Patria, septembrie 1925 (Anul 7, nr. 188-211)

1925-09-01 / nr. 188

2 1 Septemvrie 1925 Marile serbări ale „Astrei“ Vorbirea din­ V. Goldiș (Continuare de pe pagina I) • îi spune dânsul într’o zi bunului său I­amic George Barițiu. r Decepția amară a sufletului produse repercusiuni asupra fizicului său și băr­batul acesta, „"•urmna cea mai potente a m­ult cercatei națiuni române“, cum îl numește Grigorie Silași în elogiul sus pomenit, deja la începutul anului vii­tor 1875 numai era întrecei vii. In Transil­vania s’a întors numai corpul său neîn­suflețit, care așteaptă învierea în cripta familiară din urbia aceasta, de unde și-a luat zborul și a întemeiat unica fericire neturburată a vieții, familia sa. Nu am eu căderea să fac caracteri­zarea acestui prea vrednic bărbat al neamului nostru, dar țin să Vă spun, că George Barițiu, care-i cunoștea viața și faptele ca pe ale sale proprii, în necrologul ce-i dedică la vestea morții îl numește: „părintele de familie duios și iubitori amic sincer și gata a se sacrifica pentru adevărații săi amici; am născut să fie bărbat de Stat în sensul genuin al cuvântului, atletul apă­rător al dreptului și al dreptății.“ Și într’adevăr dreptatea era idealul vieții sale, fondul de granit al sufletu­lui său. Baronul Reichenstein, vice­re­ședințele cancelariei aulice transilvane într’un raport către împăratul și regele Francisc Iosif scrie cuvintele acestea: „De ași avea Majestate, proces chiar cu fata lui Popp, nici atunci nu m-ași îndoi a încrede cauza mea imparțiali­tății fiului“. Astăzi după 50 de ani de la mutarea lui de la noi, iată cu adâncă pietate ne aducem aminte de viața lui atât de rodnică pentru neamul nostru și mai vârtos pentru această Asociațiune, pe care o socotim astăzi încă paladiu al naționalității noaste și repetăm promi­siunea făcută atunci de la acest loc, că-i vom păstra ș­i vom propaga dulcea memorie din generațiune în generațiune. Onorată adunare generală! Progresul civilizației preface concep­țiile istoriei. Suferințele mulțimilor ne­dreptățite pârguiesc victoria păcii dea­supra războiului și întronarea dreptății ca regulatoare a raporturilor dintre in­divizi și dintre popoare. Tot mai mult, prin cultură, experiență și reflexiune, omenirea va preferi munca creatoare în locul eroizmului barbar al distrugerii. Fericit poporul, care se va ști adapta mai fără zăbavă acestei inexorabile pretenții a civilizațiunei, căci „în taină vremea iese la sfânta biruință“. Aceste adevăruri îmi sugerează dato­­rința, ca deodată cu memoria baronului Vasile Popp să sărbătoresc aci și nu­mele unui alt brav, contimporan, amic și tovarăș de muncă a lui, care pe lângă Asociațiunea noastră culturală a dat românimei din Ardeal pe cel al doilea puternic instrument al desrobitei sale. Bărbatul acesta este Visarion Roman, mort acum 40 de ani și exhumat altul acesta din cimiterul suburbiului inferior al Sibiului spre a fi așezat din n­ou spre veșnică odihnă la loc de cinste în cimitirul central al acelui mai. Dacă baronul Vasile Popp în cuvân­tarea sa de deschidere a adunării ge­nerale de la Năsăud a acestei Asocia­­țiuni în anul 1870 afirma, că „Litera­tura și cultura sunt factorii cei mai pu­ternici ai existenței naționale“, Visarion Roman prinsese în cugetul său convin­gerea că desrobirea națiunei noastre din cătușele servituții și a întunericului se va face mai