Patria, septembrie 1926 (Anul 8, nr. 191-214)
1926-09-01 / nr. 191
1 Septemvrie 1926 De la congresul minorităţilor Ziarele sunt pline de reportagii asupra conferenţei minorităţilor ce se ţine acum la Geneva. Se ştie că şi minorităţile de la noi sunt reprezentate prin câţiva parlamentari. Delegaţii cari au luat până acum cuvântul sunt aproape numai evrei, preocupaţi în mare măsură de soarta culturală a minorităţilor etnice. Dintre delegaţii minoritari creştini a vorbit deputatul polon Kăzmarek, din parlamentul german, care a spus că mişcarea pentru drepturile minorităţilor etnice nu trebue să degenere până la punctul de a nu mai recunoaşte suveranitatea naţională în diferitele State. Dl Brandsch, delegatul saşilor noştri, a arătat că baza autonomiei culturale a minorităţilor nu poate fi decât limba maternă. Apoi a luat din nou cuvântul un delegat evreu, Leo Motzkin, care a propus un proect de rezoluţie care a fost primit cu unanimitate. In proiect se cere autonomie culturală pentru minorităţile etnice şi sprijin proporţional din partea Statului pentru instituţiile minoritare de ordin cultural. Un punct important din proiectul de rezoluţie este pretenţiunea de a se recunoaşte pentru fiecare minoritar dreptul de a se declara aparţinător naţionalităţii pe care o simpatizează mai mult. Se vede că in această chestiune e aceeaşi mentalitate pretutindenea: nu numai ungurii de la noi vor să aibă şi pe viitor pe evrei de partea lor, ci evreii din toate ţările mici ţin să se poată declara aparţinători la naţionalitatea Statului mare din care s’au rupt prin nouile graniţe, şi militează pentru drepturile culturale când ale ungurilor, când ale germanilor, când ale ruşilor etc. (Continuare de pe pagina l-a publicităţii un caz real, menit să confirme faptele de mai sus. Studentul Suciu Gavrilă, din Cojocna absolvent al şcoalei de conductori tehnici din Cluj, voind să-şi continue studiile la Paris, a cerut prefecturei noastre un paşaport. Prefectura a aprobat aceasta cerere, numai după ce studentul a iscălit o declaraţie că renunţă la favorul schimbului. Suntem curioşi, să ştim este aceasta o măsură generală pentru toţi românii sau numai una parţială pentru ardeleni. Şi într’un caz şi intr’altul, ministrul de interne dl Octavian Goga, revoltatul de ieri din „Ţara Noastră“, ar da probe, că problemele mari ale neamului nu-l interesează decât în opoziție. _________ In Eparchia Araddal, la poalele colinelor, la care se sfârşeşte lanţul munţilor apuseni, pe ţărmurul Crişului-Alb, este situată frumoasa comună Buteni, cu o populaţie aproximativă de 5000 locuitori. Când călătorul paşnic în drumul său se apropie de aceasta comună are încă de departe impresia, că locuitorii harnici din acest sat vieţuiesc în deplină armonie, bună înţelegere şi frică de Dzeu. Aceasta impresie ţi-o imprimă măreţia celor 2 biserici, cari îşi înalţă turnurile cu crucile sclipitoare în jocul capricios a razelor soarelui. Şi de fapt până mai recent domnea în comună cea mai perfectă bună înţelegere. Locuitorii sârguincioşi şi cu adevărată frică de Dzeu şi cu un cult până la bigotism faţă de religia lor îşi stimau cu reverinţă păstorii lor sufleteşti şi trăind după perceptele sftei Evanghelii se stimau şi iubiau ei între ei. Astăzi însă pacea şi liniştea comunei este zdruncinată. Ba ce e mai trist, dacă mergi Dumineca şi sărbătoarea la biserică, pe care erai obişnuit să o vezi ticsită de evlavioşi credincioşi, azi