Patria, iunie 1926 (Anul 8, nr. 115-139)
1 Iunie 1926 (Continuare de pe pagina Iameni certaţi cu justiţia, pe cari nu numai, că i au aşezat în scaunele comode ale Parlamentului României întregite, dar le-au dat mână liberă, pentru a-şi bate joc de marii români, cari au condus destinele Ardealului românesc în vremurile de urgie ale trecutului. N’au avut şi liberalii pe Szele al lor în persoana unui Dragoş, a unui Mihályi Péter, şi a atâtor înstreinaţi, cari n’au avut niciodată nimic comun cu neamul românesc şi cu durerile lui ? Atunci de ce aceasta ieşire la adresa directorului organului iredentist dela Braşov, câtă vreme alegerea acestuia nu este decât o zală din lanţul unor păcate vechi a căror paternitate o au alţii, o au tocmai cei ce acuză astăzi. S-au creiat precedente urâte mai întâi de liberali, cari nu-şi văd bârna din ochiul lor, numai paiul din al altuia. Guvernul actual nu are alt păcat, decât de a fi urmat idoma principiile părinţilor lui sufleteşti. * Dar nu sistemul acesta lipsit de bunul simţ al patriotismului ne interesează. Faptul, că un Szele Béla — după atitudinea lui trecută — poate ajunge din iredentist incorigibil, să dea astăzi îndrumări politice neamului românesc, nu ne poate surprinde, după atâtea cazuri identice,introduse de alţii. In Parlamentul României întregite au luat loc destui trădători nechemaţi şi nime nu s’a atins de persoana şi de trecutul lor. Ceea ce ne miră este faptul, că acest personagiu a luat loc pe lista guvernamentală alături cu unii români ale căror frumoase sentimente naţionale nu pot fi trase la îndoială. Şi mai mult ne miră faptul, că el a putut fi votat de românii braşoveni şi de comunele româneşti din judeţul Braşovului, cari au avut să îndure cea mai prăpăstioasă prigoană din partea autorităţilor ungureşti asimuţate de organul scris cu venin al actualului deputat, după retragerea armatelor române în 1916. Nu Szele e de vină, că primeşte în România ,întregită din partea guvernelor româneşti situaţii avantajate, cari se refuză tuturor ardelenilor cinstiţi, şi buni români în toate vremurile. Trăim într’o epocă, în care se jertfeşte totul de dragul puterii. In care se face o ruşinoasă şcoală politică cu tragice influenţe asupra tineretului şi cu grave consecinţe pentru viitor. Politicianismul a distrus orice bun simţ atât în viaţa publică, cât şi în cea privată. Toate ramurile de activitate se năruie sub puterea distrugătoare a acestui flagel. Cazul Szele este şi el,ca multe altele: indiciul lipsei de demnitate şi de iubire de neam la toţi aceia, cari nu voiesc să accepte cumintele dicton poporal, că lupul îşi schimbă părul, dar năravul lor şi cel ce creşte şarpele la sân, merită să fie muşcat. Un glas răsleţ Atitudinea presei minoritare din Ardeal, în special a celei ungureşti, în cursul agitaţiei electorale şi a alegerilor a fost deadreptul respingătoare. Aruncând haina democraţiei şi a umanitarismului, în care ţinea să apară înainte, a fost de o desgustătoare slugărnicie pentru guvern, mută la toate grozăviile electorale, pe care le cunoştea, aplaudând chiar brutalităţile şi încălcările de lege ale jandarmeriei şi administraţiunei, azi protectoarea lui Béla Szeke. Dacă mâine aceasta presă va declama de nou generoasele principii cu glasul tremurând de ieri, nota va fi falsă şi de sub căciula frigiană vom vedea pururea „kalpag"-ul contelui şovinist, reacţionar, strimt. Cu