Patria, septembrie 1925 (Anul 7, nr. 188-211)
1925-09-01 / nr. 188
2 1 Septemvrie 1925 Marile serbări ale „Astrei“ Vorbirea din V. Goldiș (Continuare de pe pagina I) • îi spune dânsul într’o zi bunului său Iamic George Barițiu. r Decepția amară a sufletului produse repercusiuni asupra fizicului său și bărbatul acesta, „"•urmna cea mai potente a mult cercatei națiuni române“, cum îl numește Grigorie Silași în elogiul sus pomenit, deja la începutul anului viitor 1875 numai era întrecei vii. In Transilvania s’a întors numai corpul său neînsuflețit, care așteaptă învierea în cripta familiară din urbia aceasta, de unde și-a luat zborul și a întemeiat unica fericire neturburată a vieții, familia sa. Nu am eu căderea să fac caracterizarea acestui prea vrednic bărbat al neamului nostru, dar țin să Vă spun, că George Barițiu, care-i cunoștea viața și faptele ca pe ale sale proprii, în necrologul ce-i dedică la vestea morții îl numește: „părintele de familie duios și iubitori amic sincer și gata a se sacrifica pentru adevărații săi amici; am născut să fie bărbat de Stat în sensul genuin al cuvântului, atletul apărător al dreptului și al dreptății.“ Și într’adevăr dreptatea era idealul vieții sale, fondul de granit al sufletului său. Baronul Reichenstein, vicereședințele cancelariei aulice transilvane într’un raport către împăratul și regele Francisc Iosif scrie cuvintele acestea: „De ași avea Majestate, proces chiar cu fata lui Popp, nici atunci nu m-ași îndoi a încrede cauza mea imparțialității fiului“. Astăzi după 50 de ani de la mutarea lui de la noi, iată cu adâncă pietate ne aducem aminte de viața lui atât de rodnică pentru neamul nostru și mai vârtos pentru această Asociațiune, pe care o socotim astăzi încă paladiu al naționalității noaste și repetăm promisiunea făcută atunci de la acest loc, că-i vom păstra și vom propaga dulcea memorie din generațiune în generațiune. Onorată adunare generală! Progresul civilizației preface concepțiile istoriei. Suferințele mulțimilor nedreptățite pârguiesc victoria păcii deasupra războiului și întronarea dreptății ca regulatoare a raporturilor dintre indivizi și dintre popoare. Tot mai mult, prin cultură, experiență și reflexiune, omenirea va preferi munca creatoare în locul eroizmului barbar al distrugerii. Fericit poporul, care se va ști adapta mai fără zăbavă acestei inexorabile pretenții a civilizațiunei, căci „în taină vremea iese la sfânta biruință“. Aceste adevăruri îmi sugerează datorința, ca deodată cu memoria baronului Vasile Popp să sărbătoresc aci și numele unui alt brav, contimporan, amic și tovarăș de muncă a lui, care pe lângă Asociațiunea noastră culturală a dat românimei din Ardeal pe cel al doilea puternic instrument al desrobitei sale. Bărbatul acesta este Visarion Roman, mort acum 40 de ani și exhumat altul acesta din cimiterul suburbiului inferior al Sibiului spre a fi așezat din nou spre veșnică odihnă la loc de cinste în cimitirul central al acelui mai. Dacă baronul Vasile Popp în cuvântarea sa de deschidere a adunării generale de la Năsăud a acestei Asociațiuni în anul 1870 afirma, că „Literatura și cultura sunt factorii cei mai puternici ai existenței naționale“, Visarion Roman prinsese în cugetul său convingerea că desrobirea națiunei noastre din cătușele servituții și a întunericului se va face mai ușor prin emanciparea ei economică. Născut în Seuca, lângă Dicisânmartin în 1833, făcuse studii pedagogice și teologice la Sibiu. Contabil și redactor la Tipografia Arhidieceznă, notar și dascăl român la Rășinari, Visarion Roman nu-și poate afla locul potrivit misiunii sale, ci în curând trece în serviciul băncii săsești de asigurare din Sibiu, de unde cutreerând toate centrele românești din Ardeal și Banat pregătește înfăptuirea idealului său: înființarea