vreme de 9 ani, aci la Brașov, angajat cu 200 de floreni de argint pe an, muncind mai târziu, alăturea de alt Blajan, — Iacob Murășan, — între cei 6 membrii ai primei eforii a acestor școli, colaborator neobosit al vrednicu­lui de pomenire protopopul Popazu, mijlocitor de înțelegere între reprezen­tanții celor 2 biserici: sf. Nicolae și Adormirea Maicii Dlui, acela care fu al doilea împlântând sapa la punerea te­meliei acestor ziduri, în ziua de 26/14 Septembrie 1851, punând prima temelie la biblioteca școlilor și „și mai târziu fiind unul dintre cei mai de frunte sfet­nici în toate afacerile publice românești și, în deosebi, în afacerile școlare, la care dăduse dovezi, că se pricepe așa de bine“ — cum spune istoriograful a­­cestor școli­­ neuitatul Andrei Bârseanu. Dar am venit, și pentru ca să adu­cem omajul nostru acelora, cari au jert­fit și au muncit pentru cultura neamu­lui românesc aci, în jurul ori în lăuntrul acestor ziduri, am venit să slăvim po­menirea atâtor profesori, directori, efori ai acestor școli, cari vreme de 75 ani au revărsat lumină, au revărsat încre­dere, au revărsat statornicie, au ținut trează conștiința și nădejdea unor zile, cari aveau să vină în viitor. Oratorii, cari vor vorbi după mine, desigur, cu mai multă competență vor evoca umbrele mari ale cinstiților ne­gustori, ale modeștilor preoți, umbrele acelora, cari și-au trecut din mână în mână făclia luminii, umbrele profesori­lor devotați chemării lor, umbrele ma­rilor directori: Gavrilă Muntean, dr Meșota, — aceia care între anii 1872—4 — precum ne spune Andrei Bârseanu în istoria acestor școli — se gândea dimpreună cu unul dintre cei mai dis­tinși membrii ai corpului profesoral de la gimnaziul din Blaj, la organizarea unor conferențe comune a tuturor profesori­lor de la școlile medii române din Ar­dealul de ieri! Vor evoca azi oratori icoana lui Virgil Onițiu, icoana bătrâ­nului și chibzuitului Andrei Bârseanu. Vor remarca munca lor și a colabora­torilor lor. In fața dvoastre, a celor pe cari re­cunoștința — o recunoștință atât de firească — v’a adus la serbarea almei mater, ca să retrăiți, o zi măcar, amin­tirile anilor de elevi, ca să retrăim cu toții trei sferturi de secol, din însăși istoria renașterii noastre culturale, așa de mult legate de aceste școli, — în fața dvoastră cuvântul meu nu poate să adaugă decât o frunză în­ cununa de laur ce trebue să împodobească pu­rurea acest altar al culturii românești, ca un prinos de admirație și de recu­noștință a unui neam întreg. Și, în fața acestui altar, dvoastre, foști și actuali elevi, și noi toți, vom face o juruință. Vom munci, vom jertfi, vom lupta, pentru ca el să rămână totdeauna a ceea ce a fost în trecut, în legătura firească și organică cu biserica, limpede isvor de cultură românească și creștinească, sentinelă și depozitar al tradițiilor celor mai bune ale neamului nostru!“ * Au vorbit apoi pe rând aducând o­­magii și salutând marea sărbătoare a liceului ortodox din Brașov, reprezen­tanții bisericilor: romano-catolică, lu­terană, reformată, evanghelică maghiară și reprezentantul religiei mozaice. Salutul Academiei Române In numele Academiei Române, Sextil Pușcariu profesor la Universita­­a­tea din Cluj aduce salutul înaltei in­­stituțiuni la marea sărbătoare a li­ceului. D-sa spune: „Vin, în numele Academiei Române, să aduc urările cele mai calde acestei școli care a dat, din rândul profesori­lor și elevilor ei, numărul cel mai mare de academician­. Nu mai puțin optsprezece bărbați au ilustrat și decât ilu­strează încă cea mai înaltă instituțiune culturală din țară, în frunte cu cei trei mari directori, Gavril Munteanu, Meșotă și Virgil Onițiu și cu neuitatul Andrei Bârseanu. Eminentul chimist Teclu și învățatul slavist Ioan Bogdanu au fost elevii a­­cestei școli, pe a cărei scări de piatră