atât mai bine ne pare, că în acest jazz-band putem semnala un modest glas cinstit. Ziarul unguresc din Zălau, „Szilâgyság“ în ultimul său număr comentând alegerile din Sălaj, scrie despre partidul naţional următoarele: „Atitudinea unitară a românilor din judeţ a dovedit o conştiinţă tot atât de înaltă. Au persistat pe lângă credinţa lor politică veche şi acum în timpul greu al opoziţiei, ceea ce dovedeşte nu numai o constantă linie de conduită din partea lor, ci mai ales arată, că acest popor nu părăseşte pe vechii lui conducători,— în care nu şi-au pierdut credinţa în cursul valurilor vremilor, fiindcă aceia au servit interesele neamului lor cu cinste şi cu perfectă desinteresare — nu părăseşte, nici atunci când reprezentanţii puterii îl asaltează cu nesfârşite promisiuni ispititoare. Aici, în judeţul Sălaj, partidul naţional a repurtat o învingere surprinzător de mare, o învingere, care în relaţie generală poate nu are importanţă covârşitoare, însă îşi are însemnătatea sa mare, fiindcă a dovedit, că poporul român din Sălaj persită credincios pe lângă partidul naţional, şi fără îndoială, că şi în viitor va persista.“ Strângem mâna Confratelui unguresc din Sălaj, şi dorim, să nu fie prea aspru pedepsit de stăpâni pentru aceasta scăpată vorbă cinstită._______________ 2 Cum s-au făcut alegerile în judeţul Turda Elevii de liceu electorii profesorilor — „Most ismét magyar világ van“ —Românii arestaţi, iar ungurii favorizaţi — Iredentistul Horváth Béla şi Ovidiu Gritta persecută pe românii ardeleni — „Să vorbim numai ungureşte“ — Ce este acela „vot, secret“ — Plutonierul Suciu travestit face propagandă — „Éljen Horthy“ — Dela corespondentul nostru — Imoraitatea electorală a guvernului averescan a întrecut în actualele alegeri, orice limite. Partizanii generalului cu cioc de vară, nu s'au sfiit de a introduce patima și ura politică chiar în şcolile noastre secundar. Profesorii liceului din Turda, vreme de 2 săptâmâni au părăsit catedra, plecând în propagandă guvernamentală la sate. La campania deşănţată fiecare dintre ei, erau însoţiţi de câte 2—4 elevi, cari aveau rolul de a împărţi manifeste averescane, şi de a le rupe pe cele opoziţioniste. Tristă educaţie. Nefericită generaţie al cărei viitor este în mâinile unor asemenea profesori. Ideia naţională a ajuns azi un simplu decor al oficialităţilor, iar în campania electorală o sinistră bătaie de joc a tuturor electorilor guvernului. Prefectul din Turda, Ovidiu Gritta cutreera satele ungureşti, agitând pe unguri împotriva românilor ardeleni. Şoviniştii unguri n’au întârziat să-şi arate ura de răzbunare faţă de „valahii cari le-au „cutropit ţara“ şi au început să facă denunţuri contra românilor, cari fără nici o cercetare, au fost arestaţi de către acest prefect, al abuzurilor de tot felul. Astfel au fost arestaţi românii, Filiu Vancea şi Iuliu Martin din Vereşmort, Aron Păcurariu din Gligoreşti, Ioan Pintea, Anton Opinca şi Aron Talea din Gălud şi alţii a căror nume ne scapă. Românii arestaţi au fost purtaţi din post în post, şi graţie căpitanului de jandarmi, n’au fost admişi la votare, numai să se facă pe placul iredentistului Horváth Béla, cel mai tiran asupritor al românilor. „Most ismét magyar világ van“ Cutezanţa ungurilor, încurajată de autorităţile româneşti, a mers până la inconştienţă. Când ţăranii români, jigniţi in demnitatea lor naţională au protestat contra teroarea