ușor prin emanciparea ei economică. Născut în Seuca, lângă Dicisânmar­­tin în 1833, făcuse studii­­ pedagogice și teologice la Sibiu. Contabil și re­dactor la Tipografia Arhidiecez­nă, no­tar și dascăl român la Rășinari, Visa­rion­ Roman nu-și poate afla locul po­trivit misiunii sale, ci în curând trece în serviciul băncii săsești de asigurare din Sibiu, de unde cutreerând toate centrele românești din Ardeal și Ba­nat pregătește înfăptuirea idealului său: înființarea unei bănci românești, încă în 1868 înființase la Rășinari o casă de păstrare, prima asociație de credit din întregul nostru teritoriu et­nic, dar deja în anul viitor 1869 în­treprinde pașii trebincioși pentru în­ființarea unui mare institut românesc de credit și economii. Vinde o parte din averea soției sale ca să poată sta la Viena studiind și câștigându-și cu­noștințele de lipsă la unele mari ins­­titituții financiare de acolo. in sfârșit cu ajutorul fruntașilor noștri ,de pe vremuri Iacob Bologa, Timoteiu Cipariu, Alexandru Mocioni și alții se înființezează Albina cu un capital de 300.000 florini și adunarea generală de constituire se ține sub președinția lui Alexandru Mocioni în 14 Martie 1872 în localul „Asociațiunii pentru cultura poporului român.“ Ori e nevoie să spun eu, ce a fost Albina pentru Ardeal ? Prin pilda ei și cu ajutorul ei o întreagă rețea de bănci și cooperative de credit rom­â­nești i-au viață, cari până în anul eli­berării Ardealului au atins numărul de 300, iar singură banca Albina a donat până la 1918 pentru scopuri culturale românești echivalentul sumei de peste 30 milioane lei. înființată în localurile Asociațiunii, printr-un membru al comitetului cen­tral al acestui nobil institut cultural. Albina a rămas până în ziua de astăzi recunoscătoare leagănului, în care s’a născut și sacrifică an de an sume foarte considerabile pentru scopurile Asociațiunii. ___ Sub scutul material al așezămintelor economice răsărite de pe urma „Albi­nei“ românii din Regatul ungar încep cu uimitoare rapiditate desrobirea eco­nomică și într’un singur deceniu numai în Ardeal au cumpărat peste 125 mii jughere pământ unguresc. În mijlocul preocupărilor sale econo­mice Visarion Roman redactează calen­darul „Amicul Poporului“, primul calen­dar românesc tipărit cu litere latine, redactează foaia pedagogică „Amicul Școalei“, scrie manuale școlare și scoate revista ilustrată „Albina Carpaților“ și tot atunci este unul dintre cei mai a­­prigi colaboratori ai „Asociațiunei pentru literatura și cultura poporului român“, îngrijindu-i afacerile mai mulți ani în calitate de secretar și membru. Director de bancă, peste un deceniu, Visarion Roman în 1885 a murit sărac, mai sărac de cum era la începutul ca­rierei sale, lăsând în urmă 7 copii mici. Iată caracterele prin care se înalță­ națiunile și se durează Statele. Noi însă, cari astăzi îi proslăvim, ce vom face ca aducerea noastră aminte să nu rămână deșărtăciune ? Socoti-vom prezentul ca verigă între trecut și vii­tor și vom lua aminte, că gloria stră­lucitoare a vremurilor de astăzi e fă­cută din suferințele, din truda, din munca, din cinstea fără prihană a părinților și strămoșilor noștri. Ne vom aduce a­­minte, că limba am moștenit­-o din cer­bi­coasa lor rezistență, că iubirea noastră de neam ne-a hărăzit-o lacrămile lor vărsate pe glia muncită pentru alții, că dârza noastră