Patria, mai 1926 (Anul 8, nr. 94-113)
1926-05-01 / nr. 94
1 Maiu 1926 Conferinţa din prof. L Sergent — Despre „tuberculoza închisă“ — Ieri după amiază la orele 5 a avut loc în Aula Universităţii, în faţa studenţimei, profesorilor şi a unui public distins, conferinţa dlui profesor Emil Sergent de la Facultatea de medicină din Paris, înainte de a se începe conferinţa, Decanul Facultăţii de medicină din Cluj dl dl Niţescu salută în româneşte şi apoi în franţuzeşte pe ilustrul profesor şi clinician arătând, că noi nu sărbătorim numai pe omul de ştiinţă şi pe academician, ci şi pe marele filo-român, care este prof. Emil Sergent. România — spune dl Decan — trebuie să mulţumească acestui mare prieten al ei, pentru sprijinul acordat tuturor elevilor români în Franţa. Necruţând oboseala a venit să ne cunoască mai de-aproape. Răspunde dl prof. Sergent exprimându-şi în câteva cuvinte recunoştinţa pentru salutul de bună venire. Spune apoi că studenţimea nu are de ce să-i mulţumească dsare, ci mai mult cărţei dsale, pe care o cunosc desigur mai bine. Termină zicând „dv. aţi închinat pentru Franţa, eu pentru România“. Apoi dl prof. Sergent îşi desvoltă conferinţa despre „Tuberculoza închisă“. Chestiunea „Tuberculozei închise“ este o mare problemă, care a provocat discuţii interesante încă din 1908. Conferenţiarul arată apoi toate fazele tuberculozei aşa zise „închisă“ şi conchide cu :"concluziile puse acestei chestiuni cu ocazia celui de al 5 lea congres despre tuberculoză, care a avut loc la Strasbourg în 1923, spunând, că acestei faze a boalei, i-ar trebui schimbat numele, deoarece „Tuberculoza închisă“ este o tuberculoză activă, dar care nu evoluează. Este o tuberculoză lentă sub masca bronchitei cronice. Dsa citează mai multe exemple ale „Tuberculozei închise“, arătând că la aceasta formă de tuberculoză în sputa bolnavul sunt zile când se găseşte bacilul lui Koch şi sunt zile când nui aflăm. De aceia trebuie ca medicii să caute certitudinea cu o tehnică impecabilă , să determine şi să arate că există un focar. Diagnosticul este foarte greu de dat în asemenea cazuri, el va fi totdeauna în stare de suspiciune şi numai viitorul îl poate afirma ca definitiv. Căci sunt foarte mulţi bolnavi care nu ştiu să expertoreze, mai ales copii, cari îşi înghit expertoraţiunile, ceia ce le dă deseori o anterită tuberculoasă. Nu se poate pune un diagnostic de tuberculoză închisă dacă nu s’au găsit în spută sau în fecalele bolnavului barilul lui Koch. Pentru a ajunge la un rezultat sigur în această privinţă este necesară o examinare amănunţită a bolnavului timp de mai multe luni. Tuberculoza închisă este, deci, o tuberculoză activă dar nu și evolutivă. g. Congresul hotelierilor restauranterilor şi cafegiilor din ţară Peste 100 de delegaţi din toată România la Congresul din Târgul-Murăş — Ce s’a discutat, ce s’a hotărât Trei zile a ţinut aci congresul Uniunei patronale alimentare din toată ţara în sala festivă a Primăriei. Au luat parte delegaţi din mai toate oraşele. Dl Leautey deschide congresul în calitate de preşedinte al Uniunei patronale alimentare din România. Dsa arată că în acelaş timp cu acest congres românesc, are loc la Paris un congres internaţional al aceleaşi branşe, la care participă peste 600 de hotelieri din toată lumea. Noi nu suntem reprezentaţi acolo fiindcă n’avem ce arăta. După deschiderea congresului a avut loc solemnitatea distingerei cu decoraţia: Meritul Comercial şi Industrial cl. I. la doi congresişti: Zoltán Faehndrich, proprietarul hotelului „Rimanoţi“ şi cafenelei „Royal“ din Oradea şi Carol Somogyi, proprietarul hotelului şi cafenelei „Metropol“ din Timişoara. Reprezentantul ministrului de interne decernând aceste decoraţii a felicitat pe cei doi congresişti. Dl