vei afla biserica aproape goală. Deci parcă este periclitată însăşi legea şi biserica. Am rămas consternat de aceasta tristă constatare. Nimic mai natural, decât că am căutat să ştirbesc cauzele, cari au drept efect aceasta tristă stare. Un fruntaşi din comună mi-a spus: „Da, de fapt este zdruncinată pacea şi liniştea din comuna noastră. E adevărat că nu mergem la biserică şi nici nu o să mergem până nu o să primim satisfacţie din partea P. S. S. Episcopului“. Bine — îi replic eu — dar ce satisfacţie vă trebue şi pentru ce? Dta ştii prea bine — îmi răspunse — că la alegerile trecute majoritatea comunei am votat contra dlui protopop, — de prezent senator — deoarece ne-a părăsit şi s’a făcut după cum am înţeles din gazete „fripturist“. De atunci frecăm în comună şi de atunci suntem în conţinu vexaţi. Cu un cuvânt nu e pace în comună. In afară de aceasta dl protopop văzându-se senator şi având deci altă ocupaţie, decât a sluji biserica şi credincioşii şi-a dat gândul pe faţă şi a spus: „Ce iubirea poporului, nu am lipsă de iubirea lui ?“ Ori ce înseamnă aceasta, că dacă nu are lipsă de iubirea noastră nici Prea onoratul nu ne iubeşte şi prin urmare am crezut cu mintea noastră simplă că dacă nu este între păstorul sufletesc şi turmă dragoste şi iubire creştinească, atunci acela nici nu poate fi cu adevărat păstor. Ne-a mâhnit acest fapt până la suflet şi am ţinut de cuviinţă să aducem mâhnirea noastră la cunoştinţa P. S. S. Episcopului, cerând un păstor care să ne iubească aşa după cum iubim noi păstorii noştri sufleteşti fiind hotărât, că la caz că nu se ia în considerare cererea noastră, trecem la altă lege.“ I-am mulţumit fruntaşului pentru informaţiunile date şi l-am sfătuit să se liniştească bizuindu se şi aşteptând dreptate din partea P. S. S. Nu ştiu care de fapt sunt cauzele — cu toate că nu am temei să mă îndoiesc de sinceritatea celor auzite din partea fruntaşului — dar e cert că între dreptcredincioşii din comuna Buteni este o ferbcere şi o tendinţă de a-şi părăsi legea lor strămoşească. In fruntaşa comună Bârsa şi Cherus tot din protopopiatul Buteni de asemenea se observă nemulţumiri analoage care de asemenea caută a avea aceleaşi cauze. Interesul Bisericii şi a religiei impune o anchetă grabnică ba chiar delegarea unei feţe bisericeşti la faţa locului pentru a linişti spiritele şi a face să reînvie acea pace, de care era animată comuna Buteni. Păstorirea adevărată trebue să se bazeze pe dragoste şi iubire creştinească, deoarece unde lipsesc aceste se încuibă ura, care distruge sufletele. Ca unul care ţin morţiş la sfta Biserică şi legea strămoşească mi-am ţinut de creştinească datorie a aduce la cunoştinţa P. S. S. Grigorie Episcopul Aradului, ca supremul păstor a celor, ce se cred fără păstor, ca arătând situaţia cum se prezintă în gravitatea ei să se poată lua măsurile de cuviinţă cu o oră mai nainte, decât a fi prea târziu. Buteni, la 27 August. Un drept credincios. Stări triste — In înalta atenţiune a P. S. S. Grigore, Episcopul Aradului — Comemorarea luptei dela Mohács O vorbire a regentului Horthy Ungaria a serbat comemorarea alor 400 ani dela lupta dela Mohács, când turcii au învins armatele regelui Ludovic al II-lea şi s’au înstăpânit pe o mare parte a ţării, schimbându-o în raiană turcească. In istoria Ungariei lupta de la Mohács e considerată ca cea mai mare catastrofă naţională. Cu prilejul serbărilor regentul Horthy a ţinut o