ungurilor aceştia au replicat cu îngâmfarea lor caracteristică: „fogd be a szádat, mert most ismét magyar világ van“. (Prinde-ţi de gură, căci acum din nou este aici ţară ungurească). Iredentistul Horváth Béla dispunea de puteri absolute şi când un român îndrăznea să-şi reclame şi el dreptul în ţara lui, îi răspundea cu superioritate cinică: „Ţine-ţi gura, dacă vrei să dormi acasă". Acest Horváth Béla a fost secretar comunal, dar nu a fost dispus să depună jurământul de fidelitate faţă de „Statul valah“, iar azi este „Dzeul maghiarilor“ din judeţul Turda, devenit prin concursul direct al dlui Ovidiu Gritta şi arbitrul situaţiei politice româneşti din judeţul amintit. Toate acestea, în al optulea an al unirei, comandant al jandarmeriei fiind generalul Ştefănescu, iar ministru de interne „Goga Oktavián a magyar barát“ ! Numai unguri pretutindeni La secţia de votare Vinţul de sus, nu se auzeau decât vorbe ungureşti. Judecătorul Budovsky, care de altfel este ungur, agenţii şi bărbaţii de încredere ai guvernului, jandarmi ca Szilágyi Mihály, ba chiar şi locotenentul care poartă uniforma românească, n’au vorbit in localul secţiei de votare decât numai ungureşte, limba românească fiind abandonată pentru „reuşita“ guvernului. In preziua agerilor pentru Cameră, jandarmii însoţiţi de câte un grup de 10—15 electori s’au prezentat în satele „naţionaliste“ terorizând populaţia, iar în 25 an', toate intrările în Vinţul de sus au fost barate de armată şi agenţii guvernului, neîngâduind Intrarea decât acelor alegători, cari dovedeau prin tinicheaua cu figura generalului, că sunt guvernamentali. Ceilalţi au fost „internaţi“ la târgul de vite de la gară. Poliţişti travestiţi în ţărani Bărbaţii noştri de încredere erau arestaţi, iar agenţii guvernului, pedagogul Oniga, Stăniloiu, plutonerii jandarmi Suciu din Cucerdea şi Teodor Murăşinu din Vinţ în frunte cu Horvát Béla t ironizau pe alegătorii în modul cel mai îngrozitor. La această ceată de bătăuşi s’au mai adăogat opt sergenţi de stradă din Turda, îmbrăcaţi în haine ţărăneşti, cari forţau lumea să voteze „steaua“ generalului personar. E de prisos să mai spunem, că la toată aceasta pacoste s’a mai adăogat şi infamia, ca satele româneşti să nu fie admise la votare, decât în urmă, dar şi atunci parţial numai. Treizeci de ţărani din Vinţ au fost arestaţi de către plutonierul jandarm T. Murăşanu şi numai la intervenţia energică a părintelui Căpălneanu au fost eliberaţi. Delegatul averescan, desfăcea toate buletinele de votare şi cine să dovedea, că n’a votat steau (şi era foarte mare numărul acelora) era bătut şi a-meninţat cu pedeapsă pecuniară. Gheretele erau puse în faţa ferestre■ lor, agenţii guvernului putând da indificaţii sigure pentru „stea“. Satele Găluci şiGligoreşti au stit în câmp toată ziua până la orele 3 din noapte, când au fost admise la votare. Ardeleanul e conştiu de datoria sa Cu toate acestea ţăranul român, a stat acolo nemâncat şi nebăut o zi şi o noapte, dându-şi votul pentru partidul naţioal. N’a existat teroare şi făgăduiala grasă şi seducătoare, care să-l abată pe românul ardelean dela calea adevărului. Au fost momente într’adevâr de o impresionantă perseveranţă, care ne îngădue să Întrezărim în zarea nu prea îndepărtată, o viaţă cetăţeneasca mai românească şi o guvernare cinstit făcută. Când ameninţările n’au avut rezultatul dorit, plutonierul jandarm Suciu s’a