hotărâre de a curăți po­­lemica din hotare și a preface țara în grădina cinstei și a dreptății, e suplă din sufletele de mucenici ale înaintași­lor noștri, cari au știut să moară pentru dreptate și au știut să rămână săraci în mijlocul grămezii de bani. Depozitari ai acestei moșteniri simțim datoria nu să păstrăm numai patrimo­niul primit de la părinți, ci mai vârtos să-l lăsăm sporit urmașilor noștri, căci nu aceea ce este ^împodobește o gene­­rațiune, ci idealul spre care râvnește. In acest înțeles noi ne simțim încă tot robiți, câtă vreme frați de-ai gem în întunerec, câtă vreme se noștri lăfă­­iește încă în societatea noastră crima și rușinea. Să ne ajute Dumnezeu, ca g­enera­­țiunea noastră să facă un pas înainte spre idealul de mănie și fericire a na­țiunii române, care nu se poate­ zidi, decât pe dreptate, muncă, cinste și omenie. Adunarea generală a „Asociațiunii pentru literatura română și­ cultura po­porului“ ron Jâlv o declar deschisă..­­ ^iTia lui lui­dim vjuiuiș a fost îndelung aplaudat de întreaga asistență. * Înainte de a da cuvântul celorlalți oratori înscriși să vorbească, dl Goldiș mulțumește (cu asentimentul în­­tregei adunări) I. P. S. S. Mitropolitul dl Suciu al Blajului fiindcă a bine­voit să ilustreze această adunare, „înalt Prea Sfântul — spune dl Gol­diș — reprezintă acel colț de țară de unde a sunat famfara redeștep­­tărei noastre naționale. Suntem fe­riciți că-1 avem între noi și mul­­țumindu-l rog pe Dumnezeu să-l fie fericit“. Răspunsul Mitropolitului Răspunzând cuvintelor calde spuse de dl Goldiș­­. P. 5. S. Mitropolitul Blajului mulțumește atât membrilor A­­sociațiunei cât și notabilităților din Reghin. „Pe marginea drumului bătut de po­porul român până acum —­ continuă Mitropolitul — sunt două pietre: Petru Maior și Baronul Ladislau Popp. Primul a fost preot. Pe vremurile acelea nu erau decât preoți și țărani. Preoții și țăranii mergând mână în mână au dat mai târziu clasa intelec­tuală, atât de bine reprezentată la în­­ceput prin Baronul Vas­le Popp. Om cu două idealuri, Baronul Vasile Popp a fost fiul neamului și fiul bise­­ricei. Și astăzi când se ține adunarea aci, văd Asociațiunea dorește ca această fi­gură a neamului, Baronul Vasile Po­­pp să rămână ca un îndreptar, pentru feri­cirea acestui neam. Domnule Președinte, vă făgăduesc, că din partea bisericei veți avea și în viitor acelaș sprijin. Vom conlucra cu do­mirenii întotdeauna pentru cultura și ridicarea morală a neamului româ­nesc. Totodată vă mulțumesc pentru aten­țiunea ce ați dat acestei comemorări și vă urez izbândă în viitor (aplauze). * După I. P. S. Sa Mitropolitul dr Su­ciu vorbește din nou dl Goldiș, salutând prezența în sală a unor membrii din familia celor două sărbătoriți: Baronul Aurel Popp cu dna, domnișoara Suciu și nepotul de fică a lui Visarion Ro­man, dl Mihai Șerban. Dă cetire apoi unei scrisori a P­­. S. Episcopului Neculae Ivan al Clujului, care se scuză că fiind bolnav nu a pu­tut participa la adunare, însărcinând pe pr. Stanca de a-l reprezenta. In urmă dl președinte aduce la cunoștința adu­­nărei că au venit să aducă salutul lor la marea sărbătoare a „Astrei“ repre­zentanții „Asociației pentru literatura română și cultura poporului român din Bucovina“ dnii prof. Vasile Gheorghiu și prof. Buza, precum și dnii Pan. Ha­lippa, reprezentantul Basarabiei, părinn­­tele Timuș din partea I.