urcau odinioară pașii de copil ai lui Titu Maiorescu însuși. Trei din cei mai iu­biți profesori, Vasile Goldiș, Branișce și regretatul Gheorghe Valeriu D ma au fost proclamați membrii de onoare imediat după Unire, alături de arhie­reul Ilarion Pușcariu, membri mai vechi. Domnii Gh. Bogdan-Duică, O. Goga, A. Lapedatu și I. Lupaș, precum membrii corespondenți domnii O. Ghibu, și G. Popa-Liseanu și I. Ursu sunt elevii liceului din Brașov. Acum 59 de ani la Bucureși și acum 75 de ani la Brașov vrednicii bărbați ai unei generații de idealiști, au aprins câte o candelă înaintea celui mai pur și nobil ideal: idealul național integral. Untdelemnul din care a fost hrănită flacăra ei a fost din cel mai curat iar cei ce au veghiat ca flacăra să nu se stângă n’au cunoscut oboseală și șo­văire. Precum Academia Române, înființarea ei, a cuprins în sânul dela său românii de pretutindeni, astfel la șco­lile din Brașov veneau profesori și elevi din toate părțile și dela ele ro­iau pe întreg cuprinsul românesc apo­stolii culturii și credinței într’un viitor de aur. Când ungurii n’au lăsat să ființeze în țara lor decât trei licee românești întregi, ei nu și-au dat seama că ast­fel crează cele mai vajnice lăcașuri de înfrățire românească. Precum râurile românești își poartă, toate, apele spre Dunăre, astfel veneau la Brașov elevi din tot Ardealul și ve­neau, de dincolo de munți, Bănățeni, Crișeni și Maramureșeni. Bucovina în­săși trimetea profesori și elevi, iar pe calea băjenarilor munteni de odinioară, coborau fii ai Regatului liber la poa­lele Tâmpei, atrași de faima școalelor brașovene. A fost chiar o vreme când valul de redeșteptare națională a adus spre locul în care această idee se cul­tiva cu mai multă căldură, fii ai Iugo­slaviei și Cehoslovaciei de mai târziu. Astfel s-a plămădit în școale, asupra căreia planează binecuvântarea lui Șa­guna, sufletul românesc al unui șir în­treg de generații. Am venit mulți și de pretutindeni la această serbare a dragostei și recuno­știnței, precum se adună pasările la cuib. Ori­unde, în hotarele României întregite, ar fi așezată casa care ne ar fi văzut născându-ne, când rostim cu­vântul „acasă“, fiecare din noi simte că de această vorbă se leagă și amin­tirile sale — senine și frumoase — de la alma mater din Brașov“., Salutul „Asociațiunei“ Dl Vasile Goldiș, prezidentul „Aso­ciațiunei“ și fost profesor al liceului din Brașov, a pronunțat următoarea cu­vântare : „Asociațiunea pentru literatura ro­mână și cultura poporului român“ ia ca bucurie parte la sărbătoarea liceu­lui ortodox român „Andrei Șaguna.“ „Asociațiunea“ de la Sibiu și liceul de la Brașov sunt două surori dulci. Piatra fundamentală a acestui liceu a fost binecuvântată de același geniu al neamului nostru. Amândouă aceste instituțiuni sunt ră­sărite din înțelepciunea pătrunsă de credință. Prin statornicia fără egal, aproape 2000 de ani, în conservarea ființei sale distincte între neamurile lamei, poporul românesc și-a afirmat definitiv dreptul său de a participa la realizarea civili­zației umane, prin libera valorificare a tuturor virtuților, facultăților și aptitu­­dinelor sale firești. Această libertate — condiția funda­mentală a oricărui progres în lume — s’a câștigat prin secularele suferințe și jertfele supraomenești ale părinților, moșilor și strămoșilor noștri. In numele acestui ideal al libertăților naționale, au fost întemeiate de gene­rația mare ce ne-a precedat, și aceste două instituțiuni de cultură, liceul din Brașov și „Astra“ de la Sibiu. Liceul a răspândit lumină iar „Aso­ciațiunea“ sentimentul solidarităței na­ționale. Toată fericirea noastră de azi este rezultatul eforturilor mistuitoare ale îna­intașilor noștri din mormânturi. In fața suferințelor îndurate de ei și a jertfe­lor aduse cu nădejdea idealului visat de dânșii