travestit la haine ţărănoi şi strecurându-se între ţărani, a făcut propagandă averescană. La Senat şi mai mare teroare Nu trebue să mai spunem, că la alegerea pentru Senat a fost o şi mai sălbatică teroare, iredentistul Horváth şi comunistul Takács culre erau satele cu automobilul prefecturei, vestind pre-I tutindeni „învingerea“ guvernului. In satele româneşti se vestea amânarea alegerilor pentru Duminecă, iar când ţăranii au aflat de inducerea in eroare, au pornit spre secţia de votare. In marginea satului însă au fost opriţi de către jandarmi şi agenţi şi „selecţionaţi“ după metoda obişnuită. Cel cu tinicheaua, a fost admis, iar opoziţionistul recalc intrat, pălmuit , neadmis la votare. Satele, Soludu, Gligoreşti şi Sân- Martin n’au fost îngăduite de Ioc la votare. In schimb satele ungureşti au fost transportate la votare cu maşina prefecturei şi a marelui proprietar ungur Felszegi. Preşedintele partidului naţional părintele Căpălneanu a fost oprit să intre în Vinţ. Când totuşi a putut străbate, a găsit la urnă pe primarul din Vinţ Lota, şi crişmarul Nevelis Cari „lucrau“ cu nişte buletine. Sunt bănuieli întemeiate, că numiţii agenţi au „votat“ din răsputeri înainte de sigilarea urnei. Notarul din Măhaeni, a tratat pe alegătorii din Dumbrăeni cu băutură cumpărându le şi 35 kg pâine. După aceasta li s’au dat buletine de votare ştampilate. Oamenii turmentaţi în felul acesta vrând-nevrând au votat „steaua“. Târanii, asistenţi ai partidului naţional Filip din Gligoreşti şi Ambrozie Pescat din Vereşmort, văzând ilegalităţile ce se săvârşesc cu concursul tacit al preşedintelui, au părăsit secţia de votare. Părintele Căpălneanu a fost menţinut arestat până la terminare votării. Ţăranii unguri au plecat acasă intonând cântece patriotice ungureşti şi strigând: „Éljen Horthy“. * Aşa s’au făcut alegerile „libere“ şi „româneşti“ în anul 1926 sub dl Octavian Goga! IHFORHATIUHI Către organizaţiile judeţene Toate organizaţiile judetene ale partidului naţional din Ardeal şi Bănat unde listele partidului naţional n’au atins majoritate, sunt rugate să pregătească şi sa prezinte fără amânare la locurile în drept contestaţiile legale invocând şi dovedind în ele toate abuzurile şi ilegalităţile săvârşite. Despre aceasta se va face detailat raport conducerii centrale a partidului din Cluj. Biroul central al partidului naţional Doui nevrednici. La secţia de votare Bonţida locotenentul Ignat, de la inf. a îndrăznit să lovească pe părintele Murăşan, un bătrân venerabil de 80 de ani, arestăndu-l şi excortându-l. Deasemeni au fost brutalizaţi alegătorii din comunele Jucuri Dârja, Corpadea, Luna, Dobăca. Acelaş ofiţer în complicitate cu judecătorul Albert Sándor, au împrăştiat cu baioneta pe alegătorii din comunele Feleac, Someşeni, Nicoreni, Dezmir, Pata Rit, Cara şi altele. In contra amânduror acestora s’a făcut denunţ la parchet şi la comandament. Pe cât de admirabilă a fost atitudinea magistraturei şi armatei, pe atât de triste sunt aceste câteva cazuri izolate, pe care însăşi magistratura şi armata le reprobă. Vom reveni, mâine. — Noua compoziţie a Camerei. Ziarele din Bucureşti au publicat în numărul de ieri un tablou relativ la compunerea Camerei şi Senatului. Datele apărute nu sunt exacte şi se desmint. Compoziţia Parlamentului se va cunoaște abia peste câteva zile. — Supărarea dlui Brătianu. Căderea dlui Ionel Brătianu la alegerile din