­P. S. S arhi­episcopului Gurie al Basarabiei, prof. Negrescu, reprezentantul Asociației de la Nistru, prof. Gh. Tașcă din partea Li­­gei culturale, Em. Bucuță din partea Fundației Principele Carol, Wagner re­prezentatul populației săsești din Re­ghin, Al. Ceaușeanu din partea soc. Tinerimea și a meseriașilor și Alex. Molovarm din partea reuniunei locale a învățătorilor. Totodată dl Goldiș aduce mulțumiri dlui Maior, prefectul­ județului Mureș- Turda, pentru sprijinul dat organizărei acestei adunări, precum și dlui dr Eu­gen Nicoară directorul despărțământu­lui din Reghin al „As­rei“, matei, care la rându-i mulțumește, fă­găduind că oștirea ca și până acum, va da și in viitor modestul său sprijin la strălucita activitate a Astrei. * Reprezentantul „Ligei Culturale“, dl profesor G. Tașcă ia apoi cuvântul spu­nând : „Vin s’aduc salutul unei socie­tăți, care a făcut și ea lucruri mari pentru unitatea culturală. Și ea ca și Astra a strâns sub acelaș drapel con­știința poporului român. Dar misiunea lor nu s’a sfârșit: nu trebue să dormim pe lauri dobândiți. Noi am făcut casa mare,­­dar­ ca să fie traiul bun trebuie să îndreptăm multe. Este nevoe de o muncă aprigă spre a îndepărtă relele care sunt, căci trebuie să mărturisim, că sunt foarte mulți care nu muncesc. Munca nu este un blestem cum se credea în vechime, ci o binecuvântare și singurul mijloc de a ne ridica. Și când am citit apelul dlui Goldiș, m’am gândit că el poate fi adoptat de toate societățile culturale din România. Noul edificiu cultural trebuie păstrat neatins și întărit.“ (Aplauze.) * In numele Fondațiunei „Principele Carol“ vorbește dl Emanoil Bucută, aducând omagii la sărbătorirea Astrei. * Părintele protopop Ariton Popa în numele cetățenilor din Reghin, urează bun sosit oaspeților xtragi * Dl Wagner în numele populației să­sești din Reghin salută sărbătoreasca adunare, vrând spor la muncă. * Mai vorbesc din­: Alex. Ceaușeanu reprezentantul tinerimei și meseria­șilor, și Alex. Moldovan în numele reuniunei învățătorilor din județul Mureș-Turda. Seria cuvântărilor o încheie dl Eugen Nicoară, directorul despărțământului din Reghin al Astrei, a cărui cuvântare o vom da în numărul de mâine. Cuvântările omagiale Se dă cuvântul dlui Leb. Stanca a­­sesor consistorial care în numele P. S. S. Episcopului Ivan salută adunarea, a­­ducând omagii celor cari au lucrat în trecut pentru prosperitatea „Asociațiunei“ Salutul Bucovinei șl prof. Vasile Gheorghiu vorbește în numele „Asociațiunei“ din Bucovina. „Din colțul cel mai de nord al Mol­dovei — spune dsa, — din apropierea mormântului lui Ștefan­­ cel Mare am venit să aducem salutul nostru la a­­cest congres al „Astrei“. Am venit să vă tălmăcim toată ad­mirația noastră pentru frații ardeleni, cari au știut să lupte în numele și pen­tru izbânda unui ideal. încă din 1848 fiii Ardealului se abă­­teau pe la noi, iar legăturile cu ardelenii s’au strâns la 1860 noastre când marele mitropolit Andrei Șaguna vroia să cuprindă la Mitropolia Ardealului Episcopia Bucovinei, mai târziu Baro­nul Vasile Popp a fost mebru de o­­noare al „Asociației“ bucovinene. De atunci legăturile dintre Ardeal și Bucovina au fost tot mai vii și „Aso­ciația“ din Bucovina a avut aceleași idealuri cu „Asociația“ ardeleană. Numele ambelor aceste societăți a­­rată meniea lor și că numai prin cul­tură adeverată ne putem consolida Statul. De aceea cu dragă inimă am venit aci pentru ca să ne încălzim la focul dragostei de țară și să vă urăm să re­­zolviți cât mai larg problema de cul­tură a Ardealului. Trăiască „Astra“! Trăiască frați ar­deleni !