unei bănci românești, încă în 1868 înființase la Rășinari o casă de păstrare, prima asociație de credit din întregul nostru teritoriu etnic, dar deja în anul viitor 1869 întreprinde pașii trebincioși pentru înființarea unui mare institut românesc de credit și economii. Vinde o parte din averea soției sale ca să poată sta la Viena studiind și câștigându-și cunoștințele de lipsă la unele mari institituții financiare de acolo. in sfârșit cu ajutorul fruntașilor noștri ,de pe vremuri Iacob Bologa, Timoteiu Cipariu, Alexandru Mocioni și alții se înființezează Albina cu un capital de 300.000 florini și adunarea generală de constituire se ține sub președinția lui Alexandru Mocioni în 14 Martie 1872 în localul „Asociațiunii pentru cultura poporului român.“ Ori e nevoie să spun eu, ce a fost Albina pentru Ardeal ? Prin pilda ei și cu ajutorul ei o întreagă rețea de bănci și cooperative de credit românești i-au viață, cari până în anul eliberării Ardealului au atins numărul de 300, iar singură banca Albina a donat până la 1918 pentru scopuri culturale românești echivalentul sumei de peste 30 milioane lei. înființată în localurile Asociațiunii, printr-un membru al comitetului central al acestui nobil institut cultural. Albina a rămas până în ziua de astăzi recunoscătoare leagănului, în care s’a născut și sacrifică an de an sume foarte considerabile pentru scopurile Asociațiunii. ___ Sub scutul material al așezămintelor economice răsărite de pe urma „Albinei“ românii din Regatul ungar încep cu uimitoare rapiditate desrobirea economică și într’un singur deceniu numai în Ardeal au cumpărat peste 125 mii jughere pământ unguresc. În mijlocul preocupărilor sale economice Visarion Roman redactează calendarul „Amicul Poporului“, primul calendar românesc tipărit cu litere latine, redactează foaia pedagogică „Amicul Școalei“, scrie manuale școlare și scoate revista ilustrată „Albina Carpaților“ și tot atunci este unul dintre cei mai aprigi colaboratori ai „Asociațiunei pentru literatura și cultura poporului român“, îngrijindu-i afacerile mai mulți ani în calitate de secretar și membru. Director de bancă, peste un deceniu, Visarion Roman în 1885 a murit sărac, mai sărac de cum era la începutul carierei sale, lăsând în urmă 7 copii mici. Iată caracterele prin care se înalță națiunile și se durează Statele. Noi însă, cari astăzi îi proslăvim, ce vom face ca aducerea noastră aminte să nu rămână deșărtăciune ? Socoti-vom prezentul ca verigă între trecut și viitor și vom lua aminte, că gloria strălucitoare a vremurilor de astăzi e făcută din suferințele, din truda, din munca, din cinstea fără prihană a părinților și strămoșilor noștri. Ne vom aduce aminte, că limba am moștenit-o din cerbicoasa lor rezistență, că iubirea noastră de neam ne-a hărăzit-o lacrămile lor vărsate pe glia muncită pentru alții, că dârza noastră hotărâre de a curăți polemica din hotare și a preface țara în grădina cinstei și a dreptății, e suplă din sufletele de mucenici ale înaintașilor noștri, cari au știut să moară pentru dreptate și au știut să rămână săraci în mijlocul grămezii de bani. Depozitari ai acestei moșteniri simțim datoria nu să păstrăm numai patrimoniul primit de la părinți, ci mai vârtos să-l lăsăm sporit urmașilor noștri, căci nu aceea ce este ^împodobește o generațiune, ci idealul spre care râvnește. In acest înțeles noi ne simțim încă tot robiți, câtă vreme frați de-ai gem în întunerec, câtă vreme se noștri lăfăiește încă în societatea noastră crima și rușinea. Să ne ajute Dumnezeu, ca generațiunea noastră să facă un pas înainte spre idealul de mănie și fericire a națiunii române, care nu se poate zidi, decât pe dreptate, muncă, cinste și omenie. Adunarea generală a „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului“ ron Jâlv o