Patria, ianuarie 1926 (Anul 8, nr. 1-23)
1926-01-01 / nr. 1
1926 ■ — I l larea cu sf. Cruce ţii bisericei române greco-cat. dlr ul vor umbla cu sf. Cruce înainte de zol Domnului după rânduiala urmare , în centrul oraşului Parohia şi Unbătu 2 Ian. 1926 la oarele 10. per protopop dr Elie Dăianu umblă Sala idlile publice (începând dela Prefectura judeţului) şi pe la bănci. Dr. Basil Moldovan umblă străzile gară spre Someş (Str. Surdă, Buna, Cernăuţi, Decebal şi Traian Himinecă 3 Ian. 1926 la oarele 2 n. păr. Protopop str. Moţilor şi str. laterale spre parc, str. Minerva, Mr.nie Şerban str. Mica şi cunicile universităţii. ” Păr/ B Moldovanu (para 10) str. beş’, Hajdău, Marinescu, Zorilor şi jur. Luni, 4 Ian. 1926. Păr. protopop, conttinuă la oficii şi bănciîn jurul pieţii * Cuza şi Ştefan cel Mare) şi str. A. Mureşan şi jur. Păr. B Moldovan str. dela gară spre crăţuie (str. EUsabeta, Drăgăna, uriorescu şi Donat). r I r Ilie Şerban str. Timba.ei, C. cului Şi Str. Regală (grădina boii 5 ian. 1926 (ajunul Boteza-ptopop dr Dăianu Piaţa ), Viteazul, str. luliu Maniu ^,Ferdinand str. Bariţiu, Maior Aljovanu °iaţâ şt«fan ce .. ' vvir A. itocu, Cogălni : * Lv v,;■■■■ .Dpj?'. A aria, Victorie fp ’ga, aguia şi Băii ■S. Dorobanţilor 1$;$. Balcescu, Bergondra, mândrea umblă mari. Muieri , . 'roasa, ’or S: Duminecă 3 Ian. In jurul Înăltuţului 3 director, str. Romulus şi Areni. Luni 4 Ian. Abator Mărăşeşti, Horia ?1 Marţi 5 Ian. str. Paris, Roiinei, Ma- fiorescu şi jur. Parohia Cordoş Pâr. Virgil Curtean umblă: Sâmbătă 2 Ianuarie, Valea Chintăului. Duminecă 1 3 Ianuarie, Cordoş. Luni 4 Ianuarie, Dâmbul rotund în- cepând de la fabrica de chibrilte. 1. Marţi 5 Ianuarie, Nadaştere, Bretfiij. şi jur. Ali Publicând această rânduiala rugăm , pe toţi p.t capi de familie, mai ales cari au venit de curând în oraş sau şi-au schimbat cvartirul, să binevoiască a-şi anunţa, de grabă, adresa. Oficiul protopopesc I str. Irgea 6, Telefon 475 8 elegaţia română se reîntoarce în ţară Washington. Dl Titulescu a sosit cu delegaţia română la Montreal, apoi s’a prezetat guvernului canadian la Otawa ca ministrul rromâniei pentru imperiul britanic, mulţumind totodată Canadei pentru împumuturile acordate României. Dl Tituescu a fost primit “*'J' *“ personalitățile canadiană publică ar- S 1 Groaznicele inundaţii din Ardeal Populaţia din Ardeal pe marginea sărăciei — Crişul ameninţă din nou cu revărsare — Ravagiile Crasnei în judeţele Sătmar şi Sălaj După cum am scris eri, ştirile mai noui ne vestesc retragerea apei în albie. Pericolul unor noui inundaţii este prin urmare exclus aproape în toate părţile. Poate şi râurile umflate regretă atâtea nenorociri. De altfel prin locurile inundate, numai cu mari sacrificii se vor putea reface unele gospodării iar în locul celor spălate de apă, sinistraţii vor fi nevoiţi să facă altele noui, începând robota unei vieţi întregi, pentru a-şi asigura un trai mizerabil Pagubele cauzate în Ardeal sunt inevaluabile. In cele ce urmează vom încerca după ştirile primite până azi, de a face un tablou al ţinuturilor inundate, arătând după posibilitate şi pagubele cauzate. Marea de la Boroşineu Cea mai mare distrugere a făcut-o apa în Boroşineu (Arad) apoi în Chişineu şi alte sate mai mici din apropierea râurilor înfuriate, unde apa