“. Cuvântul Basarabiei Vorbirea dlui Pan. Halippa „Prezența noastră aci — începe ini­mosul luptător basarabean. —1 este un răspuns la vizita ce ne-a făcut dl Va­sile Goldiș la Chișinău. A fost pentru noi o sărbătoare, când­­ am avut în mijlocul nostru. Cu toate că nu eram pregătiți, dl Goldiș și cei cari-1 înso­țeau s’a simțit în mijlocul nostru ca la ei acasă și i-am primit cu dragoste. Prezența noastră noi este însă și do­rința sinceră ca să învățăm nci să mergem pe aceiași cale pe care a mers Ardealul. Noi nu suntem pregătiți încă cu cul­tura românească pentru a fi apărătorii Statului la răsărit. Basarabia a avut trista foarte să trăiască sub ruși și po­litica dușmănoasă a acestora a lăsat urme, pe cari noi suntem chemați să le ștergem.­­Am venit aci ca să vedem cum lu­crați pe calea culturei și a luminei na­ționale. Avem nevoe de un nou suflet al națiunei române (cum prea bine a spus dl Goldiș) nu numai între Prut și Nistru ci chiar dincolo de Nistru, unde rușii au improvizat „republica moldo­venească“. Avem nevoe de acest suflet pentru poporul român. De aceea am venit ca să vedem în­drumările dv. Vă mulțumesc pentru sentimentele ce se manifestați pentru Basarabie și vă doresc spor la muncă. (Aplauze și o­­vații.)* După dl Pan, Halippa ia cuvântul părintele Timuș, care în numele I. P. S. S. arhiepiscopului Gurie aduce bine­cuvântarea și dorința de bun succes și spor la muncă. Alte cuvântări Dl profesor Negrescu în numele Athe­­neului de la Nistru de sub conducerea dlui general Rudeanul salută Ardealul și marea sărbătoare a Astrei. * Dl prezident Goldiș observând pre­zența în sală a dlui general Anastasiu dir. Cluj, salută pe reprezentantul ar­ Desbaterile adunărei După terminarea discursurilor și înainte da a se intra în ordinea de zi președintele cere, și adunarea aprobă cu vii aclamațiuni, să se trimită câte o telegramă origiala M. S. Regelui Fer­dinand, Prezidentului de onoare a 1 Asociațiunei și A. S. R. Principele Carol. Se intră apoi în ordinea de zi. Ra­portul general a Comitetului fiind tipă­rit și distribuit membrilor nu se mai citește. Se trece la alegerea diferitelor co­­misiuni. Dl Adrian Popescu, deputat propune și adunarea primește pe următorii membrii: Pentru examinarea raportului gene­ral pe anul 1924: Prof. Maior, Pom­­peiu Morușca, Sebastian Stanca, prof. Alex. Lupeanu, dr. Truța și Iacobescu. Pentru cenzurarea socotelilor pe anul 1924 și a proiectului de budget pe a­­nul 1926: Prof. Șerban, I. Varga, I. Popa, Ionel Comșa și Șt. Boer. Pentru înscrieri de nouă membrii : Prot. Ariton Popa, prot. Antal Mera și Aug. Popa. Pentru examinarea proectelor de mo­dificare a regulamentului: Preot I. Simu, Aug. Calani, P. Suciu, N. Colan și N. Șerban. Pentru candidarea președintelui și a comitetului: Dr Russu, N. Bogdan, dr I. Coltor, dr Sever Dan, Ștefan Meteș, Tiberiu Brediceanu, prof. Onisifor Ghibu și Șt. Roșianu. Comisiunea pentru premierea săteni­lor din conduct: Pan. Halippa, Iaco­bescu, prof. Gheorghiu Buga, prof. Ghi­­bănescu, preot Timuș, prof. Gh. Tașcă, Mihail Em. Procopiu și Em. Bucuță. După constituirea acestor comisiuni, cari urmează a se