Patria, mai 1926 (Anul 8, nr. 94-113)

1926-05-01 / nr. 94

1 Maiu 1926 Conferinţa din prof. L Sergent — Despre „tuberculoza închisă“ — Ieri după amiază la orele 5 a avut loc în Aula Universităţii, în faţa stu­­denţimei, profesorilor şi a unui public distins, conferinţa dlui profesor Emil Sergent de la Facultatea de medicină din Paris, înainte de a se începe conferinţa, Decanul Facultăţii de medicină din Cluj dl dl Niţescu salută în româneşte şi apoi în franţuzeşte pe ilustrul profesor şi clinician arătând, că noi nu sărbăto­rim numai pe omul de ştiinţă şi pe academician, ci şi pe marele filo-român, care este prof. Emil Sergent. România — spune dl Decan — trebuie să mulţumească acestui mare prieten al ei, pentru sprijinul acordat tuturor ele­vilor români în Franţa. Necruţând oboseala a venit să ne cu­noască mai de-aproape. Răspunde dl prof. Sergent expri­­mându-şi în câteva cuvinte recunoştinţa pentru salutul de bună venire. Spune apoi că studenţimea nu are de ce să-i mulţumească dsare, ci mai mult cărţei dsale, pe care o cunosc desigur mai bine. Termină zicând „dv. aţi închinat pentru Franţa, eu pentru România“. Apoi dl prof. Sergent îşi desvoltă conferinţa despre „Tuberculoza închisă“. Chestiunea „Tuberculozei închise“ este o mare problemă, care a provocat dis­cuţii interesante încă din 1908. Conferenţiarul arată apoi toate fazele tuberculozei aşa zise „închisă“ şi con­chide cu :"concluziile puse acestei che­stiuni cu ocazia celui de al 5 lea con­gres despre tuberculoză, care a avut loc la Strasbourg în 1923, spunând, că acestei faze a boalei, i-ar trebui schim­bat numele, deoarece „Tuberculoza în­chisă“ este o tuberculoză activă, dar care nu evoluează. Este o tuberculoză lentă sub masca bronchitei cronice. Dsa citează mai multe exemple ale „Tuberculozei închise“, arătând că la aceasta formă de tuberculoză în sputa bolnavul sunt zile când se găseşte ba­­cilul lui Koch şi sunt zile când nui aflăm. De aceia trebuie ca medicii să caute certitudinea cu o tehnică impeca­bilă , să determine şi să arate că exi­stă un focar. Diagnosticul este foarte greu de dat în asemenea cazuri, el va fi totdeauna în stare de suspiciune şi numai viitorul îl poate afirma ca defi­nitiv. Căci sunt foarte mulţi bolnavi care nu ştiu să expertoreze, mai ales copii, cari îşi înghit expertoraţiunile, ceia ce le dă deseori o anterită tuberculoasă. Nu se poate pune un diagnostic de tuberculoză închisă dacă nu s’au găsit în spută sau în fecalele bolnavului ba­rilul lui Koch. Pentru a ajunge la un rezultat sigur în această privinţă este necesară o exa­minare amănunţită a bolnavului timp de mai multe luni. Tuberculoza închisă este, deci, o tuberculoză activă dar nu și evolutivă. g. Congresul hotelierilor restaurante­­rilor şi cafegiilor din ţară Peste 100 de delegaţi din toată România la Congresul din Târgul-Murăş — Ce s’a discutat, ce s’a hotărât Trei zile a ţinut aci congresul Uniu­­nei patronale alimentare din toată ţara în sala festivă a Primăriei. Au luat parte delegaţi din mai toate oraşele. Dl Leautey deschide congresul în ca­litate de preşedinte al Uniunei patro­nale alimentare din România. Dsa arată că în acelaş timp cu acest congres ro­mânesc, are loc la Paris un congres internaţional al aceleaşi branşe, la care participă peste 600 de hotelieri din toată lumea. Noi nu suntem reprezen­taţi acolo fiindcă n’avem ce arăta. După deschiderea congresului a avut loc solemnitatea distingerei cu decora­ţia: Meritul Comercial şi Industrial cl. I. la doi congresişti: Zoltán Faehndrich, proprietarul hotelului „Rimanoţi“ şi ca­fenelei „Royal“ din Oradea şi Carol Somogyi, proprietarul hotelului şi cafe­nelei „Metropol“ din Timişoara. Reprezentantul ministrului de interne decernând aceste decoraţii a felicitat pe cei doi congresişti. Dl Modolea a spus, că