inundată s’a ridicat la doui metri şi jumătate. In Boroşineu apa a nimicit totul. Cauza, că aici inundaţiile au făcut mai mari ravagii este, că terasamentul de cale ferată a împiedecat scurgerea apei, aşa că toată apa a pătruns în comună. Primul edificiu surprins de valurile apei a fost spitalul unde apa a pătruns atât de repede, încât bolnavii numai pe fereastră au putut fi salvaţi. Aici era o adevărată Mare de apă. Populaţia a fost cuprinsă de o panică dureroasă. Apa a inundat întâi cartierul ţigănesc, unde s’au ruinat şasesprezece case. După informaţiunile primite, în primele două zile de Crăciun, s’au ruinat 60 da case, iar 50 sunt grozav de deteriorate. Cauza acestei, incomparabile catastrofe din Boroşineu este, că digurile au fost ridicate în locuri necorespunzătoare, nedând drum liber gheţarilor. Crişul Repede curge chiar prin mijlocul comunei, a cărei parte din sud este situată mai jos, ca cea din nord, aşa că aceasta parte a fost inundată mai întâi. Locuitorii din sud s’au refugiat cuţii în partea nordică, salvând ceeace mai putut salva, apoi au rupt due, fiind acoperită de apă în ceaga unei. Apare spumegate sie Crişului lusieva cadavre omeneşti, cariele din apropiere, dărimâna o mulţime de case şi producând pagube enorme. Locurile mai periculoase au fost îngrijite de o companie de pioneri sosită dela Timişoara. Nenorocirea de lângă Teiuş Lângă teiuş operaţiunile de salvare au fost făcute de un ofiţer şi patru soldaţi pioneri, dar intr’un moment luntrea s’a răsturnat, cei patru soldaţi au fost înecaţi în valuri, iar ofiţerul a scăpat ca prin minune. Oradea Mare de asemenea a sufosit însemnate pagube. Aradul şi Turda sunt un adevărat doliu. Pagubele cauzat aici sunt cele nu! mari. Nu se ştie încă precis la ce sumă i se ridică pagubele, la tot cazul ele sume de vreo câteva zeci de milioane lei în Bucovina însă pericolul invadaţi-lor este cât se poate de sa.3 Terasamentele de cale fen în multe puncte sunt complect stcarea de apă, circulaţia trenurilor fiind întreruptă. Direcţiunea căilor ferate, a poştei şi Corpul VI de Armată lucrează urmăr la umăr pentru a restabili circulaţia normală a trenurilor. Crasna iarăşi a făcut mari ravagii în judeţele Sătmar şi Sălaj. In daostimul judeţ a suferit pagube foarte mea cari după evaluările de până aci se rdică la 20 milioane lei. Cea mai mn pagubă a suferit-o Şimleul Silvaniei , Crasna, unde s’au dărâmat mai multe case. Sunt şi victime omeneşti. Crişul ameninţă di nou şi se anunţă, că în ţinuturile Brad, Vaşcău şi Benuş a căzut foarte mare zăpadă, aşa că Crişul ameninţă serios cu revărsare. In deosebi părţile vecinaşe din Ungaria sunt în per col. II. Békéscsaba şi jur 100 mii jugăre sunt sub apă, iar 300 domenii au fost distruse complect. Oamenii n’au salva nimic, decât vieţile lor După o altă informaţie, Deva nea se găseşte sub apă. Niciod fost o atât de mare inundriţie aceste părţi ca în anal --a. rc Decemvrie râul Cerb" Trăia stanţă de 5 km. de este imparțită da un rug puteri două i s’a revăi'Si.t asupra^ tarei ,în urma. •jevAoairri»'r.af/La a» 'să. râul si-a căutat o' altă albie'și rar ura care curge prin D^va a intradat și procurând pagube enorme. ' V»' titToi (id. £5) -ue asemene-falc perit de valurile apei, _.risul are aici digurile inundând toate sa- ■ i PATRIA ontale