întruni la ora 5 p. m. dl președinte ridică ședința, anun­țând pe cea viitoare a doua zi Dumi­necă la ora 10 dim­. de ajutor, reușind să facă acolo o ade­vărată operă de politică națională și pentru prezidentul „Astrei", prof. Elie Dăianu senator, pentru Societățile cul­turale din Bucovina, Basarabia și ve­chiul Regat, cari au trimis reprezentan­ții la adunare; prof. Gheorghiu (Cer­năuți) pentru „Astra“ și general Ana­stasiu (Cluj) pentru virtutea femeii ro­mâne. Banchetul a luat sfârșit după ora 4 într-o caldă atmosferă de înfrățire. Banchetul — Festivalul La ora 2 a avut loc un banchet de peste 250 tacâmuri, în restaurantul ho­telului orășenesc. Au foastat din­: Vasile Goldiș, pen­tru M. S. Regele Ferdinand, care este președintele de onoare al „Astrei“; dr Preda (Sibiu), membru în comitetul cen­tral al „Astrei“ pentru comitetul local al despărțământului, care a organizat, adunarea ; dr Ilie Beu (Sibiu), membru în comitetul central, pentru prefectul­­ județului Mures­-Turda și pentru cele­lalte autorități administrative din Re­ghin, cari au binevoit să acorde spri­jinul lor pentru primirea oaspeților și buna organizare a serbărilor; Vasile Bologa (Sibiu) pentru frații din Basa­rabia; Pan. Halippa, pentru ardelenii cari în 1917 au dat Basarabiei mână . Seară a avut loc la sala teatrului din hotelul orășenesc o reprezentanție de gală cu artiștii Teatrului Național din Cluj. S’a jucat „Năzdrăviile Divorțului“, o comedie care în Cluj a avut un deo­sebit succes. Discuția rapoartelor ZIUA N­. Dl Vasile Goldiș, deschide ședința la ora 11, dând cuvântul dlui secretar pentru a ceti textul telegramelor ex­pediate M. S. Regelui și Principelui Moștenitor. Se citesc apoi scrisorile și telegramele primite din partea celor cari nu au putut participa la adunare printre care: Ateneul Român, C. An­­ghelescu ministerul Instrucțiune, I. Nis­­tor ministru, I. P. S S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, P. S. S. Episco­pul Hossu, general Rudeanu, Ateneul de la Nistru, Em. Ungureanu (Timi­șoara) Soc. macedo-română, Cele trei crișuri, Desp. Tighina, dna Smara, Desp. Blaj, Soc. ungurească din Reg­hin, Desp. Huedin, Prof. Drăgan, se­cretarul comun­că apoi că dl Ioan Le­­pedatu dăruește 1000 exemplare din numărul jubiliar al Revistei Economice. Se dă cuvântul dl Nicodin Ci­stea primarul orășului Zălau, care comunică adunărei că Ateneul Tătărași regretă de a nu fi putut participa la Reghin, precum și invitația ce această societate o face „Astrei“ de a veni la Iași. Dl prezident Goldiș mulțumește dlui Cristea pentru salutul Ateneului Tătă­rași și pentru invitația ce i se face, spunând, că se va hotărî. * Se dă cuvântul dlui Vasile Niculescu, care în numele cercului cultural „Câm­pia“ (Mureșul superior) aduce salutul adunărei. Dl Ioan Suciu (student) salută adu­narea generală în numele studențimei universitare din Cluj. Se intră în ordinea de zi. Raportul general Dl dr Stanca raportorul comisiunei constată în primul rând, că comitetul central a dat importanța cuvenită tim­purilor de azi întregei lui activități. Cele mai mari probleme cari au pre­ocupat comitetul sunt: 1. Colaborarea cu diferitele so­cietăți. „Asociația“ a reușit să soluționeze a­­ceastă problemă, încercând să îndru­­meze pe calea cea bună. 2. Reorganizarea secțiilor. Această problemă a fost fericit soluționată la Cluj. 3. Chestiunea