Patria, decembrie 1926 (Anul 8, nr. 263-284)

1926-12-01 / nr. 263

1 Decemvrie 1926 (Continum de pe pagina I-a) mezza voce, dar și greșelile caracte­ristice tuturor rușilor: naturalizarea, de multe ori ordinară, și inegalitatea notelor, ca caracter. Dl Zdeiki a luptat ori cu o cumplită răceală, care însă nu justi­fică unele neglijente condamnabile. „Pari siamo...“ cântat fără a reflecta ritmul intern, palpitant, de­parte de a exterioriza imensa forță dramatică și stările de suflet concentrate în acest monolog. Ca voce aproape absent, n’a știut să reliefeze această scenă măcar prin mijloace scenice. „Corrigani...“ și „Li vendetta...“ erau mai mult o Încercare tristă și penibilă, care-i indică cântărețului­ limita de vârstă. O știe și dl Zaleski, dar s-o spunem și noi, pentru ca să revină la realitate, că an­ artist nu poate trăi din gloria trecutului, dacă nu vrea să o compro­mită și pe aceasta. Aplauzele nu pot duce în eroare nici pe critic nici pe artist, și ne place să credem, că dl Zaieski este un artist inteligent și va ști să aleagă momentul oportun de a se retrage. Ca să nu rămână impresia de ieri, de Zaieski ar mai trebui să cânte odată în „Tosca“ unde este neîntrecut, cotro­pitor și captivant. Pentru respectul adevărului trebue să constatăm că baritonul Atanasiu se ridică la acest rol (Rigoletto). In ceea ce privește cântul și în general calita­tea glasului, cu capete deasupra dlui Zaieski. Dna Dragălinescu Stinghe absolut insuficientă în registrele de jos, ne re­amintește în domeniul adevărat al co­loraturei câte­odată pe Selma Kurz Valoarea glasului ei este exclusiv aci (Caro­nome). încolo dna Stinghe luptă cu natura și devine dacă nu totdeauna supărătoare in orice caz amuzantă. Nu. Scena cere glasuri robuste ca a dlui Niculescu, și știința, post darea legi­or severe ale mecanismului vocal și ale cântului artistic, cum iarăși.. nu se are di Niculescu. Dlui îi place să „încalece“ câte o notă, ca o bucurie copilărească. Să sperăm că azi seară în rolul lui „Mefiütofele“ di Zaieski te va oferi ceva mai deosebit decât ieri. Arestarea unui genial escroc­ al operează de zece ani în Ardeal — ul „director general“ al Crucei Roșie Ieri a fost arestat de către directorul poliției din Cluj, un genial escroc, care vreme de 10 ani a operat pe teritorul Ardealului, fără a cădea in cursa poli­ției. Escrocul — Silviu Varnaru — își avea reședința în orașele mai mari, ast­fel a ajuns și la Cluj. Dacă nu a fost atât de cinic ca Condeescu, a fost insă mai îndrăzneț și mult superior ca pre­gătire. Silviu Varnaru a fost ofițer în armata austro-ungară, iar după sfârșitul răz­boiului desbrăcând uniforma a început cea mai rentabilă profesiune astăzi escrocheria. Astfel îl găsim în primii ani ai unirii la Prefectura județului Arad, unde cere concursul prefectului pentru aranjarea unui concert sub patronajul M. S. Re­gelui și a Principesei Ileana. Aceasta în calitate de director general al Crucei Roș­e. Prefectul de bună credință, a spriji­nit inițiativa frumoasă, a plasat toate biletele, a încasat banii, o sumă con­siderabilă, cari apoi au fost preuați de către „directorul general“ Silviu Vârnaru. Politicos, „directorul8 a plecat, iar peste câteva zile adresează prefectului o scrisoare în care-l anunță, că din cauza îmbolnăvirii artiștilor din Bucu­rești, serata se amână pentru o dată, care... se va anunța ulterior. Timpul trecu și „directorul“ nu s’a mai arătat. In felul acesta a aranjat „serate“ în orașele: Oradea-Mare, Sibiu, Brașov, Alba-Iuia, Caraș-Severin, Lipova, Ti­mișoara, Tg.