Patria, octombrie 1926 (Anul 8, nr. 215-239)

1926-10-01 / nr. 215

1 Octomvrie 1926 (Continuare de pe pagina I-a) din 24/9, dl ministru de comunicaţii or­donă ca transportul călătorilor de clasa 4, ce se vor urca în acele vagoane ata­şate în plus, să se facă în mod grătuit atât la venire spre Bucureşti cât şi la înapoere.“ Director general (ss) Ottulescu. * „Viitorul“ pretinde ca dl general Vă­­leanu trebue „să plătească din punga sa“, aceste bilete. Este cu totul glumeaţă această re­voltă din partea unui partid care, fiind mai mult la putere în Ţara românească, a abuzat mai mult ca ori­care altul de transportul gratuit pe C. F. R. pentru a-şi duce partizani la alegeri, la întru­niri, la diferite manifestaţii politice. Şi, adeseori, nu un vagon de clasa a IV, care mai înainte nici nu era în circulaţie, ci câte o garnitură întreagă era pusă gratuit la îndemână „alor noştri“. Dl Vintilă Brătianu cele mai fervent apărător al continuităţii, a lucrării în cadrele date, după dsa partid de gu­­vernamânt e singur acela care nu strică nimic din ce au făcut liberalii. Pentru ce să năpusteşte deci asupra dlui Văleanu, care nu face altceva de­cât să rămână în tradiţia liberală? Sau liberalii „au plătit din punga lor“ transporturile gratuite pe C. F. R. la manifestaţiile lor politice? „Viitorul“ să bage de seamă, tocmai prin continuitate, prin păstrarea tradi­ţiei se răsdete partidul de guvernă­mânt ! Pacea temeinică In Iegătură cu tratativele dintre dnii Briand şi Stresemann, începute la Thoiry, aprobate de amândoue guver­nele, francez şi german, în curs de continuare acum, A­di Stresemann a făcut recent următoarele declaraţii in­tr’un interview acordat ziarului „Matin“: „Ministrul de externe al Germaniei declară că a prevăzut obiecţiunile tech­­nicienilor militari şi financiari la proec­­tele stabilite la Thoiry. Rămâne însă fapt câştigat că dsa şi dl Briand s-au pus de acord asupra posibilităţilor de a­­propiere, care va asigura pacea temei­nică a Europei şi va fi cu atât mai efi­cace, cu cât va fi realizată cu concur­sul Belgiei, Angliei şi Italiei. Dl Stresemann a afirmat că ideea apropierea ambelor ţări câştigă mult teren în Germania. Guvernul francez este destul de puternic, pentru a obţine acelaş sprijin din partea opiniei publice“. In atenţiunea­­părinţilor! Repertoriul Operei Române Vineri, 1 Oct 1926: „Carmen" de­butul dlui A. Assaturian în rolul Don Jose, cu dna Aca de Barbu, Dobran­­scaia, Z. Szabó. Duminecă (seara) 3 Oct. 1926: „Faust" cu dna Nestorescu, Solovieva Ujeicu, Andreescu, Căldăraru. Luni, 4 Oct. 1926: „Boema" debu­tul dnei M. Mohora și Fr. Balogh cu dna Solovieva, Andreescu, Căldăraru, Crisianu. Mercuri, 6 Oct. 1926: „Tosca“ cu dna Aca de Barbu, Assaturian, Szabó. Vineri 8 Oct. 1926: „Vasul Fan­tomă". (Premieră). INFORMAŢIUN — Boala I. P. Sale Mitropolitului dr Vasile Suciu, impunând o operaţie, aceasta a fost executată Miercuri, în 29 Septemvrie de către dnii profesori Ju­­vara şi Iacobovici, în prezenţa dlui prof. I. Haţiegan. I. P. Sa a suportat foarte bine intervenţia. — Afaceri peste afaceri. Cetim în ziarele din Capitală, că la Ministerul instrucţiunii s-a pus la cale o nouă a­­facere urâtă. Ministerul a trimis un or­din circular tuturor şcoalelor profesio­nale, obligându-le, că pentru aprovizio­narea cu imaterialele