Modolea a spus, că răsplata ce se acordă acelora cari se disting în această branşă să fie un exemplu şi o încurajare şi pentru ceilalţi colegi. Dl Rusu preşedintele Camerei de Co(Continuare de pe pagina I-a) misiunea centrală electorală şi publicat în „Monitorul Oficial“ (art. 44 din lege). Candidaţii sau propunătorii cari ar avea întâmpinări de făcut în contra respingerii unei candidaturi, precum şi aceia cari ar ridica contestaţiuni asupra semnelor distinctive sau a numerelor de ordine atribuite listelor, se pot adresa Comisiunii centrale electorale, împotriva admiterii unei candidaturi de către biuroul electoral judeţean nu există altă cale de reclamaţiune decât contestaţiunea, care se supune împreună cu dosarul alegerii discţiunii Corpului legiuitor respectiv cu ocaziunea validării alegerii (art. 50, 50.) Comisiunea electorală centrală constatând că o candidatură a unei persoane este propusă în mai mult de patru circumscripţii în total pentru Cameră şi Senat, sau în aceiaş circumscripţie pe mai mult decât o listă, va declara valabile, în ordinea înregistrării lor, candidaturile depuse pe numărul de liste admis de lege şi va pronunţa anularea celorlalte liste. Buletinele de vot îndată după primirea autorizării de imprimare birourile electorale judeţene se îngrijesc de imprimarea buletinelor. Legea prevede în art. 56—62 inclusiv toate desluşirile privitoare la modul de imprimare al buletinelor. Hârtia de buletine trebue să fie albă aceiaş pentru toate buletinele şi suficient de groasă pentru a nu lăsa să se vadă numele imprimat şi votul dat. Fiecare pagină va fi divizată în despărţituri egale de forma unui patrulater şi de mărime potrivită ca să cuprindă întreg numărul de candidaţi pentru fiecare listă. Când pe listă nu este decât un singur candidat, numele său se imprimă orizontal la jumătatea patrulaterului Când nu s’a depus decât o singură listă, ea se va imprima într’un partrulater aşezat la mijocul paginei 1 a buletinului de vot. merţ din Tg.-Mureş salutând congresul declară că şi Camera de Comerţ e gata să ia asupra ei multe din desideratele acestui congres. Vorbesc apoi dali: Enăchiţă Georgescu preşedintele Cercurilor industriale din Bucureşti, Boicescu delegatul Cercurilor comerciale din România şi iarăş dl Leautey, care mulţumeşte presei, care asistă la congres. Mai are vreun rost impozitul pe consumaţie ? In şedinţa de Marţi preşedintele congresului dl Leautey face o expunere asupra punctului I. din ordinea de zi, impozitul pe lux. De la război încoace impozitul acesta pe lux sau taxa pe consumaţii este singurul impozit de care toată lumea se miră, despre care şi doni miniştrii declară că trebue desfiinţat şi totuşi rămâne în vigoare. Am avut prilegiul să vorbesc în privinţa acestui impozit cu fostul ministru de finanţe dl Vintilă Brătianu. Şi dsa a recunoscut că e o taxă vexatorie. Dar a cerut timp de gândire ca să o înlocuiască cu altă taxă. Şi actualii conducători ai Departamentului finanţelor recunosc că e o taxă vexatorie nedreaptă dar declară că nu o pot înlătura printr’un simplu ordin de nevoe de o lege specială. Mai e şi taxa pe muzică, taxa pe ţigani, care este nedreaptă. Cum să se înglobeze cântarea ţigănească în seria spectacolelor în acelaş rând cu Opera şi cu cinematografe. Să nu se mai limiteze ora de închidere O vie discuţie a stârnit punctul al doilea din ordinea de zi asupra orei de închidere a localurilor publice. Au luat cuvântul diii: C. Somogyi(Timişoara), Iosif Brenner (Cluj), şi Faehndrich (Oradea-Mare). Prezidentul congresului face apoi un rezumat al discuţiunilor arătând că va face demersuri pentru ridicarea restricţiunilor în ceea ce priveşte închiderea localurilor de consumaţie. Taxă către Stat şi taxe către comună Dl Aurel Lazar Deed (Cluj) se ocupă de a treia chestiune la ordinea zilei: taxele comunale ce au de plătit hotelierii şi restauratorii pe lângă taxele cele grele către Stat. Sunt insuportabile pentru restauratori atâtea taxe. Aşa trebue de plătit o taxă către comună pentru chiriile ce le plătim pe localuri. Nu înţelegem de ce suntem impuşi din partea comunei tocmai cu o cifră maximă de dare care se urcă adesea de la 20 la 30 g/°. Dl Leautey arată că la Bucureşti această taxă este numai de 15% deşi acolo comuna are nevoie de mai mulţi bani pentru întreţinerea oraşului. Legea speculei S’a luat apoi în discuţie chestia legei speculei, despre care de ani de zi e se tot arată că este rea că nu şi-a ajuns de loc scopul de a oftini traiul, dar este un mijloc bun pentru organele fisului de a tot suspecta şi şicana pe restaurateuri şi cafegii In sensul acesta au vorbit diii Faehndrich, Rotenbacher şi alţi delegaţi din Sibiu şi Mediaş (Va urms) Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că la „Herghelia Statului Bonţida“ jud. Cluj se va ţine licitaţie publică în ziua de 31 Mai a. c. ora 9 a. m. cu oferte închise pentru furnizarea a 50 vagoane lemne de foc, esenţă tare, furnizabile imediat după aprobarea ofertei. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 72—83 din Legea Contabilităţii Publice. Directorul Hergheliei 237 2—3 Dr. Petre Spânul. Maşini de semănat — Meîiehar i lll jUr 1 «IQCiK permanent în depozit. ARPAQ BARTHA în Sf. Gheorghe. De egaţiune în Târgul Săcuilor. Tractoare Fordson. 32 n. n 13-100 Maşini de îmbrătit Mov. Pălării de paie bărbăteşti se curăţă admirabil la a F£HEB, Str. Memorandumi 21 GHETELE cele mai frumoase, mai ieftine şi bune, se găsesc numai la Magazinul de ghete „ELITE“ Cluj, Cal. Reg. Ferdinand 65 cu reducee de 20—30% faţă de alte prăvălie, se poate convinge ori și cine. : : 32 24 Cosmetică cu practică medicală. Vopsire specială de păr cu LO’reil Henné lucrări moderne din pâr, asortiment de tambourir IULIU MUȘȘI1 Cluj, Str. Memorandului 10. ARPAD DERY Magazin de semințe Cluj, Str. Regina Maria 10 * Recomandă semințele de legume, flori şi de cereale, ^ din Germania şi Olanda, — soiuga*ranjat,curate şi capabile de încolţit, g Consilierul nostru agricol de specialitate este dl dr Béla Pater, direcptor onorar de Academie Agricolă,— ^ care stă la dispoziţia economilor în chestiuni de specialitate. Listă de preţuri trimitem gratuit şi franco. necesităţile pt. articic de muzică MOTOARE reparate prin fabrică, se pot imediat livra: 18.30 şi 55 C. P. de gajarac, 30.50 C. P. de Diesel, 18.20 C. P. de motorină, 25 C. P. Locomobil de benzină, 16 C. P. motor de benzină. Furnizăm din depozitul nostru maşini orginale şi transformate pe tractor fabricat Hoffherr de 8—10—12 C. P. FRAŢII FRIEDRICH, fabrică de maşini şi topitorie de fontă TIMIŞOARA. 1950 vi le puteţi procura mai ieftin la IOAN KIRÁLY magazin de articole pt. muzică şi papetărie, Cluj Piaţa Unirii 15. Cumpăr în permanenţă cărţi şi note folosite. Cele mai bune ghete moderne şi orthopedice se confecţionează la CHIOREANU Str. Memorandului 22 ▼ m La xMagazinul »Gentleman» se află cle mai frumoase şi mai ieftine costume pentru domni şi mantale pentru doamne Croitorie penru domni şi 2—10 doamne. CLUJ, Calea Regele Ferdinand (Vis - vis de Parisien). POTORA pantofar de lux Cluj, Calea Moţilor 29. Confecţionează ghete engleze şi franceze pentru dame şi domni 25 . FOTOGRAFH pt. certificate cu fotografie se fac cel mai frumos şi mai repede în atelierul de fotografie „FOTO-IDEAL“ V. Sâncrăian Cluj, Str. Regina Maria 26. S92 16—20 Celuloză de pathetat reprezentanţa şi depozit Hartg&Hienz CLUJ Cetiţizarul „PATRIA* imitaţi numai ce este bun... Pudra, crema şi săpunul de conii marca Hofer, sunt veritabile. Halul restaurantelor