cuvântare în care, între altele a spus: „La Mohács puterea naţiunii a fost distrusă de neînţelegeri interne, de lipsa completă a disciplinei. Un întreg şir de generaţii au ajuns în robie. Deatunci au trecut vremuri grele până când viaţa a putut circula din nou în trupul ciopârţit al ţării. Duşmanul deodată a ajuns prietenu! nostru bun. Intre cele două neamuri înrudite s-au restabilit raporturi de prietenie intimă. „In vremea din urmă, în schimb, divergenţe mari ne-au despărţit de bunul amic de la miazăzi, de care ne-a legat atâta timp apărarea comună pe apele sudice şi atâtea interese vitale. „Cred şi sper că şi aici poate să revină în scurtă vreme vechea prietenie şi reciproca înţelegere“. Pasigiului din urmă i se dă o deosebită importanţă în legătură cu viitoarele relaţiuni dintre Iugoslavia şi Ungaria. Vorbirea a fost pregătită diplomatic, luându-se contact cu cercurile oficiale iugoslave. Un membru al diplomaţiei iugoslave a participat la serbările comemorărei luptei de la Mohács. Primele rate ale Împrumutului italian au sosit la Bucureşti. „Banca Naţională“ a comunicat guvernului că a primit până acum prin „Banca Italo-Română“ de la Bucureşti primele rate din împrumutul de două sute milioane ore. Guvernul nostru deocamdată n’a decis nimic relativ la întrebuinţarea acestor bani dar nicidecum nu vor fi întrebuinţaţi pentru acoperirea nevoilor ordinare. E MINUNE Cât de ieftin se pot cumpăra rame de icoane la sculptorul şi plănuitorul TOEPFER Cluj, Str. Baba Novac 8. Cine nu crede, să încerce o vizită la magazin, unde se găsesc cadre în toate mărimile şi formele în cel mai elegant asortiment. 101 9 -100 2 IMFORMAŢIUNII O rugare M’am adresat pe cale telegrafică tuturor colegilor parlamentari, să binevoiască a veni la Biharea, pentru a-şi da preţiosul concurs întru izbândirea steagului nostru. Ulterior aflând că telegramele mele au fost confiscate, îi rog pe această cale, să răspundă învitărei, ce li s’a făcut şi de către conducerea partidului naţîonal. In special îl rog pe dl Aurel Vlad să vină neapărat, fiind aşteptat de vechii săi cunoscuţi, bravii ţărani dela Sân Nicolaul Român. Dl DUMITRU LASCU. — Examinarea răspunsului Bulgariei. Dl Mitilineu a primit pe dl Ciolac Antici reprezentantul iugoslav şi Collas reprezentantul grec, examinând răspunsul Bulgariei. „Universul“ află, că considerat mulţumitor în parte, dar provocând îngrijorări prin faptul tăcerii asupra măsurilor luate contra comitetelor revoluţionare şi prin mărturisirea neputinţei să reacţioneze la paza frontierelor. Probabil că la Geneva miniştrii de externe ai Statelor interesate să discute şi recomande Bulgariei măsuri pentru aranjarea chestiunii comitagiilor astfel încât relaţiunle de bună vecinitate să fie restabilite în Balcani. — VELOUR 20 colori LEI OS* La „AU PRINTEMPS“ (fost Miesîr) Str. Memorandului 11 (Unio-u.). 44415 — O mare panama în Germania. Din Berlin se anunţă că doii scriitori germani, Otto Lehmann şi Karl Mertens, au înaintat un memorand preşedintelui imperiului şi tuturor membrilor parlamentului prusiac, în care se descopere o mare panama in jurul înarmărilor clandestine din Germania. De-a lungul frontierii polone şi litorie de ani de zile fabrice şi uzine particulare lucrează la muniţii şi armament pentru armata germană. Fabricarea materialului de război s’a făcut în mod clandestin. Ofiţerii cari ţineau legătura cu aceste fabrici au primit, ani de-a rândul, mari beneficii, Statul german plătind material care nici odată n’a fost literat. In memoriu se dau numele multor ofiţeri superiori implicaţi în panama. Ştirea a făcut mare senzaţie în Germania. — Congresul proprietarilor de case din întreaga ţară reprezentaţi prin uniunile: Bucureşti, Arad, Braşov, Timişoara, Sătmar, Oradea, Cluj, Chişinău, Cernăuţi, Târgu-Mureş, Sibiu, Turda. Ordinea de zi: 1. Constituirea biroului. 