necesare pentru atelierele acestor şcoli să se adreseze doamnei Clotilda general Averescu, soţia prim­ului-ministru, care le va vinde a­­ceste materiale. E vorba deci de o nouă încălcare a legii contabilităţii publice. După cea cu uniformele şcolare, noua afacere confirmă din nou succesele po­liticianismului. — Memoriile regelui Carol. „Lupta“ anunţă că regele Carol şi-a exprimat prin testament dorinţa ca memoriile sale să fie publicate la zece ani după moarte. Dorinţa va fi satisfăcută în cursul anu­lui 1927, când vor fi puse sub tipar şi către sfârşitul anului apare primul volum. — Căsătorie în perspectivă. „Po­litica“ află apropiata căsătorie a dşoa­­rei Ştirbei, fiica prinţului Barbu Ştirbei cu Ata Constantinescu, fiul fruntaşului liberal, Alexandru Constantinescu. — Mânia naturii. După ravagiile produse de furtună în America, vin acuma ştiri despre mari inundaţii, ploi şi vifore din nordul Italie, de pe coasta mării Adriatice, şi din Alpi. Un cutre­mur de pământ a fost simţit de la Fiume până la Viena, vreme de 7 minute. Mâ­nia naturii nu mai conteneşte. — Bibliografie. A apărut: Cultura creştină an. XV No. 10 cu articole semnate de dnii: dr Ioan Coltor, dr C. Suciu, Anton N. Popa, I. Crişan, dr N. Brânzeu etc. — Emil A. Chiffa: „Paseri călă­toare“. Poezii. Tip. Romnemisa, Cluj- Intr’un elegant volum, apărut în condi­ţii tehnice superioare, cunoscutul liric ardelean dr.Emil A. Chiffa ne dă o nouă colecţie de versuri. Din 1905, când a apărut primul dsale volum de poezii „Din primăvara vieţii“, acesta de acum e al şaselea. Versurile dlui Chiffa, de o bună factură tradiţională, desvălue sen­timente gingaşe, trăsăriri sufleteşti, fe­­rindu-se de vibonţia năvalnică a senti­mentul­­ui cum însuşi spune: „A­cele cântece pornesc Ca stol uşor de rândunele Din cuibul drag se duc, plutesc Ducându-mi sufletul cu eie“. Intre cititorii din Ardeal asa are de mult apreciatori. — Un matsch american. In oraşul Philadelphia din America s’a desfăşurat zilele acestea lupta de box între şam­­pionul cu renume mondial Dempsey şi adversarul său Tunney. Se ştie, că Dempsey a învins în luptă pe tematul boxeur francez Carpentier. Adversarii lui Dempsey au făcut, ca acesta cu două ore înainte de matsch să pri­mească o telegramă, prin care i­ se a­­nunţa, că soţia sa, renumita stea de cinematograf Eitela Taylor s’a împuş­cat. Ştirea a fost atât de dep­im­antă pentru luptător, încât şi a pierdut în­treagă energia fizică şi după propria-i mărturisire a slăbit cu două kg. Totuşi a primit lupta şi a fost viu aplaudat de cei 150 de mii de spectatori din arenă, cari nu s’au mişcat din loc cu toată ploaia torenţială, ce cădea asupra lor. A fost însă învins. Tunney a câşti­gat opt ronduri din cele zece, fiind astfel declarat şampionul lamei. Lovitu­rile lui au fost extrem de violente şi sigure. Dempsey a văzut, că are în faţa sa un adversar bine instruit. Doamna Dempsey, susţine, că p­răpune­rea bărbatului ei se datereşte unei ma­nopere criminale. Dempsey ar fi primit în ziua aceea un narcotic, care a în­­fluinţat asupra fizicului lui. Numai aşa se explică faptul că vestitul şampion a căzut după luptă intr’un violent acces de plâns. — De la Facultatea de drept din Cluj, înscrierile şi reînscrierile la Fa­cultatea de drept se fac, în baza art. 4 Regul. 