București, a provocat o adâncă mirare în cercurile politice. Se afirmă că fostul prim-ministru nu-și va lua nici locul de senator de drept. — Deschiderea Parlamentului. Deschiderea Parlamentului a fost fixată definitiv pentru ziua de 25 iunie. Sesiunea va dura o lună de zile, Suveranul amânând plecarea în streinatate cu 2 săptămâni. — Totalizarea voturilor. Comisia centrală lucrează la totalizarea fiecărei s°cţii, după procesele verbale sosite din întreagă ţara stabilind coeficientul şi procentul fiecărui judeţ. Comitetul local al Societăţii Ortodoxă Naţională a Femeilor Române anunţă, că la tragerea loteriei din 30 Maiu, făcută în prezenţa unui delegat al prefect, poliţiei şi al unui delegat al prefect,a judeţului, a câştigat tabloul 1 dl Ştefan Meteş cu nrul 175 şi tabloul 2, dşoara Tanţi Crăciunescu, cu nrul 487 Biruinţa partidului naţional la alegerile Camerilor agricole pentru Senat leui a avut loc alegerea de senator al Camerelor agricole din Ardeal. Când datul partidului naţional dl dl Vaier Moldovan întunind 79 de voturi faţă de 61 voturi a candidatului liberal dl Martinovici şi cele 40 ale candidatului cartelului Averescu-minoritar dl Schazer. Astfel dl dr Vaier Mroldovan a fost ales senator al Camerelor agricole din Ardeal şi Banat. — Alegerea de la Camerele de Comerţ. La alegerea de senator a Camerelor de Industrie şi Comerţ au fost aleşi pentru secţia comercială dl Ionel Comşa, candidatul opoziţiei, iar pentru secţia industrială dl Ştefan Mărcuş, preşedintele Camerei de Comerţ din Arad. Candidatul guvernului, dl Ferenczy, n’a întrunit decât un mic număr de voturi. — Producţia de sfârşit de an a Conservatorului din Cluj. Duminecă, 30 Mai 1926 a avut loc producţia de sfârşit de an a Conservatorului de muzică din Cluj. Şi această producţie a dovedit că Conservatorul nostru se bucură de o bună conducere, că profesorii lucrează cu devotament și pricepere, și intre elevii acestui Conservator sunt mari talente, ce vor face fala neamului nostru. Programul s’a început cu o suită de Haendel bine executată de dra P Nicolescu (anul II. al clasei de pian a drei E. Fotino). A urmat apoi, la rând, Dreptate de Stressemann declamată cu mult talent şi emoţionant de dra M. Zaharia (anul al II. al clasei de Z. Bârsan) . O arie din opera Samson şi Dalila care a găsit o interpretare frumoasă la dra E. Breban (absolventa clasei de cânt a duel Lia Pop). Prevedem tinerei artiste, care posedă o voce calda, puternică şi bine lucrată de contraltă, un viitor fnimos, Warum? şi Aufschwung de Schuman corect redate de dra M. Sabo (anul al III-Iea a clas-.i de plana drei A. Voileanu), dra Sabo lesă pentru prima dată la producţiile Conservatorului, se pare un element ce făgădueşte. Toccata] şi fuga în remnor de Bach executată la pian de dşoara M. Ghiulea (anul VI al clasei dnei C. Deac). Dşoara M. Ghiulea este o artistă la pian, personală şi de mare temperament. Duetul din Lakmé de Delibes executat cu nuanţe delicate şi în frumos ansamblu de dsele I. Secoşianu şi M. Bănescu (ambele an IV al clasi de cânt adini Lui Pop). Partea întâia a Concertului în dominor de Bethoven executat de dra V. Stroia (an V. c. Dra A. Voileanu) şi de ptf. A. Voileanu, s’a bucurat iarăşi de o interpretare frurtosă. Poducţia s’a încheiat cu Nebuniale amoroase de Regnard în catedrele E. Munteanu, F. Pipoş şi dl. Fătăianu, dar in special prima, au devedt minunate calităţi de