Basarabiei. întinderea activitaței „Asociațiunei” și în alte pro­vincii este desigur o problemă de netă­găduită importanță. Aceste trei mari probleme comitetul central le-a studiat, soluționându-le în chip fericit. Raportorul constată că co­mitetul și-a făcut datoria și face pro­punerea ca adunarea generală să pri­mească în totul raportul general. (Se primește CU Edmvar­­­di dr Stanca trece apoi la discuția raportului pe puncte, arătând că unele despărțăminte nu au depus o activitate serioasă. Pro­pune ca rapoartele despărțămintelor să se facă la Decembrie. In chestia cercurilor culturale și cer­curilor poporale, raportorul arată că activitatea „Astrei“ este remarcabilă. Propune ca viitorul comitet central să facă demersuri ca în fiecare sat să existe o singură bibliotecă fuzionând cele existente. In privința Caselor naționale rapor­torul arată că sunt cinci astfel de case, a căror activitate este foarte rodnică. Comisia și la punctul acesta propunea­u de interveni la Ministerul agriculturii spre a se da loturi pentru casele na­ționale în toate județele. Raportorul vorbește de cursurile de analfabeți, propunând să se facă un apel la preoți și învățători, ca să se intereseze pe viitor cu mai multă tragere de inimă. Comisiunea îndrumă comitetul cen­tral să se creeze mai multe posturi de propagandiști culturali, între care unul în Basarabia. La punctul VIII al raportului gene­ral, privitor la contactul cu despartă­­mintele și cercurile culturale, propune ca directorii neglijenți să fie rugați a a ceda locul altora mai vrednici. La punctul IX­, despre secțiile lite­rare și cri­t­­ice. Se exprimă mulțumiri dlui Bogdan-Duică pentru activitatea desfășurată in anul trecut. Punctul X. e privitor. Ia­ revista Transilvania și se propun­e ca să se dea o deosebită îngrijire acestei re­viste, pentru ca pe viitor ea să fie la înălțimea necesităților de azi.­­ Vorbind­­ despre Biblioteca poporală „Astrei“ (punctul XII.) raportorul propune ca comitetul central să ia mă­suri ca în aceasta bibliotecă să nu se mai tipărească decât lucrări pentru po­por și numai într’o coală, și ele să a­ PATRIA pară periodic la o dată fixă. — Dl Horia Petra-Petrescu ia cu­vântul la acest punct, cerând ca adu­narea să nu hotărască a limita mărimea broșurilor numai la o coală de tipar. —■ Continuă dl Stanca asupra punc­tului XIII, privitor la conferințe, prele­geri și șezători culturale, propune ca comitetul central să studieze faptul de a se putea creia un post special de conferențiar pentru meseriași, iar con­ferințele mai bune să se publice. La punctul XIV, (muzeele) propune să se mulțumească dlui ministru Lape­­datu care a donat 100.000 lei pe seama muzeelor. Dl Voicu Nițescu la acest punct pro­pune ca muzeul „Asociației“ să facă peste granițe propagandă pentru răs­pândirea portului național și a altor obiecte cu caracter național și să se ex­pună la diferitele expoziții din străină­­tate. (Adunarea generală primește cu a­­plauze propunerea dlui Voicu­ Nițescu). Propaganda la sate Un incident Se trece la punctul XV. (Biblioteci). Dl Voicu Nițescu arată că bibliotecile de la sate nu sunt frecventate, de­oarece nu se trimit cărți potrivite pentru po­por. Constată că „Asociațiunea“ nu are o activitate mai întinsă în popor, că rostul ei este să se pună mai multă grije în propaganda la sate și că în fine conferințele ținute