răsplata ce se acordă acelora cari se disting în această branşă să fie un exemplu şi o încurajare şi pentru ceilalţi colegi. Dl Rusu preşedintele Camerei de Co­(Continuare de pe pagina I-a) misiunea centrală electorală şi publicat în „Monitorul Oficial“ (art. 44 din lege). Candidaţii sau propunătorii cari ar avea întâmpinări de făcut în contra respingerii unei candidaturi, precum şi aceia cari ar ridica contestaţiuni asupra semnelor distinctive sau a numerelor de ordine atribuite listelor, se pot a­­dresa Comisiunii centrale electorale, împotriva admiterii unei candidaturi de către biuroul electoral judeţean nu exi­stă altă cale de reclamaţiune decât contestaţiunea, care se supune împreună cu dosarul alegerii discţiunii Corpului legiuitor respectiv cu ocaziunea validării alegerii (art. 50, 50.) Comisiunea electorală centrală con­statând că o candidatură a unei per­soane este propusă în mai mult de pa­tru circumscripţii în total pentru Ca­meră şi Senat, sau în aceiaş circum­scripţie pe mai mult decât o listă, va declara valabile, în ordinea înregistrării lor, candidaturile depuse pe numărul de liste admis de lege şi va pronunţa anularea celorlalte liste. Buletinele de vot îndată după primirea autorizării de imprimare birourile electorale judeţene se îngrijesc de imprimarea buletinelor. Legea prevede în art. 56—62 inclu­siv toate desluşirile privitoare la modul de imprimare al buletinelor. Hârtia de buletine trebue să fie albă aceiaş pentru toate buletinele şi sufi­cient de groasă pentru a nu lăsa să se vadă numele imprimat şi votul dat. Fiecare pagină va fi divizată în despăr­ţituri egale de forma unui patrulater şi de mărime potrivită ca să cuprindă în­treg numărul de candidaţi pentru fie­­care listă. Când pe listă nu este decât un singur candidat, numele său se im­primă orizontal la jumătatea patrula­terului Când nu s’a depus decât o singură listă, ea se va imprima într’un partru­­later aşezat la mij­ocul paginei 1 a bu­letinului de vot. merţ din Tg.-Mureş salutând congresul declară că şi Camera de Comerţ e gata să ia asupra ei multe din desideratele acestui congres. Vorbesc apoi dali: Enăchiţă Geor­­gescu preşedintele Cercurilor industriale din Bucureşti, Boicescu delegatul Cer­curilor comerciale din România şi iarăş dl Leautey, care mulţumeşte presei, care asistă la congres. Mai are vre­un rost impozitul pe consumaţie ? In şedinţa de Marţi preşedintele con­gresului dl Leautey face o expunere asupra punctului I. din ordinea de zi, impozitul pe lux. De la război încoace impozitul acesta pe lux sau taxa pe consumaţii este singurul impozit de care toată lumea se miră, despre care şi don­i miniştrii de­clară că trebue desfiinţat şi totuşi ră­mâne în vigoare. Am avut prilegiul să vorbesc în pri­vinţa acestui impozit cu fostul ministru de finanţe dl Vintilă Brătianu. Şi dsa a recunoscut că e o taxă vexatorie. Dar a cerut timp de gândire ca să o înlocuiască cu altă taxă. Şi actualii conducători ai Departamentului finanţe­lor recunosc că e o taxă vexatorie ne­dreaptă dar declară că nu o pot înlă­tura printr’un simplu ordin d­­e nevoe de o lege specială. Mai e şi taxa pe muzică, taxa pe ţigani, care este nedreaptă. Cum să se înglobeze cântarea ţigănească în seria spectacolelor în acelaş rând cu Opera şi cu cinematografe. Să nu se mai limiteze ora de închidere O vie discuţie a stârnit punctul al doilea din ordinea de zi asupra orei de închidere a localurilor publice. Au luat cuvântul diii: C. Somogyi­­(Timişoara), Iosif Brenner (Cluj), şi Faehndrich (Oradea-Mare). Prezidentul congresului face apoi un rezumat al discuţiunilor arătând că va face demersuri pentru ridicarea restric­­ţiunilor în ceea ce priveşte închiderea localurilor de consumaţie. Taxă către Stat şi taxe către comună Dl Aurel Lazar Deed (Cluj) se o­­cupă de