declar deschisă.. ^iTia lui luidim vjuiuiș a fost îndelung aplaudat de întreaga asistență. * Înainte de a da cuvântul celorlalți oratori înscriși să vorbească, dl Goldiș mulțumește (cu asentimentul întregei adunări) I. P. S. S. Mitropolitul dl Suciu al Blajului fiindcă a binevoit să ilustreze această adunare, „înalt Prea Sfântul — spune dl Goldiș — reprezintă acel colț de țară de unde a sunat famfara redeșteptărei noastre naționale. Suntem fericiți că-1 avem între noi și mulțumindu-l rog pe Dumnezeu să-l fie fericit“. Răspunsul Mitropolitului Răspunzând cuvintelor calde spuse de dl Goldiș. P. 5. S. Mitropolitul Blajului mulțumește atât membrilor Asociațiunei cât și notabilităților din Reghin. „Pe marginea drumului bătut de poporul român până acum — continuă Mitropolitul — sunt două pietre: Petru Maior și Baronul Ladislau Popp. Primul a fost preot. Pe vremurile acelea nu erau decât preoți și țărani. Preoții și țăranii mergând mână în mână au dat mai târziu clasa intelectuală, atât de bine reprezentată la început prin Baronul Vasle Popp. Om cu două idealuri, Baronul Vasile Popp a fost fiul neamului și fiul bisericei. Și astăzi când se ține adunarea aci, văd Asociațiunea dorește ca această figură a neamului, Baronul Vasile Popp să rămână ca un îndreptar, pentru fericirea acestui neam. Domnule Președinte, vă făgăduesc, că din partea bisericei veți avea și în viitor acelaș sprijin. Vom conlucra cu domirenii întotdeauna pentru cultura și ridicarea morală a neamului românesc. Totodată vă mulțumesc pentru atențiunea ce ați dat acestei comemorări și vă urez izbândă în viitor (aplauze). * După I. P. S. Sa Mitropolitul dr Suciu vorbește din nou dl Goldiș, salutând prezența în sală a unor membrii din familia celor două sărbătoriți: Baronul Aurel Popp cu dna, domnișoara Suciu și nepotul de fică a lui Visarion Roman, dl Mihai Șerban. Dă cetire apoi unei scrisori a P. S. Episcopului Neculae Ivan al Clujului, care se scuză că fiind bolnav nu a putut participa la adunare, însărcinând pe pr. Stanca de a-l reprezenta. In urmă dl președinte aduce la cunoștința adunărei că au venit să aducă salutul lor la marea sărbătoare a „Astrei“ reprezentanții „Asociației pentru literatura română și cultura poporului român din Bucovina“ dnii prof. Vasile Gheorghiu și prof. Buza, precum și dnii Pan. Halippa, reprezentantul Basarabiei, părinntele Timuș din partea I.P. S. S arhiepiscopului Gurie al Basarabiei, prof. Negrescu, reprezentantul Asociației de la Nistru, prof. Gh. Tașcă din partea Ligei culturale, Em. Bucuță din partea Fundației Principele Carol, Wagner reprezentatul populației săsești din Reghin, Al. Ceaușeanu din partea soc. Tinerimea și a meseriașilor și Alex. Molovarm din partea reuniunei locale a învățătorilor. Totodată dl Goldiș aduce mulțumiri dlui Maior, prefectul județului Mureș- Turda, pentru sprijinul dat organizărei acestei adunări, precum și dlui dr Eugen Nicoară directorul despărțământului din Reghin al „Asrei“, matei, care la rându-i mulțumește, făgăduind că oștirea ca și până acum, va da și in viitor modestul său sprijin la strălucita activitate a Astrei. * Reprezentantul „Ligei Culturale“, dl profesor G. Tașcă ia apoi cuvântul spunând : „Vin s’aduc salutul unei societăți, care a făcut și ea lucruri mari pentru unitatea culturală. Și ea ca și Astra a strâns sub acelaș drapel conștiința poporului român. Dar misiunea lor nu s’a sfârșit: nu trebue să dormim pe lauri dobândiți. Noi am făcut casa mare,dar ca să fie traiul bun trebuie să îndreptăm multe. Este nevoe de o muncă aprigă spre a îndepărtă relele care sunt, căci trebuie să mărturisim, că sunt foarte mulți care nu muncesc. Munca nu este un blestem cum se credea în vechime, ci o binecuvântare și singurul mijloc de a ne ridica. Și când am citit apelul dlui Goldiș, m’am gândit că el poate fi adoptat de toate societățile culturale din România. Noul edificiu cultural trebuie păstrat neatins și întărit.