Patria, ianuarie 1926 (Anul 8, nr. 1-23)

1926-01-01 / nr. 1

1926 ■ —­­ I l­ ­larea cu sf. Cruce ţii bisericei române greco-cat. dlr ul vor umbla cu sf. Cruce înainte d­­e zol Domnului după rânduiala ur­mare , în centrul oraşului Parohia­­ şi U­nbătu 2 Ian. 1926 la oarele 10. per protopop dr Elie Dăianu umblă Sal­a idlile­­ publice (începând dela Pre­fectura judeţului) şi pe la bănci. Dr. Basil Moldovan umblă străzile gară spre Someş (Str. Surdă, Bu­na, Cernăuţi, Decebal şi Traian Himinecă 3 Ian. 1926 la oarele 2 n. păr. Protopop str. Moţilor şi str. laterale spre parc, str. Minerva, Mr.­nie Şerban str. Mica şi cunicile universităţii. ” Păr/ B Moldovanu (para 10) str. beş’, Hajdău, Marinescu, Zorilor şi jur. Luni, 4 Ian. 1926. Păr. protopop, con­t­tin­uă la oficii şi bănci­­în jurul pieţii * Cuza şi Ştefan cel Mare) şi str. A.­­ Mureşan şi jur. Păr. B Moldovan str. dela gară spre crăţuie (str. EUsabeta, Drăgă­na, uri­orescu şi Donat). r I r Ilie Şerban str. Timba.ei, C. cului Şi Str. Regală (grădina bo­ii 5 ian. 1926 (ajunul Boteza­­-ptopop dr Dăianu Piaţa ), Viteazul, str. luliu Maniu ^,Ferdinand str. Bariţiu, Maior A­ljovanu °iaţâ şt«fan ce .. ' vvir A. itocu, Cogălni : * Lv v,;■■■■ .Dpj?'. A aria, Victorie fp ’ga, aguia şi Băii ■S.­ Dorobanţilor 1$;$. Balcescu, Ber­gondra, mândrea umblă m­ari. Muieri , . 'roasa, ’or­ S: Duminecă 3 Ian. In jurul Înăltuţului 3 director, str. Romulus şi Areni. Luni 4 Ian. Abator Mărăşeşti, Horia­­ ?1 Marţi 5 Ian. str. Paris, Roiinei, Ma- f­iorescu şi jur. Parohia Cordoş Pâr. Virgil Curtean umblă: Sâmbătă­­ 2 Ianuarie, Valea Chintăului. Duminecă 1 3 Ianuarie, Cordoş. Luni 4 Ianuarie, Dâmbul rotund în-­­ cepând de la fabrica de chibrilte. 1. Marţi 5 Ianuarie, Nadaştere, Bretfiij. şi jur. A­li Publicând această rânduiala rugăm , pe toţi p.­t capi de familie, mai ales cari au venit de curând în oraş sau­­ şi-au schimbat cvartirul, să binevoiască a-şi anunţa, de grabă, adresa. Oficiul protopopesc I str. Irgea 6, Telefon 475 8 elegaţia română se­­ reîntoarce în ţară Washington. D­­l Titulescu a sosit c­u delegaţia română la Montreal, apoi s’a prezetat guvernului canadian la Otawa ca ministrul rromâniei pentru im­­­periul britanic, mulţum­ind totodată Ca­nadei pentru împumuturile acordate­­ României. Dl Titu­escu a fost primit “*'J' *“ personalitățile can­adiană publică ar- S 1 Groaznicele inundaţii din Ardeal Populaţia din Ardeal pe marginea sărăciei — Crişul ameninţă din nou cu revărsare — Ravagiile Crasnei în judeţele Sătmar şi Sălaj După cum am scris eri, ştirile mai noui ne vestesc retragerea apei în al­bie. Pericolul unor noui inundaţii este prin urmare exclus aproape în toate părţile. Poate şi râurile umflate regretă atâtea nenorociri. De altfel prin locu­rile inundate, numai cu mari sacrificii se vor putea reface unele gospodării iar în locul celor spălate de apă, si­nistraţii vor fi nevoiţi să facă altele noui, începând robota unei vieţi întregi, pentru a-şi asigura un trai mizerabil Pagubele cauzate în Ardeal sunt ine­­valuabile. In cele ce urmează vom în­cerca după ştirile primite până azi, de a face un tablou al ţinuturilor inundate, arătând după posibilitate şi pagubele cauzate. Marea de la Boroşineu Cea mai mare distrugere a făcut-o apa în Boroşineu (Arad) apoi în Chi­­şineu şi alte sate mai mici din apro­pierea râurilor înfuriate, unde