a treia chestiune la ordinea zilei: taxele comunale ce au de plătit hotelierii şi restauratorii pe lângă taxele cele grele către Stat. Sunt insuporta­bile pentru restauratori atâtea taxe. Aşa trebue de plătit o taxă către comună pentru chiriile ce le plătim pe localuri. Nu înţelegem de ce suntem impuşi din partea comunei tocmai cu o cifră ma­ximă de dare care se urcă adesea de la 20 la 30 g/°. Dl Leautey arată că la Bucureşti această taxă este numai de 15% deşi acolo comuna are nevoie de mai mulţi bani pentru întreţinerea oraşului. Legea speculei S’a luat apoi în discuţie chestia legei speculei, despre care de­ ani de zi e se tot arată că este rea că nu şi-a ajuns de loc scopul de a oftini traiul, dar este un mijloc bun pentru organele fi­sul­ui de a tot suspecta şi şicana pe re­­staurateuri şi cafegii In sensul acesta au vorbit diii Faehndrich, Rotenbacher şi alţi delegaţi din Sibiu şi Mediaş (Va urms) Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că la „Herghelia Statului Bon­­ţida“ jud. Cluj se va ţine licitaţie publică în ziua de 31 Mai a. c. ora 9 a. m. cu oferte închise pentru furnizarea a 50 vagoane lemne de foc, esenţă tare, furnizabile imediat după aprobarea ofertei. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 72—83 din Legea Contabilităţii Publice. Directorul Hergheliei 237 2—3 Dr. Petre Spânul. Maşini de semănat — Meîiehar i lll­ jUr 1 «IQCiK permanent în depozit. ARPAQ BARTHA în Sf. Gheorghe. De egaţiune în Târgul Săcuilor. Tractoare Fordson. 32 n. n 13-100 Maşini de îmbrătit Mov. Pălării de paie bărbăteşti se curăţă admirabil la a F£HEB, Str. Memorandu­mi 21 GHETELE cele mai frumoase, mai ieftine şi bune, se găsesc numai la Magazinul de ghete „ELITE“ Cluj, Cal. Reg. Ferdinand 65 cu reduce­e de 20—30% faţă de alte prăvălie, se poate con­vinge ori și cine. : : 32 2­4 Cosmetică cu practică medi­cală. Vopsire specială de păr cu LO’reil Henné lucrări moderne din pâr, asortiment de tambourir IULIU MU­ȘȘI1 Cluj, Str. Memorandului 10. ARPAD DERY Magazin de semințe Cluj, Str. Regina Maria 10 * Recomandă semințele­­ de legume, flori şi de cereale, ^ din Germania şi Olanda, — soiuga­­*­ranjat,curate şi capabile de încolţit, g Consilierul nostru agricol de spe­­cialitate este dl dr Béla Pater, direc­­p­tor onorar de Academie Agricolă,— ^ care stă la dispoziţia economilor în chestiuni de specialitate. Listă de­­ preţuri trimitem gratuit şi franco. necesităţile pt. articic de muzică MOTOARE reparate prin fabrică, se pot imediat livra: 18.30 şi 55 C. P. de gajarac, 30.50 C. P. de Diesel, 18.20 C. P. de motorină, 25 C. P. Locomobil de benzină, 16 C. P. motor de benzină. Furnizăm din depozitul nostru ma­şini orginale şi transformate pe trac­tor fabricat Hoffherr de 8—10—12 C. P. FRAŢII FRIEDRICH, fabrică de maşini şi topitorie de fontă TIMIŞOARA. 19­50 vi­ le puteţi procura mai ieftin la IOAN KIRÁLY magazin de articole pt. muzică şi papetărie, Cluj Piaţa Unirii 15. Cum­păr în permanenţă cărţi şi note folosite. Cele mai bune ghete moderne şi orthopedice se confecţionează la CHIOREANU Str. Memorandului 22 ▼ m La xMagazinul »Gentleman» se află c­le mai frumoase şi mai ieftine costume pentru domni şi mantale pentru doamne Croitorie pen­ru domni şi 2—10 doamne. CLUJ, Calea Regele Ferdinand (Vis - vis de Parisien). POTORA pantofar de lux Cluj, Calea Moţi­lor 29. Con­fecţionează ghete engle­ze şi france­ze pentru da­me şi domni 25 . FOTOGRAFH pt. certificate cu fotografie se fac cel mai frumos şi mai repede în atelierul de fotografie „FOTO-I­DEAL“ V. Sâncrăian Cluj, Str. Regina Maria 26. S92 16—20 Celuloză de pathetat reprezentanţa şi depozit Hart­g&Hienz CLUJ Cetiţi­z­arul „PATRIA* imitaţi numai ce este bun... Pudra, crema şi săpunul de conii marca Hofer, sunt veritabile. Halul restaurantelor dela gări Dl