“ (Aplauze.) * In numele Fondațiunei „Principele Carol“ vorbește dl Emanoil Bucută, aducând omagii la sărbătorirea Astrei. * Părintele protopop Ariton Popa în numele cetățenilor din Reghin, urează bun sosit oaspeților xtragi * Dl Wagner în numele populației săsești din Reghin salută sărbătoreasca adunare, vrând spor la muncă. * Mai vorbesc din: Alex. Ceaușeanu reprezentantul tinerimei și meseriașilor, și Alex. Moldovan în numele reuniunei învățătorilor din județul Mureș-Turda. Seria cuvântărilor o încheie dl Eugen Nicoară, directorul despărțământului din Reghin al Astrei, a cărui cuvântare o vom da în numărul de mâine. Cuvântările omagiale Se dă cuvântul dlui Leb. Stanca asesor consistorial care în numele P. S. S. Episcopului Ivan salută adunarea, aducând omagii celor cari au lucrat în trecut pentru prosperitatea „Asociațiunei“ Salutul Bucovinei șl prof. Vasile Gheorghiu vorbește în numele „Asociațiunei“ din Bucovina. „Din colțul cel mai de nord al Moldovei — spune dsa, — din apropierea mormântului lui Ștefan cel Mare am venit să aducem salutul nostru la acest congres al „Astrei“. Am venit să vă tălmăcim toată admirația noastră pentru frații ardeleni, cari au știut să lupte în numele și pentru izbânda unui ideal. încă din 1848 fiii Ardealului se abăteau pe la noi, iar legăturile cu ardelenii s’au strâns la 1860 noastre când marele mitropolit Andrei Șaguna vroia să cuprindă la Mitropolia Ardealului Episcopia Bucovinei, mai târziu Baronul Vasile Popp a fost mebru de onoare al „Asociației“ bucovinene. De atunci legăturile dintre Ardeal și Bucovina au fost tot mai vii și „Asociația“ din Bucovina a avut aceleași idealuri cu „Asociația“ ardeleană. Numele ambelor aceste societăți arată meniea lor și că numai prin cultură adeverată ne putem consolida Statul. De aceea cu dragă inimă am venit aci pentru ca să ne încălzim la focul dragostei de țară și să vă urăm să rezolviți cât mai larg problema de cultură a Ardealului. Trăiască „Astra“! Trăiască frați ardeleni !“. Cuvântul Basarabiei Vorbirea dlui Pan. Halippa „Prezența noastră aci — începe inimosul luptător basarabean. —1 este un răspuns la vizita ce ne-a făcut dl Vasile Goldiș la Chișinău. A fost pentru noi o sărbătoare, când am avut în mijlocul nostru. Cu toate că nu eram pregătiți, dl Goldiș și cei cari-1 însoțeau s’a simțit în mijlocul nostru ca la ei acasă și i-am primit cu dragoste. Prezența noastră noi este însă și dorința sinceră ca să învățăm nci să mergem pe aceiași cale pe care a mers Ardealul. Noi nu suntem pregătiți încă cu cultura românească pentru a fi apărătorii Statului la răsărit. Basarabia a avut trista foarte să trăiască sub ruși și politica dușmănoasă a acestora a lăsat urme, pe cari noi suntem chemați să le ștergem.Am venit aci ca să vedem cum lucrați pe calea culturei și a luminei naționale. Avem nevoe de un nou suflet al națiunei române (cum prea bine a spus dl Goldiș) nu numai între Prut și Nistru ci chiar dincolo de Nistru, unde rușii au improvizat „republica moldovenească“. Avem nevoe de acest suflet pentru poporul român. De aceea am venit ca să vedem îndrumările dv. Vă mulțumesc pentru sentimentele ce se manifestați pentru Basarabie și vă doresc spor la muncă. (Aplauze și ovații.)