2. Salutul preşedintelui dr Ioan Cosma în limba română. 3. Salutul preşedintelui Fekete Nagy Béla în limba maghiară. 4. Eventuale cuvântări ale reprezentanţilor autorităţilor. 5. Referatele: a) Chestiunea rechiziţiilor. Referent dr Aurel Blaga. b) Chestiunea exproprierei intravilanelor. Referent dr G. Kiss. c) Chestiunea taxelor comunale. Referent inginer Aron Maksai. d) Chestiunea cărţilor funduare. Referent dr Ignat Bartha. e) Chestiunea Legii chiriilor. Referent dr Petru Meteş. f) Chestiunea Camerilor proprietarilor. Referent dr J. Spitzer. 6. Declaraţiunile reprezentanţilor uniunilor surori. 7. Citirea şi aprobarea noţiunilor şi a telegramelor. 8. închiderea congresului.* — Calendar: 11 Septembrie 1926 ora 21 seara consfătuirea în camera mică de şedinţe a Camerei de comerţ şi industrie. 12 Septembrie 1926 ora 10 congresul în sala festivă a Camerei de comerţ şi industrie din Cluj. 12 Septembrie 1926 ora 13 30 masa comună în localul ce va fi indicat din vreme. — Un nou barbă albastră. Sub acest nume sunt cunoscuţi toţi ucigaşii pasionaţi ai femelor. Un nou criminal de acest soi a fost descoperit ln Paris. Este multimilionarul Guyot, despre ale cărui fapte am scris şi noi Într’un număr trecut. Acest Guyot dispunea în Paris de 75 de automobile. Cu unul din acestea a ucis o funcţionară de la poştă intenţionat, trecând cu maşina peste ea. Se pune în sarcina milionarului şi uciderea unei fete de 16 ani, violată Intr’un boschet din jurul Parisului. Un alt caz, cu care este acuzat, este atacul asupra expresului Paris—Belfort, când s’au furat din vagonul poştal 200.000 de franci. S’a constatat că automobilul, cu care au fugit hoţii, aparţinea tot lui Guyot. Se bănuieşte, că acesta ar fi ucis pe amanta sa cu ochii verzi, pentrucă aceasta cunoştea una dir* crimele sale şi voia să scape de dânsa. Până în prezent ucigaşul n’a făcut nici o mărturisire. — O mare construcţie prăbuşită. La Budapesta era In construcţie un mare edificiu pentru o fabrică de ţesătorie. Se ajunsese la etaj când întreaga construcţie s’a prăbuşit, îngropând in dărâmături douăzeci de muncitori. Inginerul şi arhitectul când au aflat de nenorocire, au dispărut. — Humor de spânzurătoare. Tribunalul independenţei a dat sentinţa în procesul, ce se judeca la Angora de câteva săptămâni împotriva vinovaţilor războiului. Au fost condamnaţi la moarte între alţii foştii miniştrii Djavid bey şi Nazim şi fostul deputat Hilmi Paşa. Sentinţa le-a fost comunicată scurt timp înainte de execuţie. Djavid bey întrebat asupra ultimei dorinţe a spus, că se miră, că tribunalul independenţei a fost capabil, să aducă o astfel de sentinţă împotriva unor patrioţi turci. Totuşi suportă cu resemnare osânda şi nu doreşte altceva nimic. Pe fiii şi pe soţia sa i-a recomandat în grija prietenului său Hussein Djavid, fost redactor la ziarul „Tanin“. Al doilea a urmat la execuţie Nazim bey. Acesta a protestat împotriva sentinţei afirmându-şi nevinovăţia. Al treilea urmează Hilmi Paşa In decursul operaţiei se vede, că funia a slăbit