preşedinte Leautey se ocupă apoi de plângerile înaintate presidiului de către restaurateuri dela gări, cari sunt obligaţi să semneze contracte în condi­­ţiuni foarte grele, care cuprind clauza ca acelea, că Direcţiunea C. F. R. poate anula ori­când contractul dacă găseşte ceva ce nu-i vine la socoteală. Resta­uratorii din gări cer ca o comisie de arbitri să decidă în asemenea cazuri, iar nu Căile Ferate să fie şi contractantul şi judecătorul. Apoi obligaţia de a se da o reducere de 40% funcţionarului de la C. F. R care mănâncă la restau­rantele de la gară este încă o măsură care aduce serioase pagube restauran­telor dela gări, punându-le în imposibi­litate să realizeze vre­un profit. Preţurile maximale în localităţile balneare S-au discutat în fine plângerile resta­uratorilor de la localităţile balneare. Aceştia arată că prin fixarea preţurilor maximale pe alimente Ministerul de In­terne nu lasă ca restaurateuri să câ­ştige mai mult decât 30% din valoa­rea alimentelor. Dar în acelaş timp o­­bligă pe restaurateuri ca funcţionarii Statului să se bucure de o reducere de 30% şi restaurantele din staţiunile bal­neare. Cu alte cuvinte cu o mână acordă cele 30% şi cu cealaltă la acest bene­ficiu de 30%. Cu aceasta s-a sfârşit prima zi a con­gresului după care a avut loc un mare banchet la hotelul Transilvania. L. P. 2 Rolul şi activitatea Soc. „Mormintele Eroilor“ In urma războiului pentru între­girea neamului rămâneau răspân­dite pe tot cuprinsul ţarii peste 400.000 morminte de troi. Pentru aducerea la îndepl­nire a Înaltelor îndatoriri obşteşti faţă de glorioasele rămăşiţe pământeşti ale scumpilor noştri căzuţi în război, în Septemvrie 1919, s’a fondat, sub înalta ocrotire a M. S. Regina Ma­ria, Soc. „Mormintele Eroilor.“ Atribuţiunile Societăţii sunt: 1. Cercetarea şi descoperirea mormintelor de eroi, fără deose­bire de confesiune sau origine et­nică; 2. îngrijirea mormintelor şi în­treţinerea acestora. 3. Comemorarea eroilor prin săr­bătorirea „Zilei Eroilor“, monu­mente, plăci comemorative, troiţe, publicaţiuni, etc. 4. Execută, la cererea familiilor, exhumări de oseminte de eroi şi transporturi la vatra părinteasca. Pentru buna îngrijire a mormin­telor de eroi —române şi streine — societatea a adoptat principiul ceris­tralizării osemintelor în cimitirele onoare, organizate pe judeţe sau regiuni. Până în prezent s’au organizat şi întreţinut peste 80 cimitire de onoare în care sunt centralizate circa 200.000 morminte de eroi. So­cietatea continuă cu organizările de cimitire şi central­­ări, făcând apel călduros către toţi bunii români, pentru a-i da un sprijin cât mai larg, spre desăvârşirea acestei pioase opere naţionale. Z­ia consacrată pentru sărbăto­rirea şi comemorarea eroilor este „înălţarea Domnului“, care anul a­­cesta cade la 13 Mai. Pentru această zi, Societatea „Mormintele Eroilor“ va organiza solemnităţi în întreaga ţară, potri­vit unui program aprobat de con­­sili­ui de m­aiştri. In vederea măririi fondurilor sale, Soc­etatea „Mormintele Eroilor“ a o­tivizat cu ac­easta ocazie distri­buţia unor prea frumoase plachete comemorative a eroismului româ­nesc. VIZITAŢI cel mai mare magazin de bijuterii şi ceasornice fu­­­rim Furnizorii Curţei Regale. CLUJ, PIAŢA UNIRII Nr. 15, asortat în permanenţă cu tot felul de bijuterii fine, ceasornice de pre­­ciziune, argint şi obiecte de artă Preţuri eftine şi fixe. Telefon interurban 643 Marele incendiu dela Bucureşti — Primele cercetării — Focul a luat naştere din neglijenţă — Aseară la orele 2 noaptea focul dela Filaret, care ardea înăbuşit a isbucnit din nou cu toată furia. Acoperişul ma­gaziei a fost prăbuşit cu mare zgomot, dar din fericire neproducând nici o vic­timă. De asemenea magazia de mărfuri cu mică iuţeală care arsese numai par­ţial a fost complect nimicită. Focul