* După dl Pan, Halippa ia cuvântul părintele Timuș, care în numele I. P. S. S. arhiepiscopului Gurie aduce binecuvântarea și dorința de bun succes și spor la muncă. Alte cuvântări Dl profesor Negrescu în numele Atheneului de la Nistru de sub conducerea dlui general Rudeanul salută Ardealul și marea sărbătoare a Astrei. * Dl prezident Goldiș observând prezența în sală a dlui general Anastasiu dir. Cluj, salută pe reprezentantul ar Desbaterile adunărei După terminarea discursurilor și înainte da a se intra în ordinea de zi președintele cere, și adunarea aprobă cu vii aclamațiuni, să se trimită câte o telegramă origiala M. S. Regelui Ferdinand, Prezidentului de onoare a 1 Asociațiunei și A. S. R. Principele Carol. Se intră apoi în ordinea de zi. Raportul general a Comitetului fiind tipărit și distribuit membrilor nu se mai citește. Se trece la alegerea diferitelor comisiuni. Dl Adrian Popescu, deputat propune și adunarea primește pe următorii membrii: Pentru examinarea raportului general pe anul 1924: Prof. Maior, Pompeiu Morușca, Sebastian Stanca, prof. Alex. Lupeanu, dr. Truța și Iacobescu. Pentru cenzurarea socotelilor pe anul 1924 și a proiectului de budget pe anul 1926: Prof. Șerban, I. Varga, I. Popa, Ionel Comșa și Șt. Boer. Pentru înscrieri de nouă membrii : Prot. Ariton Popa, prot. Antal Mera și Aug. Popa. Pentru examinarea proectelor de modificare a regulamentului: Preot I. Simu, Aug. Calani, P. Suciu, N. Colan și N. Șerban. Pentru candidarea președintelui și a comitetului: Dr Russu, N. Bogdan, dr I. Coltor, dr Sever Dan, Ștefan Meteș, Tiberiu Brediceanu, prof. Onisifor Ghibu și Șt. Roșianu. Comisiunea pentru premierea sătenilor din conduct: Pan. Halippa, Iacobescu, prof. Gheorghiu Buga, prof. Ghibănescu, preot Timuș, prof. Gh. Tașcă, Mihail Em. Procopiu și Em. Bucuță. După constituirea acestor comisiuni, cari urmează a se întruni la ora 5 p. m. dl președinte ridică ședința, anunțând pe cea viitoare a doua zi Duminecă la ora 10 dim. de ajutor, reușind să facă acolo o adevărată operă de politică națională și pentru prezidentul „Astrei", prof. Elie Dăianu senator, pentru Societățile culturale din Bucovina, Basarabia și vechiul Regat, cari au trimis reprezentanții la adunare; prof. Gheorghiu (Cernăuți) pentru „Astra“ și general Anastasiu (Cluj) pentru virtutea femeii române. Banchetul a luat sfârșit după ora 4 într-o caldă atmosferă de înfrățire. Banchetul — Festivalul La ora 2 a avut loc un banchet de peste 250 tacâmuri, în restaurantul hotelului orășenesc. Au foastat din: Vasile Goldiș, pentru M. S. Regele Ferdinand, care este președintele de onoare al „Astrei“; dr Preda (Sibiu), membru în comitetul central al „Astrei“ pentru comitetul local al despărțământului, care a organizat, adunarea ; dr Ilie Beu (Sibiu), membru în comitetul central, pentru prefectul județului Mures-Turda și pentru celelalte autorități administrative din Reghin, cari au binevoit să acorde sprijinul lor pentru primirea oaspeților și buna organizare a serbărilor; Vasile Bologa (Sibiu) pentru frații din Basarabia; Pan. Halippa, pentru ardelenii cari în 1917 au dat Basarabiei mână . Seară a avut loc la sala teatrului din hotelul orășenesc o reprezentanție de gală cu artiștii Teatrului Național din Cluj. S’a jucat „Năzdrăviile Divorțului“, o comedie care în Cluj a avut un deosebit succes. Discuția rapoartelor ZIUA N. Dl Vasile Goldiș, deschide ședința la ora 11, dând cuvântul dlui secretar pentru a ceti textul telegramelor expediate M. S. Regelui și Principelui Moștenitor. Se citesc apoi scrisorile și telegramele primite din partea celor cari nu au putut participa la adunare printre care: Ateneul Român, C. Anghelescu ministerul Instrucțiune, I. Nistor ministru, I. P. S S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, P. S. S. Episcopul Hossu, general Rudeanu, Ateneul de la Nistru, Em. Ungureanu (Timișoara) Soc. macedo-română, Cele trei crișuri, Desp. Tighina, dna Smara, Desp. Blaj, Soc. ungurească din Reghin, Desp. Huedin, Prof. Drăgan, secretarul comuncă apoi că dl Ioan Lepedatu dăruește 1000 exemplare din numărul jubiliar al Revistei Economice. Se dă cuvântul dl Nicodin Cistea primarul orășului Zălau, care comunică adunărei că Ateneul Tătărași regretă