1923, între 1—15 Octomvrie, orele 9 — 11 a. m, cu excepţia Dumi­necilor. După acest termen şi cel mai târziu până la 15 Nov. înscrierea nu se poate admite decât cu avizul moti­vat al decanului şi cu aprobarea rec­torului. Actele necesare pentru înscriere sunt: 1. Diploma de bacalaureat, iar pentru cei ce au terminat studiile se­cundare înainte de luna iunie 1925, diploma de absolvire de liceu. 2. Actul de naştere. 3. Certificatul de naţionali­tate. Cei ce au diploma de bacalau­reat, nu vor fi supuşi unui examen cei cu diploma de absolvire, dobândită înainte de luna Iunie 1925, vor putea fi supuşi unui examen, conform adresei No. 87165/1925 a Ministerului instruc­­ţiunei. Pentru înscriere fiecare student va trebui să se prezinte personal, în­scrierea prin reprezentant autorizat este admisă numai în caz de forţă majoră. Burse. Cererile pentru burse în na­tură (Căminul „Avram lauen“) se adre­sează Rectoratului Universităţii, cel mai târziu până la 15 Oct. cor., însoţite de următoarele acte: 1. Certificat de na­ţionalitate. 2 Dovadă, că părinţii nu locuesc în Cluj. 3. Certificat de avere şi venituri (formular oficial) care se poate procura la intendenţa Univ. La acest act trebue anexat un certificat liberat de percepţia locală sau Admi­nistraţia Financiară, prin care să se do­vedească averea şi venitul părinţilor şi ale petiţionarului. 4. Cadtul de cursuri La Magazinul Parisien secţia de încălţăminte — Iarăşi disolvarea. Deşi s’a des­­minţit în atâtea rânduri zvonul despre disolvarea consiliului comunal din Cluj, el revine mereu. Mai pe urmă dl pri­mar Mihály, întors din Bucureşti, a spus că nu există nici un motiv legal pentru dîsolvare. Totuşi presa ungurească de azi aduce ştirea că disolvarea e apro­piată. Motive legale ? Parcă se sinchi­­zește cineva de ele! Politica în cooperaţie S’a scris în ultimul timp mult des­pre aceasta însemnată problemă. Unii au susţinut necesitatea politicei în coo­peraţie. Şi argumentau aceasta afirma­­ţiune prin faptul, că e nevoie de a se câştiga pentru mişcarea cooperativă oa­meni politici cu influenţă, în vederea reali­zării unei legislaţiuni, favorabile acestei mişcări. Alţii din contră combat aceasta idee, susţinând contrarul: afară cu politica din cooperaţie, începuturile mişcării cooperative au fost făcute de oameni afară din cadrele politicei de­ partid. Iniţiativa însoţirilor de tot felul a fost opera unor oameni năcăjiţi, cari sim­­ţiau nevoia unor întovărăşiri, pentru a se salva cu puteri unite de sub povara grijilor vieţii. Şi au reuşit. Unii într’un mod stră­lucit. Umilii pioneri din Rochdal n’au fost nici membrii în casa lorzilor, nici într’a comunelor. Erau simpli munci­tori, cari şi-au asociat micul lor capi­tal cu scopul, de a-şi procura în con­­d­ţii mai avantajoase lucrurile de prima necesitate. Acolo, unde a intervenit politica, s’a dat peste cele mai deza­­struoase rezultate. La noi de pildă exemplele abundă. O bancă populară, sau o cooperativă de producţie sau consum se ofileşte şi piere în scurt timp. imediat ce micro­bul politicianismului pătrunde in sânul lor. Omul politic e pătimaş. El îşi fa­vorizează aderenţii, lovind în interesele adversarilor. Cât despre o legislaţie bună, ea nu va putea fi realizată decât în limitele intereselor de partid. Ori cooperaţia nu face aceasta