de toamna şi de iarna pentru femei rfjss Blamantstein SaffigS ■■Seriile arm fancied ...... V (Conlîruifte pi psgina I a) BHsjMoogate posibilităţi industriale de canalizat şi de comercializat (minele BH cărbuni dela Petroşani, minele şi minele de fier dela Ghelari, Hunedoara, FCugir şi Călan, minele de aur dela Brad, căderile de apă dela Râul alb— Hiţeg etc. etc.) — acest judeţ a fost mai puternic încadrat. In acest judeţ au fost numiţi deputaţi şi senatori: miniştrii: Tancred Constantinescu, Aleea Constantinescu, Arthur Văitoianu, general Moşoiu şi apoi celebri: Pompiiu Piso, Bârsan, Florian, Gârboviceanu, Panaitescu, directorul de Siguranţă etc. Cât le-a fost şi le este de mare popularitatea în judeţ — s’a văzut acum la alegerile agricole, când cu toate presiunile administraţiei şi „mijloacele constituţionale“ — toţi aceşti iluştri au putut asigura listei guvernamentale: 2600 voturi, faţă de cele 12.700 voturi pe CSID-l s-au obţinut reprezentanţii poporului din judeţ, ai partidului naţional. In faţa acestor realităţi ce rost şi ce valoare pot să aibă jongleriile dlui Tancred şi afirmaţiile economice ale liberalilor „care mor de dragul ţării şi „trăiesc de dragul lor“. Vasile C. Osvada. Idilă tragică pe meiul Someşului Intre sinistraţii potopului din preajma Crăciunului figurează şi directorul Teatrului nostru naţional, dl Z. Bârsan. Se ştie, că în primăvara anului trecut, cu prilejul sărbătoarei de 25 de ani de activitate artistică, Primăria Clujului a donat ilustrului fiu al Thaliei, în semn de recunoştinţă pentru serviciile aduse neamu- pe terenul cultural o căscioară pe malul Someşului aşa se spunea în actul de donaţiune -- un azil de retragere pentru zilele grele ale bătrâneţii. Ei bine, acest cămin al bardului, prevestitor al unirii prin ceie două epocale solii literare: Se face ziuă şi Ca mâini e ceasul, a căzut şi el victimă Valurile sălbatece ale Someşului , târâtui ele visul poetul atât de gingaş ,xunit prin gestul dlui Utalea. Am zărit mai dăunăzi pe poet strecurându-se tiptil pe poteci discrete spre tollul dezastrului. Contemplativ şi plin de tristeţi privea vâltoarea apei, ce inundase ^fundamentul donaţiunei. Nu se mai vedea ■ici ur/ n de par dî.t mode.»« şi tot’.i. tipox locuinţă, in culma deziluzie. Sgnt atunci mâna în buzunar . . vilt S’s uitat cu milă la cele l T ... ■jtt nsofellc ieie două gr»«ifene j"* n i»i.'Iv’tî in văzduh, pmtru a se afunde . •urmă in puhoiul de îaluri pentru tot -«Hifi- . știe) s’a încheiat povestea marinimoa-1o j r; naţiuni a generoase noastre Primării ! ®‘l; iTvns’.a»weaxzsinmriia^K______. orge In atenfiunea marilor comercianţi de lichior şi vânzătorilor Conform haitului decret regal apărut în luna Iunie 1925 în Nrul 189/27 al „Monitorul Ofieial“, toţi aceia, cari s’au ocupat până acum cu fabricarea de lichioruri pe cale rece, începând cu 1 ianuarie 1926 vor putea prepara lichioruri numai în baza unei autorizaţii speciale, pe cale caldă, şi numai lichioruri naturale, iar vânzătorii de băuturi înşişi nu vor putea prepara, ca până acum, lichioruri şi temuri pe cale rece, în regie de casă, — şi necesităţile lor vor putea procuri numai de la „Fabrici de lichior autorizate“, ceea ce, cu ocazia controlului sunt datori a dovedi. Recomandăm atenţiunei marilor comercianţi de lichior şi