apa inun­dată s’a ridicat la doui metri şi jumă­tate. In Boroşineu apa a nimicit totul. Cauza, că aici inundaţiile au făcut mai mari ravagii este, că terasamentul de cale ferată a împiedecat scurgerea a­­pei, aşa că toată apa a pătruns în co­mună. Primul edificiu surprins de va­lurile apei a fost spitalul unde apa a pătruns atât de repede, încât bolnavii numai pe fereastră au putut fi salvaţi. Aici era o adevărată Mare de apă. Populaţia a fost cuprinsă de o panică dureroasă. Apa a inundat întâi cartie­rul ţigănesc, unde s’au ruinat şasespre­­zece case. După informaţiunile primite, în primele două zile de Crăciun, s’au ruinat 60 da case, iar 50 sunt grozav de deteriorate. Cauza acestei, incom­parabile catastrofe din Boroşineu este, că digurile au fost ridicate în locuri necorespunzătoare, nedând drum liber gheţarilor. Crişul Repede curge chiar prin mijlocul comunei, a cărei parte din sud este situată mai jos, ca cea din nord, aşa că aceasta parte a fost inun­dată mai întâi. Locuitorii din sud s’au refugiat cu­ţii în partea nordică, salvând ceeace mai putut salva, apoi au rupt du­­­­e, fiind acoperită de apă în ceaga unei. Apare spumegate sie Crişului lusi­­­eva cadavre omeneşti, cari­­ele din apropiere, dărimâna o mulţime de case şi producând pagube enorme. Locurile mai periculoase au fost în­grijite de o companie de pioneri sosită dela Timişoara. Nenorocirea de lângă Teiuş Lângă teiuş operaţiunile de salvare au fost făcute de un ofiţer şi patru sol­daţi pioneri, dar intr’un moment luntrea s’a răsturnat, cei patru soldaţi au fost înecaţi în valuri, iar ofiţerul a scăpat ca prin minune. Oradea Mare de asemenea a sufo­sit însemnate pagube. Aradul şi Turda sunt un adevărat­ do­liu. Pagubele cauzat aici sunt cele nu! mari. Nu se ştie încă precis la ce sumă i se ridică pagubele, la tot cazul ele sume de vre­o câteva zeci de milioane lei în Bucovina însă pericolul invadaţ­i-­­lor este cât se poate de sa­­.3 Terasamentele de cale fen în multe puncte sunt complect st­­­carea de apă, circulaţia trenurilor fiind întreruptă. Di­recţiunea căilor ferate, a poştei şi Cor­pul VI de Armată lucrează urmăr la u­­măr pentru a restabili circulaţia nor­mală a trenurilor. Crasna iarăşi a făcut mari ravagii în judeţele Sătmar şi Sălaj. In daos­timul judeţ a suferit pagube foarte mea cari după evaluările de până aci se r­­dică la 20 milioane lei. Cea mai mn pagubă a suferit-o Şimleul­ Silvaniei , Crasna, unde s’au dărâmat mai multe­ case. Sunt şi victime omeneşti. Crişul ameninţă di nou şi se anunţă, că în ţinuturile Brad,­ Vaşcău şi Benuş a căzut foarte mare­ zăpadă, aşa că Crişul ameninţă serios cu revărsare. In deosebi părţile veci­­naşe din Ungaria sunt în per col. II. Békéscsaba şi jur 100 mii jugăre sunt sub apă, iar 300 domenii au fost di­­­struse complect. Oamenii n’au salva nimic, decât vieţile lor După o altă informaţie, Deva nea se găseşte sub apă. Niciod fost o atât de mare inundriţie a­ceste părţi ca în anal --a. rc Decemvrie râul Cerb" Tr­ăia stanţă de 5 km. de este impar­țită da un ru­g puteri două i s’a revăi'Si.t asupra^ tarei ,în urma. •jevAoairri»'r.af/La a» 'să. râul si-a căutat o' altă albie'și rar ura care curge prin D^va a intradat și procurând­­ pagube enorme. ' V»' titToi (id. £5) -ue asemene-falc perit de valurile apei, _.risul are aici digurile inundând toate sa- ■ i