selecţiune. Ea lasă la sânul ei ocrotitor pe toată lumea. * Noi credem ca şi unii şi alţii dintre cele două grupări de judecători nu pun bine chestiunea. Atât susţinătorii poli­ticei in cooperaţie cât şi adversarii a­­cestei teorii trec peste consideraţiile realităţii. De fapt şi unii şi alţii au drep­tate. In fond Insă nu. Este desigur un avantaj pentru coo­peraţie, de a se câştiga în favoarea ei oameni politici cu influinţă. Aceştia o pot salva din starea de neglijenţă, în care se găseşte. Aşa spun aderenţii acestei idei. Dar şi adversarii ei au dreptate, când susţin, că politicianismul distruge coo­peraţia. Şi atunci, care este soluţia. E foarte simplă şi însăşi expresia „politicianism“ ne-o indică. Nu politica, ci politicianismul roade la rădăcina cooperaţiei. Prin urmare a­­cest flagel — de altcum generalizat asupra întregei vieţi sociale şi econo­mice — trebuie distrus. Se impune, nu eliminarea politicei din cooperaţie, ci corectarea ei, concretizată prin supri­marea politicianismului din viaţa pu­blică. Acest lucru nu se poate obţine, decât prin democratizarea moravurilor, mai ales în viaţa de Stat. Trebuie rupt firul trecutului şi introdusă o epocă nouă de cinste şi de jertfă. Numai omul cinstit şi gata de sacri­ficiu, va fi capabil, să facă o politică sănătoasă şi utilă pentru întreagă obştea. Politicianul de ieri şi de astăzi nu va fi capabil de un atare idealism. Pe el ii interesează stomacul şi punga. Pe cel de mâine îl vor preocupa marile interese ale ţării şi ale neamului. Să aşteptăm deci aceasta primenire şi să colaborăm cu Intensivitate la realizarea ei cât mai apropiată, pentru binele ob­ştesc şi deci şi al cooperaţiei. se pot cumpăra ghete de orice fel cu cele mai reduse preţuri 2 — Expulzarea indezirabililor. Se anunţă din Bucureşti ca din Ministerul de interne va porni in curând o ordonanţă pentru expulzarea din ţară a elemente­lor streine indezirabile. Ar fi timpul su­prem să se facă ceva, pentru că, altfel intr’un an doi, ne vom mai trezi cu alte câteva zeci de mii de „cetăţeni ro­mâni“ noui nouiţi. ___ — Epidemia sinuciderilor. Un nou caz de sinucidere prin strangulare la Cluj. Victima e comerciantul Hirschorn, care a fost găsit spânzurat în pădurea Feja. Cauza aceeaşi: mizeria. Odată a­­facerile-î mergeau bine. De-o vreme în­coace însă din rău în mai rău. Rămân în urma lui soţia şi zece copii. — Note muzicale: depozit com­plect la Librăria LEPAGE Cluj. Cereţi cataloage. 5—7 — Expoziţie de lucruri de mână Duminică în prăvălia lui Rauch Ernő. Sunt de vânzare cele mai frumoase perdele, feţe de mese, covoare persiane, gobe­nuri, he­­debouri, şi mozaicuri toate lucrate de mână. Mare asortiment de dan­telărie nasturi, mânuşi şi ciorapi. — Cărţi tehnice germane, fran­ceze etc. (compase, aparate, rec­­vizite tehnice) asortiment com­plect la Librăria Lepage, Cluj — Ce­reţi cataloage. 4-10 — Caut un candidat de ad­vocat cu praxă. Dr Mihai Tirea, advocat Pui, jud. Hunedoara. 2—3 — Cărţi medicale franceze, ger­­ mane, engleze, maghiare în asorti­ment complect la Librăria LEPAGE Cluj. Cereţi cataloage! 2—14 — Se caută un candidat de advocat cu practică bună în bi­roul dlui Dr Ilarion Filipescu ad­vocat Sighişoara. 