pentru urmașii lor, noi avem acum două îndatoriri: Să n­e închinăm cu pietate memoriei celor trecuți dela noi și să cinstim patrimoniul sfânt mo­ștenit de la dânșii, trecându-l neprihănit și sporit generațiilor viitoare. Făcând asemenea făgăduință în acest moment al aducerii aminte, doresc li­ceului „Andrei Șaguna“ din Brașov să-și continue gloriosul trecut prin noul eforturi întru mărirea națiunei române : vivat, crescut, florent“. Universitatea din Cluj la sărbăto­rirea liceului După dl Goldiș, vorbește în numele Universităței din Cluj, dl prof. I. Lu­paș, fost elev al liceului din Brașov, spunând: „In numele Universității din Cluj am însărcinarea de a exprima, cu acest pri­lej festiv, sentimentul de gratitudine­­ și admirațiune pentru întregă opera cultu­rală, științifică și educativă săvârșită de către profesorii și elevii liceului „An­drei Șaguna“ timp de trei sferturi de secol. Universitatea noastră are cu un mo­tiv mai mult de a participa la această serbare, fiindcă ea s’a putut bucura, chiar de la începutul naționalizării sale de concursul unor elemente valoroase recrutate dintre foștii elevi ai acestui liceu. Numărul lor ar fi fost și mai considerabil, dacă moartea nu ar fi ră­pit în cursul anilor de război pe Ale­xandru Bogdan, pe Tit Liviu Blaga și pe neîntrecutul educator Virgil Onițiu, care ar fi putut să îndeplinească, fiecare în specialitatea sa, o însemnată parte din munca constructivă reclamată­­ de organizarea și naționalizarea Universi­tății românești din Cluj. Ne simțim datori­a mulțumi corpului didactic al acestui liceu și pentru stă­ruința nepregetată, ce desfășură în tim­pul de față, spre a da Universității noastre studenți cât mai bine pregătiți pentru munca științifică, ce au de în­deplinit în cursul studiilor universitare. Ca o mângăiere și răsplată pentru osteneala dv. în această privință, per­­miteți-mi d­e director și dlor profesori, să vă amintesc faptul îmbucurător, că foștii elevi ai acestui liceu sunt aproape la toate facultățile Universității noastre printre studenții cei mai buni și că unul dintre ei a publicat în vara anului tre­cut cea dintâi lucrare științifică, Isvo­­râtă din efortul intelectual al unui stu­dent adăpat exclusiv la izvorul de lu­mină al Universității românești din Cluj. Este frumoasa monografie istorică în­titulată „Avram Iancu și epoca sa“. Vedem în aceste fapte semnificative tot atâtea dovezi, că testamentul cul­tural al întemeietorilor și directorilor din trecut este respectat și acum, de profesorii acestui liceu, ca o literă de Evanghelie. Ca fost elev al acestui liceu îmi re­amintesc cuvintele, cu cari neuitatul nostru director și îndrumător s’a des­părțit de noi trimițându-ne în lupta vieții: „să știți, dragii mei, că eu voiu urmări cu atențiune isprăvile voastre în orice brazdă a ogorului nostru național veți săvârși munca voastră; dacă v­eți să reușiți în viață, să aveți totdeauna însuflețire pentru ideal, hotărâre de a lupta pentru biruința luminii și să cre­deți, dragii mei, să credeți în Dumnezu.“ iată lozinca scumpă, care dorim să călăuzească munca tuturor profesorilor și elevilor liceului „Andrei Șaguna“ și în prezent și în viitor. Dorim să continuați buna tradiție, care formează titlul de glorie și garan­ția viitorului pentru acest liceu, dând universităților noastre și tuturor dome­niilor de viață națională a Statului no­­strul elemente tot așa de bune, pro­ductive și devotate, cum au fost cele de până acum. Darul Primăriei Brașov al Schnei primarul orașului Bra­șov, aducând prinosul de recuno­ștință al acestei comune, pentru fă­uritorul de virtuți cetățenești, care este liceul „Andrei Șaguna“, anunță că consiliul orășenesc a hotărât să dăruiască acestui liceu întreaga terasă a pieței Berthelot situată în fața școalei, care va fi împrejmuită cu grilaj de fier. In acest scop Primăria a votat o sumă de lei 400.000. Asistența primește cu vie satisfacție cuvintele dlui primar, care este ovaționat. 