sub povara celorlalţi doi, aşa încât s’a rupt sub greutatea celui de al treilea şi Hilmi Paşa s’a prăbuşit la pământ. Până la repararea aparatului de răpus viaţa, condamnatul s’a aşezat, să se mai odihnească niţel pe tăburelul spânzurătoarei, martor la atâtea scene tragice. Călăul, un ţigan furios, s’a răstit la el cu asprime şi răguşală: — Scoală de pe scaun mizerabile, nu ştii, că n’ai voie, să şezi. — Iertaţi-mă domnule călău, răspunse ironic condamnatul, — nu ştiam, că nu pot sta pe scaun, pentru că sunt pentru întâiaşi dată condamnat, să mor prin ştreang. — Atelierul de dentistică a lui Eugen Deack a fost mutat în Strada Nîclae Iorga colț cu Str. N. Corcheş în casele proprii. Consultaţii toată ziua. 445 12 2 Telegramă Lupte de stradă în Madrid Paris. — Ştiri partiulare anunţă că în Madrid sunt lupte de stradă provocate de mişcarea ofiţerilor de artilerie. Ştiri directe lipsesc, fiindcă legăturile telefonice şi telegrafice sunt întrerupte. Ofiţerii răsculaţi reclamă retragerea dictatorului Primo de Rivera. Răspunsul Bulgariei a sosit Sofia. — Răspunsul bulgar notei colective a reprezentanţilor vecini publicată astăzi constată, că Bulgaria e ţara cea mai interesată la garantarea păcei în Balcani. Guvernul bulgar aduce omagii tonului moderat al demersului Colectiv, dar constată cu mâhnire, că voinţa sa reală pentru remedierea unei situţii păgubitoare, în primul rând Bulgariei, nu este recunoscută, căci vecinii par să atribuie Bulgariei răspunderea exclusivă a existenţei, activităţii şi organizaţiilor revoluţionare. Răspunsul bulgar procură informaţii pentru ca să înlesnească aprecierea unor anumite fapte şi constată mai ales afirmaţia notei colective, că organizaţiile revoluţionare manifestă activitate mai intensă, dimpotrivă declară nota bulgară, totul tinde spre linişte. Nota contestă deasemenea complicitatea şi toleranţa oficialităţii bulgare şi a adăugat, că organizaţiile revoluţionare dispun de ramificaţii largi din afara Bulgariei. Răspunsul subliniază, că nici un fapt dovedind complicitatea autorităţilor bulgare nu au fost aduse la cunoştinţa guvernului bulgar. Răspunsul mai arată, că mult mai numeroase au fost cazurile, când bande venind din teritoriile vecine şi au trecut în Bulgaria fără ca guvernul bulgar să caute să incrimineze paza frontierelor vecine. Nota declară apoi că Bulgaria urmăreşte fără încetare să împiedice activitatea păgubitoare a organizaţiilor ilegale şi dacă rezultatele nu prea sunt satisfăcătoare. Trei mii de grăniceri pentru paza graniţei în lungime de două mii două sute kilometri, de altă parte uneltirile ilegale dateze în balcani peste o sută ani, este deci greu să fie înlăturate dinntr-o singură lovitură prin sforțările unui singur guvern. Pentru aceasta sunt necesare sforțările unite a tuturor patru guvernelor, fiecare lucrând pe teritoriul său propriu. Guvernul bulgar declară că e fericit să colaboreze în acest scop la pacificare cu toată bunăvoinţa şi energia guvernul bulgar subliniază, că în orice Caz va continua cu energie dublată pentru ca să împiedice activitatea ilegală a organizaţiilor revoluţionare. Pentru atingerea acestui scop Bulgaria speră mult în împrumutul refugiaţilor. Guvernul bulgar aminteşte repetat autorităţilor de frontieră ordinul pazei severe şi promite să ia măsuri speciale pentru urmărirea bandelor, conform acordurilor anterioare. Nota bulgară îşi exprimă speranţa, că declaraţia aceasta categorică