de a nu fi putut participa la Reghin, precum și invitația ce această societate o face „Astrei“ de a veni la Iași. Dl prezident Goldiș mulțumește dlui Cristea pentru salutul Ateneului Tătărași și pentru invitația ce i se face, spunând, că se va hotărî. * Se dă cuvântul dlui Vasile Niculescu, care în numele cercului cultural „Câmpia“ (Mureșul superior) aduce salutul adunărei. Dl Ioan Suciu (student) salută adunarea generală în numele studențimei universitare din Cluj. Se intră în ordinea de zi. Raportul general Dl dr Stanca raportorul comisiunei constată în primul rând, că comitetul central a dat importanța cuvenită timpurilor de azi întregei lui activități. Cele mai mari probleme cari au preocupat comitetul sunt: 1. Colaborarea cu diferitele societăți. „Asociația“ a reușit să soluționeze această problemă, încercând să îndrumeze pe calea cea bună. 2. Reorganizarea secțiilor. Această problemă a fost fericit soluționată la Cluj. 3. Chestiunea Basarabiei. întinderea activitaței „Asociațiunei” și în alte provincii este desigur o problemă de netăgăduită importanță. Aceste trei mari probleme comitetul central le-a studiat, soluționându-le în chip fericit. Raportorul constată că comitetul și-a făcut datoria și face propunerea ca adunarea generală să primească în totul raportul general. (Se primește CU Edmvardi dr Stanca trece apoi la discuția raportului pe puncte, arătând că unele despărțăminte nu au depus o activitate serioasă. Propune ca rapoartele despărțămintelor să se facă la Decembrie. In chestia cercurilor culturale și cercurilor poporale, raportorul arată că activitatea „Astrei“ este remarcabilă. Propune ca viitorul comitet central să facă demersuri ca în fiecare sat să existe o singură bibliotecă fuzionând cele existente. In privința Caselor naționale raportorul arată că sunt cinci astfel de case, a căror activitate este foarte rodnică. Comisia și la punctul acesta propuneau de interveni la Ministerul agriculturii spre a se da loturi pentru casele naționale în toate județele. Raportorul vorbește de cursurile de analfabeți, propunând să se facă un apel la preoți și învățători, ca să se intereseze pe viitor cu mai multă tragere de inimă. Comisiunea îndrumă comitetul central să se creeze mai multe posturi de propagandiști culturali, între care unul în Basarabia. La punctul VIII al raportului general, privitor la contactul cu despartămintele și cercurile culturale, propune ca directorii neglijenți să fie rugați a a ceda locul altora mai vrednici. La punctul IX, despre secțiile literare și critice. Se exprimă mulțumiri dlui Bogdan-Duică pentru activitatea desfășurată in anul trecut. Punctul X. e privitor. Ia revista Transilvania și se propune ca să se dea o deosebită îngrijire acestei reviste, pentru ca pe viitor ea să fie la înălțimea necesităților de azi. Vorbind despre Biblioteca poporală „Astrei“ (punctul XII.) raportorul propune ca comitetul central să ia măsuri ca în aceasta bibliotecă să nu se mai tipărească decât lucrări pentru popor și numai într’o coală, și ele să a PATRIA pară periodic la o dată fixă. — Dl Horia Petra-Petrescu ia cuvântul la acest punct, cerând ca adunarea să nu hotărască a limita mărimea broșurilor numai la o coală de tipar. —■ Continuă dl Stanca asupra punctului XIII, privitor la conferințe, prelegeri și șezători culturale, propune ca comitetul central să studieze faptul de a se putea creia un post special de conferențiar pentru meseriași, iar conferințele mai bune să se publice. La punctul XIV, (muzeele) propune să se mulțumească dlui ministru Lapedatu care a donat 100.000 lei pe seama muzeelor. Dl Voicu Nițescu la acest punct propune ca muzeul „Asociației“ să facă peste granițe propagandă pentru răspândirea portului național și a altor obiecte cu caracter național și să se