479 2-3 la care se anexează certificatul de exa­menele trecute — pentru studenţii vechi — și diploma de bacalaureat în copie autentică — pentru studenţii noi. 5. Cer­tificatul medical de sănătate, liberat de un medic oficial. Cererile prezentate după 15 octomvrie sau cari nu vor avea toate actele cerute, nu se vor lua. In considerare. Cererile pentru bursele în bani, la cari de asemeni se vor a­­nexa actele de mai sus, se vor pre­zenta la Secretariatul facultăţii, până la 15 Octomvrie. Cererile pentru obţine­rea locurilor de solvenţi la Căminul stud., se vor prezenta la secretariatul Facultăţii, până la 15 Octomvrie. Examene. Cererile pentru examenele fundamentale trebue înaintate împreună cu cadtul de cursuri şi timbrele nece­sare la secretariatul Facultăţii, până la 15 Octomvrie cor. Termenele de exa­men se vor fixa de către preşedinţii Comisiunilor de examinare şi se vor afişa la Facultate. Examenele de doc­torat (figuroaze) încep la 16 Octomvrie. Cluj, la 30 Septemvrie 1926. Decan: Camil Negrea. Repertoriul Teatrului Naţional Joi 30 Sept. pentru a două oară . Evantaiul. Sâmbătă 2 Oct.: Evantaiul. Duminecă 3 Oct. (matineu). Avarul comedie in 5 acte de Moliere cu dnii N. Neamţu-Ottonel, Al. Ghibericon, C. Potcoavă, Const. Simionescu, V. Po­­toroacă şi dnele Ecat. Stănescu, Silvia Jipescu-Hodoş V. Cronwald. Marţi 5 Oct. va avea loc a treia pre­mieră în această stagiune. Se va re­prezenta învierea, dramă în 5 acte după romanul lui Tolstoi. In rolurile princi­pale apar dnii Dem. Psatta, N. Dimitriu N.Voicu, I. Vanciu și dnele Olimpia Bârsan, Nat. Stefănescu, Stanca Ale­­xandrescu, Ecat. Stărescu, V. Cronwald. Piesa este pusă în scenă de dl St. Bra­borescu. Joi 7 Oct. învierea. Sâmbătă 9 Oct. învierea. Duminică 10 Oct. (seara): Evantaiul. Telegrame întâlnirea Chamberlain— Mussolini Londra. — Un comunicat oficial a­­nunţă, că dl Chamberlain călătorind cu yachtul său pe Mediterană, opreşte a­stăzi la Civitta Vechia, portul de lângă Roma, p­etru a se întâlni cu dl Mus­solini, ambii dejunând pe bordul yachtu­­lui. Întrevederea e un semn de amiciţie cordială şi simpatie fără nici o semni­ficaţie politici. Revizuirea tratatului greco­­jugoslav Berlin. — „Berliner Tageblatt“ a­­nunţă de la Atena că Calandaris s-a pro­nunţat pentru revizuirea tratatului greco­­jugoslav privitor la zona Salonic. Cer­curile informate cred, că aceasta va sdruncina situaţia dlui Nincici. Schimbare de guvern în Bulgaria Londra. — „Times“ anunţă din So­fia, că nicidecum nu e exclusă iminenta schimbare de regim în Bulgaria. Ac­tualmente urmează tratative între ţără­nişti şi partidul democrat şi dacă acor­dul se realizează este iminenta demisia actualului guvern. MOLDOVAN croitor pentru dame confecţionează cele mai fru­moase costume de dame Piaţa Unirii Nr. 10 5­5 BARUL METROPOL se deschide la 1 Octomvrie cu un program senzaţional în încăperi anume ame­­nejate. Punctele atractive ale­­programului. The 4 Jankee 5 of America Virág Jenő comicul Royal Orfeum din Budapesta Jean el Marietta, fenomen coreografuc. Újvári Ferencz, conferenţă. Mâncări proaspete. Serviciu Ireproşabil. După reprezentaţie dansează numai ama­tori din public. Tot la opt zile program nou. Telefon 4­931­6 r. p. 1 Maşini de scris Reprezentanţa fabricei de maşini de scris Ideal & Erika din Saxo­nia. Maşini de scris, nour şi folosite, tot felul de recvizite de birou şi necesarii pentru ma­şini de scris, precum şi mobi­­bilier de birou, se află perma­nent în depozit. Atelier spe­cial pentru reparaţii! Antoniu Finkler, Cluj, Str. Regina Maria, 9 Cereţi oferte! PATRIA POMI RODITORI, poeţi de pomi, arbori de albe şi ornament, brazi, tran­dafiri, plante de căpşuni, rădăcini de sparanghel, vi­e altoite şi port altoi furnizări în calitatea superioară Ambrosi, Fischer & Co. Pepiniere de pomi şi viţe altoite S. A., Aiud, jud. Alba; Catalogul la cerere gratuit. Hermes 21793. 