1­1 PATRIA g L. m^LOCOMOBILE*" m cu benzină ASTRA m m 6­HP. — 14 HP. depozit ia IBLAGA, CLUJ| !..................................................................................­­.-l=i==!===s^^ ^ ^ Prețuri de plată foarte avantajoase ^ jd­ n A­A­A 'Mfcy A 'Wt!» A fii f­i III III "SSL' III 'S SS' | Salutul foștilor elevi In numele foștilor elevi a ținut un emoționant discurs dl Mihaiu Popovici. (Ii vom publica în numărul de mâne). Mai vorbesc din­ Clinciu, în numele Asociației profesorilor secundari, donând suma de lei 50.000 pentru un cămin al studenților brașoveni, și dr Micu în nu­mele macedonenilor. La ora 2 și 30 festivitatea a luat sfârșit. Banchetul La ora 3 a avut loc un banchet de 500 tacâmuri în sala Cercului militar. Au­toastat: I. P. S S. Mitropolitul pen­tru Suverani, pr. dr Blaga pentru mi­tropolit, dni­. Glojaru în numele Eforiei școlare pentru guvern, dl Piicu pentru armată, general Olteanu comandantul Corpului V, inginer Istrate, fost­ elev ab­solvent al liceului promoția 1873, prof. Sextil Pușcariu, P. S. S. episcopul Te­­culescu, Clinciu etc. etc. Banchetul s-a terminat la ora 6, Festivalul de la Teatrul Național Conferința dlui prof. G. Bogdan- Duică Seara la ora 8 și jum. a avut loc un frumos festival, la care s’au produs nu­mai foști și actuali elevi ai liceului. Festivalul s’a început cu „Sfânta zi“ executată de corul mixt al liceului și cu acompaniamentul de orchestră. A urmat apoi o conferință a dlui prof. G. Bogdan-Duică, vorbind despre foștii profesori ai liceului „Andrei Șa­guna" pe cari oratorul îi împarte în trei categorii : 1. Profesori a căror activitate s’a mărginit numai la catedră, 2. aceia cari au fost autori de ma­nuale didactice și 3. acei cari au avut­ o întinsă și rod­nică activitate culturală și in afară de zidurile școalei. Conferențiarul a fost viu aplaudat. Restul programului cuprinde: Canto de da Hortensia Saftu de la Conservatorul din Cluj, Declamație de dl Ovid Popovici, Doine și arii din „Boheme“ executate de artistul Indrieș de la Opera din Cluj și câteva bucăți de cor mixt, sub con­ducerea maestrului Oancea. Festivalul s-a terminat după ora 12. Ziua III. Ședința festivă a „Asociațiunei“ Din cauza timpului ploios, suprimân­­du-se din program excursiunea proiec­tată la „Poiană“. Luni dimineață a avut loc în sala festivă a liceului „Andrei Șaguna“ o ședință a secțiilor literare științifice ale „Asociațiunei“ sub prezi­denția dlui Vasile Goldiș. Participă un public numeros. Dintre membrii celor două secțiuni sunt de față dnii G. Bogdan-Duică, prof. Moroianu, prof. I. Lupaș, prof. O. Ghibu, Șt. Meteș, I. Lapedatu, Tiberiu Brediceanu, prof. Ghidionescu, pr. dr Blaga, V. Osvadă etc. Cuvântul dlui V. Goldiș Deschizând ședința, dl Vasile Goldiș prezidentul „Asociațiunei“ spune: „Am convocat o ședință a secțiunilor literare și științifice ale „Asociațiunei“ spre a sărbători liceul și școalele ro­mânești din Brașov. Am simțit această necesitate, de­oarece cum am spus și ieri, între li­ceul din Brașov și așezământul „Astrei“ au existat cele mai strânse legături. Marele Andrei Șaguna a fost și în­temeietorul „Astrei“ și a stropit cu a­­ghiazmă piatra fundamentală a liceului ortodox din Brașov. El a fost chiar primul prezident al „Asociațiunei“. Din cei 9 prezidenți de până acum ai „Astrei“ 3 au fost din mijlocul pro­fesorilor din Brașov. Aceștia sunt: G. Barițiu, Andrei Bârseanu și vorbito­ri. Am convocat această ședință, spre a sărbători și pe acel pe care-l regretă lumea românească, pe Virgil Onițiu, care a fost cel dintâi prezident al sec­ției literare a „Astrei“, care își avea atunci sediul la Brașov. Trebue să se știe că profesorii ace­stui liceu au dat o contribuție