expună la diferitele expoziții din străinătate. (Adunarea generală primește cu aplauze propunerea dlui Voicu Nițescu). Propaganda la sate Un incident Se trece la punctul XV. (Biblioteci). Dl Voicu Nițescu arată că bibliotecile de la sate nu sunt frecventate, deoarece nu se trimit cărți potrivite pentru popor. Constată că „Asociațiunea“ nu are o activitate mai întinsă în popor, că rostul ei este să se pună mai multă grije în propaganda la sate și că în fine conferințele ținute la orașe cu subiecte pretențiase nu pot fi de nici un folos satelor. Este necesar deci să se facă totul pentru desvoltarea culturală la sate, făcând o campanie întinsă de propagandă la sate pe înțelesul țăranului și să se facă de asemenea o selecțiune a cărților pentru bibliotecile satelor. In bibliotecile de până acum se găsesc chestiuni ușoare, dar cele serioase — cum e de pildă problema agrară nu sunt tratate în biblioteca „Astrei“. Ia cuvântul dl prof. Borza la acelaș punct, arătând că vrea să îndrepteze unele afirmațiuni ale dlui Voicu Nițescu în privința criticelor aduse în chestia bibliotecilor. Dl Borza, spune că se face propagandă la sate de către „Asociație“ și că dl Voicu Nițescu este insuficient informat. Dl prof. Borza spune că criticele dlui Nițescu sunt prea aspre și nedrepte și că din câteva cazuri nu poate face o generalizare. Mai participă la această discuție dnii N. Cristea (Zălan), dr Eugen Nicoară, dr Aurel Dobrescu, care este de aceiași părere cu dl Voicu Nițescu. Dl dr Dobrescu laudă activitatea dlui Goldiș, care a reușit să facă cunoscută „Astra“ și în celelalte provincii. Dl Goldiș își exprimă bucuria pentru discuția ce a avut loc în chestia bibliotecilor și declară că nu este contra criticilor. Dia crede că aceasta este un semn că, „Asociațiunea“ învie. De altfel , adaugă dl Goldiș — propunerile făcute aci au preocupat și comitetul central și că există această tendință de adaptare a muncii potrivit nouilor împrejurări. Diferite propuneri Di Stanca luând din nou cuvântul în continuare ca raportor face propunerea ca „Asociația“ să nu mai primească fundații cu scopuri fixe. La această propunere prezidentul arată că această propunere nu se poate primi. (Se respinge.) In indicere raportorul cere ca celelalte puncte din raport să fie primite. Dl Voicu Nițescu face oarecari observații în ceea ce privește ajutoarele acordată de Ministerul asistenței și ale băncilor din Ardeal, etc. Dl Goldiș dă lămuriri asupra ajutoarelor înscrise în bugetul general al Statului de către guvern. Dl dr Roseanu propune a se interveni la guvern pentru închiderea cârciumelor la sate Dumineca și sărbătorile. (Adunarea primește.) Raportul comisiei de candidare Realegerea dlui Goldiș ca prezident Dl Goldiș cere intervertirea ordinei de zi și procedarea la alegerea noului președinte și a comitetului. (Adunarea aprobă.) Dl Goldiș cedează prezidenția congresului dlui Russu vice-prezident, care dă cuvânntul dlui prof. C. Ghibu pentru a da citire raportului comisiunei pentru alegerea prezidentului și comitetului. Concluziunile comisiunei sunt pentru realegerea destoinicului președinte dl Vasile Goldiș (mari ovațiuni, Trăiască.) Dl Russu declară apoi că dl Goldiș este ales peședinte. Dl Goldiș reintră în sală fiind primit cu lungi ovațiuni. Asistenta aplaudă în picioare. Dl Russu felicită pe dl Goldiș, dorindu-i sănătate și sper la muncă. Dl Goldiș mulțumește Dl Goldiș adânc mișcat mulțumește pentru onoarea ce i se face. „Programul meu — spune dl Goldiș — se cuprinde într’o singură vorbă, muncă. Vă asigur, că rămâne credincios promisiunei făcută acum doar și anume că, pentru mine „Asociația“ este un sanctuar în care nu există deosebiri religioase sau politice. Toți suntem români și datori să înălțăm neamul prin cultură și liber(Continus) pe pagina IID