la orașe cu subiecte pretenț­iase nu pot fi de nici un folos satelor. Este necesar deci să se facă totul pentru desvoltarea culturală la sate, făcând o campanie întinsă de propa­gandă la sate pe înțelesul țăranului și să se facă de asemenea o selecțiune a cărților pentru bibliotecile satelor. In bibliotecile de până acum se găsesc chestiuni ușoare, dar cele serioase — cum e de pildă problema agrară nu sunt tratate în biblioteca „Astrei“. Ia cuvântul dl prof. Borza la acelaș punct, arătând că vrea să îndrepteze unele afirmațiuni ale dlui Voicu Ni­țescu în privința criticelor aduse în chestia bibliotecilor. Dl Borza, spune că se face propa­gandă la sate de către „Asociație“ și că dl Voicu Nițescu este insuficient in­format. Dl prof. Borza spune că criti­cele dlui Nițescu sunt prea aspre și nedrepte și că din câteva cazuri nu poate face o generalizare. Mai participă la această discuție dnii N. Cristea (Zălan), dr Eugen Nicoară, dr Aurel­ Dobrescu, care este de ace­iași părere cu dl Voicu Nițescu. Dl dr Dobrescu laudă activitatea dlui Goldiș, care a reușit să facă cunoscută „Astra“ și în celelalte provincii. Dl Goldiș își exprimă bucuria pen­tru discuția ce a avut loc în chestia bi­bliotecilor și declară că nu este contra criticilor. Dia crede că aceasta este un semn că, „Asociațiunea“ învie. De altfel , adaugă dl Goldiș — propunerile fă­cute aci au preocupat și comitetul cen­tral și că există această tendință de adaptare a muncii potrivit nouilor îm­prejurări. Diferite propuneri Di Stanca luând din nou cuvântul în continuare ca raportor face propu­nerea ca „Asociația“ să nu mai pri­mească fundații cu scopuri fixe. La această propunere prezidentul arată că această pro­punere nu se poate primi. (Se respinge.) In indicere raportorul cere ca cele­lalte puncte din raport să fie primite. Dl Voicu Nițescu face oarecari ob­servații în ceea ce privește ajutoarele acordată de Ministerul asistenței și ale băncilor din Ardeal, etc. Dl Goldiș dă lămuriri asupra aju­toarelor înscrise în bugetul general al Statului de către guvern. Dl dr Roseanu propune a se inter­veni la guvern pentru închiderea câr­ciumelor la sate Dumineca și sărbăto­rile. (Adunarea primește.) Raportul comisiei de candi­­dare Realegerea dlui Goldiș ca pre­zident Dl Goldiș cere intervertirea ordinei de zi și procedarea la alegerea noului președinte și a comitetului. (Adunarea aprobă.) Dl Goldiș cedează prezidenția con­gresului dlui Russu vice-prezident, care dă cuvânntul dlui prof. C. Ghibu pentru a da citire raportului comisiunei pentru alegerea prezidentului și comitetului. Concluziunile comisiunei sunt pentru realegerea destoinicului pre­ședinte dl Vasile Goldiș (mari o­­vațiuni, Trăiască.) Dl Russu declară apoi că dl Gol­diș este ales peședinte. Dl Goldiș reintră în sală fiind primit cu lungi ovațiuni. Asistenta aplaudă în picioare. Dl Russu feli­cită pe dl Goldiș, dorindu-i sănă­tate și sper la muncă. Dl Goldiș mulțumește Dl Goldiș adânc mișcat mulțumește pentru onoarea ce i se face. „Programul meu — spune dl Goldiș — se cuprinde într’o singură vorbă, m­­u­n­c­ă. Vă asigur, că rămân­e credincios pro­­misiunei făcută acum doar și anume că, pentru mine „Asociația“ este un sanc­tuar în care nu există deosebiri religioase sau politice. Toți suntem români și datori să înălțăm neamul prin cultură și liber­­(Continus)­ pe pagina IID

Next