vânzătorilor de băuturi. Fabica noastră de lichior „Bogsza“ stabiliment de aburi, cea mai bine aranjată fabrică de lichior din România, și autorizată de către Ministerul Sănătății Publice București sub No. 14226/1923, pentru de căror fabricate produce pe cale naturala, luam răspunderea. Marilor comercianfi de lichior m "Ta 'c’upv^fcSflfrl mai m a r i, p e n t r u iey&yî'2trrc. Preţuri şi condiţiuni favorabile corespunzătoare. Bognár & Szánto Societate Anonimă Comercială Ardeleană Cluj, Calea Regele Ferdinand. 70. Fabrică de lichior, mare Comercianţi de bere şi spirt. Telefon interurban 322. Adresa telegrafică: „Bogsza“. IUL APRECIERI DIN PIESA LUPTA nr. 1174: „O lucrare menită a atrage atenţia lumei politice şi diplomatice“. PATRIA nr. 243 : O carte rară... care se impune să fie cetită de orice bun român. ROMÂNIA nr. 620: Ia sfârşit o carte românească tratând un subiect depolitică externă. UNIVERSUL nr. 263: Oricare om politic, care doreşte să cunoască nouile temelii ale politicei internaţionale de după război şi posibilităţile de aşezare ale României in nouile orientări internaţionale, găseşte în cartea dlui V. V. Tilea un material complect şi autentic o JC*l, I A I C.ALLO MAINE or. 44 s Material preţios (cofiv .iv extern; - n dt« nizvoare ce nu pot sta la publicului nostru.A APĂRUT LA TOATe LIBRĂRIILE MAI MARI Ş! LA DEPOSTUL PRINCIPAL: librăria poporului SIBIU, Str. Metropoliei Nr. 12 ACŢIUNEA I DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 1919. — Mart 1920. la DIMINEAŢA nr. 6S27: Extrem de interesanta lucrare a dlui Tilea. CUVÂNTUL nr. 330. Cartea aceasta de o înfăţişare atât de severă nu e opera oficialităţi, ci a unui singur om, şi e astfel cu mult prea sincer şi cu iubire scrisă... Apariţia cărţii dlui Tilea câştigă proporţiile unui eveniment. .. ________ ________________________ ___... ________„ •»’ Jj’rj I întreprinderea def 1 Inutolaţiuni Electrice a | § jOraşului Cluj § 3' / ATĂ sată uzinelor electrice f 3 CLUJ, CAL. REG. FERDINAND 30. t~ fPOZIT DE LIMPI ELECTRICE MATERIALE i tf&ALATIUNI, ?IESE DE SCHIMB, ETC., E 1 ‘PLANURI, PRIECTE, oferte şi DEVIZE efectuate DE SpECIALIŞTI LA CERERE. 1051 113 abonaţi ziarul „PATRIA,“ marenia gainide spre“ tăi ie mode ■ prntru femei. J Doreşte I A. N- r tuti r a Oi.1 şi 2 cunoscuţi. E X E O U T A: Instalaţiuni electrice de înaltă şi joasă tensiune pentru iluminat şi forţă motrică, montări de tot felul de motoare, transformatoare şi aparate electrice, rebobinaj şi reparaţiuni în mod ra &farhine speciala, de verificat contoare electrice, cari se şi repară şi instalează din nou. ________________ | Urăm an nou fericit !i onoratei noastre clientele | Direcțiunea firmei | I „Hu Prinfemps1 I Claj — In seara spre Anul-No ne întâ'Um la Barul Central! yt0aJÎ fotăsafii I pRATii JOâNOVICS, CLUJ I i fac măriri dâ. fotografii, rrfrosâr* j V VL TILEA , 4—|jj| Str. Sagona20. dame, fotografii pt Fotografieri jWjgSSS Wlllltgi ■ L^fUl mnii mâriri in ev^ntfo special di iVumoață. exstttli £ Tn Offeie **U|» I naorailâ .... , -r 1 Jt I _______ | ____________ ______—l«r ^ E {' I All iff’ j i| ®| m - Mi vega V. p. _ •'. B./•■ v'Wft • -r-;/’''-''fi' pl I «Sw’TM- ■ S’a deshis ioni Ilenei. »City“ al lui Iosif H. Brehter Str. Memorandului Aranjament de o bogată splendoasâ! Eleganţă! Comfort! !_!