PATRIA ontale de toamna şi de iarna pentru femei rfjss Blamantstein SaffigS ■■Seriile arm fancied ...... V (Conlîruifte pi psgina I a) BHsjMoogate posibilităţi industriale de canalizat şi de comercializat (minele BH cărbuni dela Petroşani, minele şi minele de fier dela Ghelari, Hunedoara, FCugir şi Călan, minele de aur dela Brad, căderile de apă dela Râul alb— Hiţeg etc. etc.) — acest judeţ a fost mai puternic încadrat. In acest judeţ au fost numiţi deputaţi şi senatori: mi­niştrii: Tancred Constantinescu, Aleea Constantinescu, Arthur Văitoianu, ge­neral Moşoiu şi apoi celebri: Pompi­iu Piso, Bârsan, Florian, Gârboviceanu, Panaitescu, directorul de Siguranţă etc. Cât le-a fost şi le este de mare po­pularitatea în judeţ — s’a văzut acum la alegerile agricole, când cu toate pre­siunile administraţiei şi „mijloacele con­stituţionale“ — toţi aceşti iluştri au putut asigura listei guvernamentale: 2600 voturi, faţă de cele 12.700 voturi pe­ CSID-l s-au obţinut reprezentanţii po­porului din judeţ, ai partidului naţional. In faţa acestor realităţi ce rost şi ce valoare pot să aibă jongleriile dlui Tan­cred şi afirmaţiile economice ale libe­ralilor „care mor de dragul ţării şi „trăiesc de dragul lor“. Vasile C. Osvada. Idilă tragică pe meiul Someşului Intre sinistraţii potopului din preajma Crăciunului figurează şi directorul Tea­trului nostru naţional, dl Z. Bârsan. Se ştie, că în primăvara anului trecut, cu pri­lejul sărbătoarei de 25 de ani de activi­tate artistică, Primăria Clujului a donat ilustrului fiu al Thaliei, în semn de re­cunoştinţă pentru serviciile aduse neamu-­­ pe terenul cultural o căscioară pe ma­lul Someşului aşa se spunea în actul de donaţiune -- un azil de retragere pen­tru zilele grele ale bătrâneţii. Ei bine, acest cămin al bardului, preve­stitor al unirii prin ceie două epocale solii literare: Se face ziuă şi Ca mâini e ceasul, a căzut şi el victimă Valurile sălbatece ale Someşului , târât­ui ele visul poetul atât de gin­gaş ,x­­­unit p­rin gestul dlui Utalea. Am zărit mai dăunăzi pe poet strecu­­rându-se tiptil pe poteci discrete spre to­­llul dezastrului. Contemplativ şi plin de tristeţi privea vâltoarea apei, ce inundase ^fundamentul donaţiunei. Nu se mai vedea ■ici ur/ n de par dî.t mode.­»« şi tot’.i­. tipox locuinţă, in culm­a deziluzie. Sgnt atunci mâna în buzunar . . v­­ilt S’s uitat cu milă la cele l T ... ■jtt nsofellc ieie două gr»«ifene j"* n i»i.'Iv’tî in văzduh, pmtru a se afunde . •urmă in puhoiul de îaluri pentru tot -«Hifi- . știe) s’a încheiat povestea marinimoa-1­o j r; naţiuni a generoase noastre Primării ! ®‘l; iTvns’.a»weaxzsinmriia^K______. orge In atenfiunea marilor comercianţi de lichior şi vânzătorilor Conform haitului decret regal apărut în luna Iunie 1925 în Nrul 189/27 al „Monitorul Ofieial“, toţi aceia, cari s’au ocupat până acum cu fabricarea de lichioruri pe cale rece, începând cu 1 ianuarie 1926 vor putea prepara lichior­uri numai în baza unei autorizaţii spe­ciale, pe cale caldă, şi numai lichioruri naturale, iar vânzătorii de băuturi înşişi nu vor putea prepara, ca până acum, lichioruri şi temuri pe cale rece, în regie de casă, — şi necesităţile lor vor pu­tea procuri numai de la „Fabrici de lichior autorizate“, ceea ce, cu ocazia controlului sunt datori a dovedi. Recomandăm atenţiunei marilor comercianţi de lichior şi