467 4—26| CONDICA de TERMENE pentru advocaţi 1927 mărimea 20/25 cm legată în ram. pânză, tipărită pe cea mai fină hârtie albă velină, având frarnicile nouă, perfecţionate. Condica conţine o parte calendaristică­­ pentru prenotări zilnice, tabloul tuturor advocaţilor şi ai notarilor pubici în România, tabloul onorariilor minimale pt. advocaţi, textul complect al nouei legi advocaţiale cu modificările ulterioare pre­cum şi împărţirea judecătorească a tuturor comunelor din Româtîia­ Mare. Preţul este 480 Lei la Librăria LEPAGE Cluj ! ISTOHCHE FORESTIERE ROMASE SOCIETATE ANONIMĂ CAPITAL SOCIAL ŞI REZERVE LEI 70.000.000­­SEDIUL­ Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 36, UZINELEI 8 Valea­ Drăganului gara Poieni, Coşnea gara Trotuş, Leş­­nie halta Veţel, Cloşani, Adresa telegrafică: „FORESTIERA“. Telefon Nr. 11—50. Desfacerea mărfurilor se face prin Reprezent. Generală: „COMERŢUL LEMNULUI“ S. A. Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 38. Adresa telegrafică: „COLE” — Telefon Nr. 11—50. Reprezentantul General pentru Româ­nia a fabricilor de maşini de scris Americane: Smith Premier şi Coroana. La cumpărare de maşini de scris — un interesei pro­priu — cereţi ofertă pentru maşinile de scris SMITH­­PREMIER Nr. 60, CORONA- mare şi CORONA mici, cari sunt cele mai perfecte între toate maşinile de scris. Maşinile CORONA se vând cu 10.000—14.000 Lei. Re­vânzători se caută în toată ţara. Mihail Körmendy Cluj Str. Regina Maria 25. Telefon 951. TIPOGRAFIA NAŢIONALĂ S. A. TELEFON: 13­33 Furnizează tot felul de tipărituri pentru ofici publice şi militare, pentru bănci şi particu­lari şi anume: Circulare, memorande, vig­­nete, hârtii de scrisori cu firmă, plicuri cu firmă, placate, programe, Invitări la petreceri, bilete de visită, bilete de logodnă şi de cununie, liste de escompt, obligaţiuni, percepţiuni, erogaţiuni, registre, bilanţuri, prospecte, statute etc. Primeşte spre tipă­rire tot felul de broşuri, opum­ literar Tipografia Naţională S. A., Cluj, Strada Regisa Marta 4, Student de Academia comerială de naţionalitate sas doreşte una cameră mobilată cu întreaga întreţinere cu începere de 1 Octomvrie la o familie inteligentă românească, dorind a însuşi limba română. Rog, oferte la Lloyd Express str.Radu 9 sub „H. H.“ PROGRAMUL CINEMATOGRAFELOR CINEMA SELECT Reprezentaţiile se încep la ora 3 p. m. Reprezintă 1 Octomvrie premieră senzaţională Cui cu cui (sau Biblia Satanei) Ne arată duelul între două femei în 6 acte. In rolurile principal: Nit­a Naldi şi Conrad Nagel. CINEMA URANIA Rub­lează 1 Octomvrie celebra artistă HENNY PORTEN în senzaţională dramă sentimentală Cântecul priveghetoarei CINEMA APOLLO Reprezinte cu începere de 1 Octomvrie iubitul­ şi cunoscutul Zigotto in comediile sale CLUJ, strada Regina Maria Nr. 4 Scoală autorizată "METALLUM" Str. Iorga 3

Next