dela gări Dl preşedinte Leautey se ocupă apoi de plângerile înaintate presidiului de către restaurateuri dela gări, cari sunt obligaţi să semneze contracte în condiţiuni foarte grele, care cuprind clauza ca acelea, că Direcţiunea C. F. R. poate anula oricând contractul dacă găseşte ceva ce nu-i vine la socoteală. Restauratorii din gări cer ca o comisie de arbitri să decidă în asemenea cazuri, iar nu Căile Ferate să fie şi contractantul şi judecătorul. Apoi obligaţia de a se da o reducere de 40% funcţionarului de la C. F. R care mănâncă la restaurantele de la gară este încă o măsură care aduce serioase pagube restaurantelor dela gări, punându-le în imposibilitate să realizeze vreun profit. Preţurile maximale în localităţile balneare S-au discutat în fine plângerile restauratorilor de la localităţile balneare. Aceştia arată că prin fixarea preţurilor maximale pe alimente Ministerul de Interne nu lasă ca restaurateuri să câştige mai mult decât 30% din valoarea alimentelor. Dar în acelaş timp obligă pe restaurateuri ca funcţionarii Statului să se bucure de o reducere de 30% şi restaurantele din staţiunile balneare. Cu alte cuvinte cu o mână acordă cele 30% şi cu cealaltă la acest beneficiu de 30%. Cu aceasta s-a sfârşit prima zi a congresului după care a avut loc un mare banchet la hotelul Transilvania. L. P. 2 Rolul şi activitatea Soc. „Mormintele Eroilor“ In urma războiului pentru întregirea neamului rămâneau răspândite pe tot cuprinsul ţarii peste 400.000 morminte de troi. Pentru aducerea la îndeplnire a Înaltelor îndatoriri obşteşti faţă de glorioasele rămăşiţe pământeşti ale scumpilor noştri căzuţi în război, în Septemvrie 1919, s’a fondat, sub înalta ocrotire a M. S. Regina Maria, Soc. „Mormintele Eroilor.“ Atribuţiunile Societăţii sunt: 1. Cercetarea şi descoperirea mormintelor de eroi, fără deosebire de confesiune sau origine etnică; 2. îngrijirea mormintelor şi întreţinerea acestora. 3. Comemorarea eroilor prin sărbătorirea „Zilei Eroilor“, monumente, plăci comemorative, troiţe, publicaţiuni, etc. 4. Execută, la cererea familiilor, exhumări de oseminte de eroi şi transporturi la vatra părinteasca. Pentru buna îngrijire a mormintelor de eroi —române şi streine — societatea a adoptat principiul ceristralizării osemintelor în cimitirele onoare, organizate pe judeţe sau regiuni. Până în prezent s’au organizat şi întreţinut peste 80 cimitire de onoare în care sunt centralizate circa 200.000 morminte de eroi. Societatea continuă cu organizările de cimitire şi centralări, făcând apel călduros către toţi bunii români, pentru a-i da un sprijin cât mai larg, spre desăvârşirea acestei pioase opere naţionale. Zia consacrată pentru sărbătorirea şi comemorarea eroilor este „înălţarea Domnului“, care anul acesta cade la 13 Mai. Pentru această zi, Societatea „Mormintele Eroilor“ va organiza solemnităţi în întreaga ţară, potrivit unui program aprobat de consiliui de maiştri. In vederea măririi fondurilor sale, Socetatea „Mormintele Eroilor“ a otivizat cu aceasta ocazie distribuţia unor prea frumoase plachete comemorative a eroismului românesc. VIZITAŢI cel mai mare magazin de bijuterii şi ceasornice furim Furnizorii Curţei Regale. CLUJ, PIAŢA UNIRII Nr. 15, asortat în permanenţă cu tot felul de bijuterii fine, ceasornice de preciziune, argint şi obiecte de artă Preţuri eftine şi fixe. Telefon interurban 643 Marele incendiu dela Bucureşti — Primele cercetării — Focul a luat naştere din neglijenţă — Aseară la orele 2 noaptea focul dela Filaret, care ardea înăbuşit a isbucnit din nou cu toată furia. Acoperişul magaziei a fost prăbuşit cu mare zgomot, dar din fericire neproducând nici o victimă. De asemenea magazia de mărfuri cu mică iuţeală care arsese numai parţial a fost complect