s-a întins şi asupra altor clădiri unde fo­­culau numeroşi lucrători ceferişti, lă­­sându-i fără adăpost. Ancheta începută de prefectul poliţiei şi judecătorul de instrucţiei a stabilit de la început, că operaţiunile de stingere au fost împie­decate, lipsind la magazii orice insta­laţii de apă. Pompierii au sosit la dou­­zeci minute după isbucnirea focului. Judecătorul de Instrucţie a interogat pe şeful staţiunea Filaret, dl Olteanu şi paznicii staţiei, cari au dat declaraţiuni, explicând, că focul a putut isbucni dela vreo ţigară aprinsă aruncată peste balo­turile de lână. Personalul staţiei, care a luat primele măsuri de salvare, arată că, din cauza numeroaselor exploziuni a tuburilor de arici carbonic, depozitate în magazii a fost împiedecată apropie­rea. Venind pompierii, aceștia au inun­dat m­ârfu­rie cu apă. Se crede, că pa­gubele trec peste 100 milioane lei, parte asigurate, parte cad în sarcina căilor ferate, care trebue să despăgubească pe comercianţi. De asemenea a ars un în­treg parc, 25 vagoane goale, trei în­cărcate. Primele cercetări nicidecum nu rad că bănuiala, câ focul ar fi fost pus. Astăzi mii de oameni au făcut un adevărat pelerinaj la gara Filaret, unde s’au petrecut scene indescriptibile de disperare a comercianţilor, cârora lie-au fost distruse mărfurile neasigurate. Suma exactă a pagubelor va putea fi cunos­cută abia peste câteva zile, după veri­ficarea cifrelor din reg­strele gării. Primele interogări au fost luate în prezenţa dlor general Văleanu şi M­­onescu de la comunicaţii şi a dlui Pre­torian directorul general al căilor ferate. Toate regimentele au trimis detaşa­mente în cursul nopţii să ajute la loca­lizarea şi menţinerea ordinei, întrucât imensa afluenţă de oameni împiedecă operaţiunile de salvare. (Rador) Adunarea generală a Sindicatului Artiştilor Dr­amaticiSecţiunea Cuj --V ■—— Joi, 29 Aprilie, a avut loc la Teatrul Naţional din Cluj adunarea anuală a Sindicatului Artiştilor. Au luat parte artiştii Teatrului Naţional, ai Operei Române, ai Teatrului Maghiar şi repre­zentanţii trupelor din provincie. Dl Emil Isac, inspectorul teatrelor asistă ca re­prezentant al Ministerului artelor. Dl Constantin Pavel deschide aduna­rea, arătând marea importanţă pe care o capătă Sindicatul prin nooile drepturi şi îndatoriri pe care i le dă noua lege a Teatrelor. Aduce la cunoştinţa adu­nării că M. S. Regele a acordat dlui Leo Leövey înalta distincţiune „Bene Merenti“ cl. r. pentru merite artistice. Preşedinte al adunării a fost ales dl St. Braborescu. Apoi s’a ascultat darea de seamă a vechiului comitet. S’a apro­bat gestiunea anului trecut şi s’a primit demisiunea acestui comitet. _____ Noul comitet a fost constituit astfel: Dl Constantin Pavel preşedinte, doi­ Ştefan Brabotescu şi Leo Leövey vice­preşedinţi, dnii Jean Bobescu, Sică A­­lexandrescu, Nae Dimitriu, Virgil Va­­silescu, Alexandru Forgács, Eugen Cse­­pregh membrii, dnii Hermann Klee şi Ludovic Virág supleanţi, dnii C. Simi­­onescu şi Mihail Berezi cenzori. In comisia de arbitrii au fost aleşi dnii: 1. Popa Stănescu preşedinte, Al. I. Ghibert­on şi Edmund Réthely mem­brii, Liviu Roman şi Bart. Pálfi şi La­­dislau Mihályfi supleanţi, Nicolae Bre­­tan şi Ladislau Kemény raportori. Adunarea deleagă pe dnii Sică Ale­­xandrescu şi Leo Leövey să o repre­zinte în adunarea generală a Sindica­tului din Bucureşti. De asemenea nu­meşte pe domnul Sică Alexandrescu ca reprezentant al Sindicatului în co­misiunea superioară de judecată înfiin­țată prin noua lege a teatrelor. Wien Paris London Noutăţile modei de primăvară: mantale, haine, bluze, — se află la Magazinul VENUS Cluj, SP. Memorandului 13. Mantale, faconul cel mai modern, se află pe preţul de la 1600 Lei în sus. Secţie specială de măsură. Preţuri ieftine. Serviciu prompt. PATRIA

Next