vânzătorilor de băuturi. Fab­ica noastră de lichior „Bogsza“ stabiliment de aburi, cea mai bine aranjată fabrică de lichior din România, și autorizată de către Ministerul Sănătății Publice București sub No. 14226/1923, pentru de căror fabricate produce pe cale naturala, luam răspunderea. Marilor comercianfi de lichior m "Ta 'c’upv^fcSflfrl mai m a r i, p e n t­ r u iey&yî'2trrc. Preţuri şi condiţiuni favorabile corespunzătoare. Bognár & Szán­to Societate Anonimă Comercială Ardeleană Cluj, Calea Regele Ferdinand. 70. Fabrică de lichior, mare Comercianţi de bere şi spirt. Telefon interurban 322. Adresa telegrafică: „Bogsza“. IU­L APRECIERI DIN PIESA LUPTA nr. 1174: „O lucrare menită a a­trage atenţia lumei politice şi diplomatice“. PATRIA nr. 243 : O carte rară... care se impune să fie cetită de orice bun român. ROMÂNIA nr. 620: Ia sfârşit o carte românească tratând un subiect de­­politică externă. UNIVERSUL nr. 263: Oricare om po­litic, care doreşte să cunoască nouile temelii ale politicei internaţionale de după război şi posibilităţile de aşe­zare ale României in nouile orientări internaţionale, găseşte în cartea dlui V. V. Tilea un material complect şi autentic o­ JC*l­, I A I C.A­LLO MAINE or. 4­­4 s Material preţios (cofiv .i­v extern; - n dt« n­­izvoare ce nu pot sta la publicului nostru.­­A APĂRUT LA TO­ATe­ LIBRĂRIILE MAI MARI Ş! LA DEPOSTUL PRINCIPAL: librăria poporului SIBIU, Str. Metropoliei Nr. 12 ACŢIUNEA I DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 1919. — Mart 1920. la DIMINEAŢA nr. 6S27: Extrem de in­teresanta lucrare a dlui Tilea. CUVÂNTUL nr. 330. Cartea aceasta de­ o înfăţişare atât de severă nu e opera oficialităţi, ci a unui singur om, şi e astfel cu mult prea sincer şi cu iubire scrisă... Apariţia căr­ţii dlui Tilea câştigă proporţiile unui eveniment. .. ________ ________________________ ___... ________„ •»­’ Jj’rj I întreprinderea def 1 Inutolaţiuni Electrice a | § jOraşului Cluj § 3' / ATĂ sată uzinelor electrice f 3 CLUJ, CAL. REG. FERDINAND 30. t~ fPOZIT DE LIMPI ELECTRICE MATERIAL­­E i tf&ALATIUNI, ?IESE DE SCHIMB, ETC., E 1 ‘PLANURI, PRIECTE, oferte şi DEVIZE efec­tuate DE SpECIALIŞTI LA CERERE. 1051 113 abonaţi ziarul „PATRIA,“ marenia gainide spr­e“ tăi ie mode ■ prntru femei. J Doreşte I A. N- r tuti r a Oi­.1 şi 2 cunoscuţi. E X E O U T A: Instalaţiuni electrice de înaltă şi joasă tensiune pentru iluminat şi forţă motrică, montări de tot felul de motoare, transforma­toare şi aparate electrice, rebo­­binaj şi reparaţiuni în mod ra­­­ &farhine speciala,­ de veri­ficat contoare electrice, cari se şi repară şi instalează din nou. ________________ | Urăm an nou fericit !­i onoratei noastre clientele | Direcțiunea firmei | I „Hu Prinfemps1 I Claj — In seara spre Anul-No ne întâ'Um la Barul Central! yt0aJÎ fotăsafii I pRATii JOâNOVICS, CLUJ I i fac măriri dâ. fotografii, rrfrosâr* j V VL TILEA , 4—|jj| Str. Sagona20. dame, fotografii pt Fotografieri jWjgSSS Wlllltgi ■ L­^fUl mnii mâriri in ev^ntfo special di iVumoață. exs­tttli £ Tn Offeie **U|» I­­ naorai­l­â .... , -r 1 Jt I _______ | ____________ ______—l«r ^ E {' I All iff’ j i| ®| m - M­i v­ega V. p. _ •'. B­­./•■ v'Wft • -r-;/’''-''fi' pl I «Sw’TM- ■ S’a deshis ioni Ilenei. »City“ al lui Iosif H. Breh­ter Str. Memorandului Aranjament de o bogată splen­­doasâ! Eleganţă! Comfort! !_!

Next