valo­roasă în activitatea de până acum a „Astrei“, iar foștii elevi ai acestei școale sunt propagandiștii cei mai fer­venți ai „Asociațiunei“. Despre ei va vorbi de prof­­. Lupaș. Am convocat această ședință și pen­tru un scop mai intim: serbăm azi noi 25 ani de la înființarea secțiilor li­­i­terare și științifice ale „Astrei“. Despre aceasta va vorbi dl prof. Ghibu, prezidentul Secțiunei școlare. Astăzi secțiunile acestea s’au reor­ganizat și au sediul la Cluj. Și cred că e bine să arăt că aproape unanimitatea profesorilor Universităței din Cluj s’au atașat „Astrei“. Aceste două secțiuni vor începe deci o viață nouă. Țin de-o plăcută datorință să vă fac cunoscut că Ministerul instrucțiunei pu­blice, apreciind activitatea celor două secțiuni în noua lor organizare, le-a pus la dispoziție pentru anul curent suma de lei 80.000. De acum va începe o nouă viață cul­turală în mijlocul poporului român. Din această viață vor răsări vremile bune ale neamului nostru". Dl Goldiș declară deschisă ședința festivă a Secțiilor literară și istorică ale „Asociațiunei“ și dă cuvântul dlui prof. Ion Lupaș. Cuvântarea dlui I. Lupaș Am sarcina — începe dl Lupaș — de a vorbi despre foștii elevi ai aces­tui liceu și de a arăta condițiunile în cari ei au putut să promoveze marile interese ale „Asociațiunei“, pe toate terenurile culturale. Noi vă pot face o expunere prea a­­mănunțită, nici să întru în analiza lu­crărilor foștilor elevi, ci vom lăsa vii­torului să vorbească și să așeze toate valorile. Vom­ aminti însă despre foștii elevi ai acestui liceu, cari au adus o contri­buție de mare valoare în viața neamu­lui nostru. Printre aceștia au fost Ioan Mețianu (mai târziu mitropolit), Meșota și Titu Maiorescu. • Trebue să constat un fapt istoric de succesiune și anume: după ce steagul cultural român a căzut din mâna lui Titu Maiorescu, tot de un fost elev al acestui liceu a fost ridicat. După modesta mea părere nu este o simplă întâmplare. La liceul „Andrei Șaguna“ s’a creiat o tradiție, care nu mai îngădue a produce simpli munci­tori, ci dă stegari ai culturei și ai științei. Nu vom pomeni numele nici unuia dintre vii. Voi aminti numai că acela care este un prinț al poeziei este un produs al liceului „Andrei Șaguna.“ Amintesc de asemenea pe profesorul de la Sibiu Ion Crișan. Să mai amintesc apoi ce a făcut li­ceul acesta prin elevii săi, în domeniul bisericesc ortodox? Ar trebui să vor­besc o săptămână. Munca foștilor elevi se resimte în tot p­isul. E de ajuns să­­ spun că dela Turnu-Severin până la Galați și dela Oradea până la Chișinău, în toate orașele și la toate instituțiile găsim foști elevi de-ai acestui liceu! Și dacă ar fi să aratăm întreaga lor opieră până la unire ar fi să pove­stim prea mult, sau să arătăm vechea virtute de a nu se teme de moarte, care a îndemnat pe atâția foști elevi să treacă munții și să intre ca voluntari, mergând la moarte eroică? In orice domeniu se va găsi contri­buția eroică a acestor elevi. De aceea avem datoria să rugăm pe directorul acestui liceu, să deschidă un pantheon, pentru păstrarea imaginelor acestor elevi. Așa de pildă mă sur­prinde lipsa portretului regretabilului Alex. Bogdan. Dar fiindcă sărbătoarea de azi are caracterul unui priveghiu, îmi îndepli­nesc o datorie de a ceti un pomelnic al foștilor elevi cari au ocupat și ocupă locuri de cinste în viața culturală a neamului. Poezie și arte. 1 St. O. losif, O. Goga, I. U. So­­icu, L Blaga, A. Cot­uș, Z. Bârsan, I. Indrieș, D Mari , Gh. Qârda, I. Bian Le­­meni, frații M.«ximi­an, A­g. Bena, Al Ch­ia. Filologie și folclor:­­ A. Bârseanu, S. Puș­­ stiu, Enea Hotioș, A. Banciu, O. P Lisseanu, I. Popovici, C. Lacea, N. Suilcă, I Tr­ian Suciu. Istorie: t I Bogdan, t L Sârbu, 1 I. Cri­­șian, t I Moldovan, I. Clinciu, Al. Lapedatu, l­ m %­i 1­m­m­m­m I I

Next