şi executarea reală a promisiunilor va crea o atmosferă de încredere şi colaborare, permiţând ca asemenea incidente să fie regulate pe cale directă între puterile interesate. Dar dacă totuşi Statele vecine nu au încredere şi nu sunt convinse de perfecta corectitudine a Bulgariei ceea ce guvernul bulgar nu voeşte să creadă, atunci Bulgaria este gata să supună întreaga chestiune examinării Ligii Naţunilor şi acceptând dinainte executarea măsurilor recomandate de înalta Instituţie. filicalPublicitate Prăvălie cu locuinţă fondată de 40 ani în centrul şi cel mai bun loc în comuna Lupşa jud. Turda, se dă în chirie. La prăvălie este şi crâşmă cu licenţă cu două camere. Comuna are 4000 locuitori şi granitează la ea mai multe comune. Amatori se vor adresa la Liviu Popa Lupşa. 433 3—3 Doamnelor1 Convingeţi-vă prin o singură încercare, că crema „HARMAT“ (rouă) a Dr-lui Cseresznyés face să dispară orice necurăţenie a feţei. Este inofensivă, recrează, înfrumseţează, şi prin aceasta întinereşte. Se află în toate farmaciile şi drogheriile, depozitul principal: Farmacia Dr. Cseresznyés, Cluj, Calea Victoriei 22. 87 26.75 Familie română fără copii din Cluj primeşte în vipt (întreţinere complectă) 1 fetiţă de şcoală. Informaţiuni la Administraţie. 442 22 Caut locuinţă 1 cameră bucătărie în apropierea Str. A. Mureşanu sau colonia magyari [Magyari telep] oferte la adm. ziarului sub „locuinţă modestă“ 2-3 2 elevi pot afla locuinţă, vipt (intreţinere complectă) în Str. Regia Maria No. 1 1 port. I. 2-2 Lemne de foc prima calitate ca stânjenul sau crepate, transportă la domiciliu, cu preţul cel mai convenabil. Depozitul de lemne FISCHER Cluj, Piaţa Gării No. 2 Telefon 1300. 104M 2—3 PATRIA INTREPRIHDERILE FORESTIERE ROMANE SOCIETATE ANONIMĂ CAPITAL SOCIAL ŞI REZERVE LEI 70.000.000 — SEDIUL: Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 36. UZINELE: Valea Drăganului gara Poieni, Coşnea gara Trotuş, Leşnie halta Veţel, Cloşani. Adresa telegrafică: ,FORESTIERA“. Telefon Nr. 11—50. Desfacerea mărfurilor se face prin Reprezent. Generală : „COMERŢUL LEMNULUI“ S. A Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 38. Adresa telegrafică: „COLE — Telefon Nr. 11—50. Uzina electrică a oraşului Cluj. Aviz! Avem onoare a aduce la cunoştinţa Onor. public consumator, că în zilele de 4, 11, 18 și 25 Septemvrie a. c. între orele 12—16 se va întrerupe curentul electric în întreg orașul din cauza lucrărilor ce se vor executa pe linia de înaltă tensiune Cluj—Someșul- Rece, Cluj, la 31 August 1926. 13 Directorul Uzinelor Inginer A. Ciortea Camaci ► cele mai bun de bere sunt recunoscute; ar ..ursus“ ; ► berea neagră specială „HERCULES“! k —— .............................................................— .........——■ — ► a fabricei de bere | „O ZELL“ : ► ------------- ■■ bira-MMUMin .............. .. din CLUJ. — Se găsește pretutindeni I ; TIPGRAFIA NAȚIONALĂ S. A. TELEFON : 1333 Furnizează tot felul de tipărituri pentru ofici publice şi militare, pentru bănci şi particulari şi anume: Circulare, memorande, vignete, hârtii de scrisori cu firmă, plicuri cu firmă, placate, programe, Invitări la petreceri, bilete de visita, bilete de logodnă şi de cununie, liste de escompt, obligaţiuni, percepţiuni, erogaţiuni, registre, bilanţuri, prospecte, statute etc. Primeşte spre tipărire tot felul de broşuri, opum literar. CLUJ, strada Regina Maria Nr. 4, Tipografi* Nationals S. A., Cluj, Strada Regln*