nimicită. Focul s-a întins şi asupra altor clădiri unde foculau numeroşi lucrători ceferişti, lăsându-i fără adăpost. Ancheta începută de prefectul poliţiei şi judecătorul de instrucţiei a stabilit de la început, că operaţiunile de stingere au fost împiedecate, lipsind la magazii orice instalaţii de apă. Pompierii au sosit la douzeci minute după isbucnirea focului. Judecătorul de Instrucţie a interogat pe şeful staţiunea Filaret, dl Olteanu şi paznicii staţiei, cari au dat declaraţiuni, explicând, că focul a putut isbucni dela vreo ţigară aprinsă aruncată peste baloturile de lână. Personalul staţiei, care a luat primele măsuri de salvare, arată că, din cauza numeroaselor exploziuni a tuburilor de arici carbonic, depozitate în magazii a fost împiedecată apropierea. Venind pompierii, aceștia au inundat mârfurie cu apă. Se crede, că pagubele trec peste 100 milioane lei, parte asigurate, parte cad în sarcina căilor ferate, care trebue să despăgubească pe comercianţi. De asemenea a ars un întreg parc, 25 vagoane goale, trei încărcate. Primele cercetări nicidecum nu rad că bănuiala, câ focul ar fi fost pus. Astăzi mii de oameni au făcut un adevărat pelerinaj la gara Filaret, unde s’au petrecut scene indescriptibile de disperare a comercianţilor, cârora lie-au fost distruse mărfurile neasigurate. Suma exactă a pagubelor va putea fi cunoscută abia peste câteva zile, după verificarea cifrelor din regstrele gării. Primele interogări au fost luate în prezenţa dlor general Văleanu şi Monescu de la comunicaţii şi a dlui Pretorian directorul general al căilor ferate. Toate regimentele au trimis detaşamente în cursul nopţii să ajute la localizarea şi menţinerea ordinei, întrucât imensa afluenţă de oameni împiedecă operaţiunile de salvare. (Rador) Adunarea generală a Sindicatului Artiştilor DramaticiSecţiunea Cuj --V ■—— Joi, 29 Aprilie, a avut loc la Teatrul Naţional din Cluj adunarea anuală a Sindicatului Artiştilor. Au luat parte artiştii Teatrului Naţional, ai Operei Române, ai Teatrului Maghiar şi reprezentanţii trupelor din provincie. Dl Emil Isac, inspectorul teatrelor asistă ca reprezentant al Ministerului artelor. Dl Constantin Pavel deschide adunarea, arătând marea importanţă pe care o capătă Sindicatul prin nooile drepturi şi îndatoriri pe care i le dă noua lege a Teatrelor. Aduce la cunoştinţa adunării că M. S. Regele a acordat dlui Leo Leövey înalta distincţiune „Bene Merenti“ cl. r. pentru merite artistice. Preşedinte al adunării a fost ales dl St. Braborescu. Apoi s’a ascultat darea de seamă a vechiului comitet. S’a aprobat gestiunea anului trecut şi s’a primit demisiunea acestui comitet. _____ Noul comitet a fost constituit astfel: Dl Constantin Pavel preşedinte, doi Ştefan Brabotescu şi Leo Leövey vicepreşedinţi, dnii Jean Bobescu, Sică Alexandrescu, Nae Dimitriu, Virgil Vasilescu, Alexandru Forgács, Eugen Csepregh membrii, dnii Hermann Klee şi Ludovic Virág supleanţi, dnii C. Simionescu şi Mihail Berezi cenzori. In comisia de arbitrii au fost aleşi dnii: 1. Popa Stănescu preşedinte, Al. I. Ghiberton şi Edmund Réthely membrii, Liviu Roman şi Bart. Pálfi şi Ladislau Mihályfi supleanţi, Nicolae Bretan şi Ladislau Kemény raportori. Adunarea deleagă pe dnii Sică Alexandrescu şi Leo Leövey să o reprezinte în adunarea generală a Sindicatului din Bucureşti. De asemenea numeşte pe domnul Sică Alexandrescu ca reprezentant al Sindicatului în comisiunea superioară de judecată înființată prin noua lege a teatrelor. Wien Paris London Noutăţile modei de primăvară: mantale, haine, bluze, — se află la Magazinul VENUS Cluj, SP. Memorandului 13. Mantale, faconul cel mai modern, se află pe preţul de la 1600 Lei în sus. Secţie specială de măsură. Preţuri ieftine. Serviciu prompt. PATRIA