comedie. Cer. Cumpăr aur-argint platină zdrobită şi obiecte antiche cu cel mai mare preţ de zi IOAN RAŢIU, bijutier CLUJ, Piaţa Unirii No. 18 Primăria Municipiului Cluj Nr. 7250/1926 cotis. ANUNŢ Se aduce la cunoştinţă generală, că în ziua de 24 Iulie a. c. ora 10 a. m. se va ţinea licitaţiunea publică înaintea Delegaţiunei Permanente, sala de şedinţă a Primăriei, conform dispoziţiunilor prevăzute de art. 70 —80 din Legea asupra conabilităţii Publice pentru cumpărarea alor 4200 (patrumiidouăsute) metri steri lemne de foc. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea zilnic între orele 10—12 în localul biroului Silvic camera 35, edificiul Primăriei, Cluj, la 16 Maiu 1926. Pt. primar: Vasie C. Osvadă. 48 1—1 Secretar: Moga. Primăria Municipiului Cluj Nr. 7451/1926 cons. ANUNŢ Se aduce la cunoştinţă generală, că în ziua 18 Iunie a c. ora 10 a. m. se va ţinea licitaţiune publică înaintea Delegaţiunei Permanente, sala de şedinţe a Primăriei, conform dispoziţiunilor prevăzute de art. 70—80 din legea asupra contabilităţii pubice, pentru transportarea alor 5570 metri si lemne de foc exploatate în diferite păduri ale oraşului. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea zilnic între orele 10—12 în localul biroului şi vie camera Nr. 35 edit. Primăriei, Cluj, la 16 Maiu 1925. Pr. primar: Vasile C. Osvadă. 46 1—1 Secretar: Moga. Primăria Municipiului Cluj Str. 8066/1926 cons. ANUNŢ Municipiul Cluj cumpără pe cale de licitaţie publică cu oferte înscris şi sigilate furajele necesare pentru animalele oraşului şi anume: 35 (Treizecişincinci) vagoane fân 11 (Unsprezece) vagoane paie şi 11 (Unsprezece) vagoane ovăs. Licitaţia se va ţinea în ziua de 24 Iulie 1926 ora 11 a. m. în sala de şedinţe a Primăriei, înaintea Delegaţiunei permanente Comunale în conformitate cu art. 70—80 din legea contabilităţii publice. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea în Biroul din Calea Traian Nr. 19, Cluj, la 13 Maiu 1926 Pr. primar: Vasile C. Osvadă. 471—1 Secretar: Moga. Celuloză de pachetat reprezentanţa şi depozit Hartig&Hienz CLUJ Telefon 4—936 r. p. 1 Maşini de scris Reprezentanţa fabricei de maşini de scris Ideal & Erika din Saxonia. Maşini de scris, nou şi folosite, tot felul de recvizite de birou şi necesarii pentru maşini de scris, precum şi mobibilier de birou, se află permanent în depozit. Atelier special pentru reparaţii! Antoniu Finkler, Cluj, Str. Regina Maria. 9. Cereţi oferte! MOTOARE reparate prin fabrică, se pot imediat livra: 18.30 şi 55 C. P. de gajarac, 30.50 C. P. de Diesel, 18.20 C. P. de motorină, 25 C. P. Locomobil de benzină, 16 C. P. motor de benzină. Furnizăm din depozitul nostru maşini originale şi transformate pe tractor fabricat Hoffherr de 8—10—12 C. P. FRAŢII FRIEDRICH, fabrică de maşini şi topitorie de fontă TIMIŞOARA. 36—50 Wien Paris London Noutăţile modei de primăvară: mantale, haine, bluze, — se află la Magazinul VENUS Cluj, Str. Memorandului 13. Mantale, ficonul cel mai modern, se află pe preţul de la 1600 Lei în sus. Secţie specială de măsură. Preţuri ieftine. Serviciu prompt. necesităţile pt. activii de muzică vi le puteţi procura mai ieftin 10AN Király magazia de articole pentru muzică şi papetărie, Cluj Piaţa Unirii 15, la §£T l a LUX se află din nou! Fabrica de bere Turda S. A. Hermes 9— PATRIA Mai ieftin vopseşte, curăţă „UNIO“ Cal. Reg. Ferdinand 133. Sucursale: s£ Telefon 877