­Mureș și în alte orașe. Concertele anunțate s’au amânat însă în toate orașele, până în cele din urmă, s’au trimis energice adrese la „Crucea Roșie“ din București, cerându-i să țină serbările la cari s’a angajat. Mare le-a fost surprinderea însă, când de-acolo au primit răspunsul, că nici măcar nu s’au gândit să aranjeze concerte. Atunci lamina era deplină. Aveau de a face cu un escroc. O cir­culară a poliției lămuri numai­decât, că di Silviu Varnaru nu este decât un ti­călos, care și până acum a avut mai multe crime la dosar. Z­lele acestea a sosit la Cluj, unde directorul de poliție, dl Debău l-a recu­noscut îndată, (făcând împreună cam­pania din 1914) și l­a arestat. Dus la poliție a făcut mărtu­isiri com­plecte. A fost predat Parchetului. — Bibliografie. Au apărut: — P. Mușoiu: Alte zări. Prețul 30­1. — Biblioteca agricolă: Ce este vița de vie, de I. C. Teodorescu, Calul și îngrijirea lui, dr. Popescu Daia. — Doctorul Negru de A. Conan Doyle, biblioteca Minerva. — Lamura an VII, No 10. — Glasul mnorităților an IV, Noii. Tenorul N. APOSTOLESCU de la Opera din București după marele succese obținute în Capitală sosește la Cluj, pentru a cânta la Opera Română Miercurii Decemvrie în „AIDA“ Vineri 3 Decemvrie în „CARMEN“ Desbate**ile partementere — Chestiunea „Du Levant“ în dis­cuția Camerei — Ședința Camerei P­eridează dl Bor­lesen Pe banca ministerială dali Ave­resen, Văleanu, Lapedatu, Meissier, Lu­­paș, Goldiș Mitii­­eu și Marei­escu. Dl Angelescu comunică ministrului muncel fraudele de la federala coopera­­tivelor din Maramureș. Dl Aurel Vlad întreabă guvernul ce atitudine ia față de convenția încheiată între Stat și Banca Națională sub gu­vernul trecut. Dl Nemoianu cere ca internații din Banat să aibă dreptul la despăgubiri de război. Dl Bulfinschi relevă nevoile corpului judecătoresc, Insistând asupra inamovi­­bilităței parchetelor, Dl Florescu cere sporirea taxelor pentru exploatările forestiere de control și salvarea pădurilor. Dl Haneș cere răspuns în chestiunea scarlatinei de la Mănăstirea­ Dealului și acte de la Ministerul de război pentru stabilirea vinovaților. Dl Vintilă Brătianu cere acte privi­toare la funcționarea comisiei dunărene. Dl Șumuleanu arată că administrația Târgului Edineț este streină și cere anchetă. Dl ministru Lapedatu răspunde inter­pelării dlui Madgearu. Dl Văleanu cere cuvântul în preala­bil în chestiunea contractului Brutinel pentru ca deodată cu explicațiunile ne­cesare să arate perfecta legalitate a contractului Brutinel care ne-a dat lo­comotive bune din Germania cu cari mecanicii noștri sunt mulțumiți. Dl Bru­­tinel nu este un samsar cum a spus dl Madgearu, ci conducătorul unui grup financiar, care a finanțat afacerea loco­motivelor cari s’au luat pe credit, iar fabricele nu dau decât cu bani gata. Dovedește că avem nevoie de locomo­tive și prețul lor n’a fost mai mare de­cât prețul curent de furnitură. Chiar după transacția cu compagnia „Du Le­vant“ furnitura Brutinel nu vine mai scump de 1 leu 85 bani aur kilogra­mul, adică prețul curent mondial. Arată că locomotivele sunt de calitate bună, unele au rulat până acum câte 120 mii kilometri. Dl Lăpedatu răspunzând în chestiu­nea Brutinel face istoricul întregei afa­ceri și a modului cum s’a cesionat da­toria la compania Du Levant. Arată, că Statul s’a găsit în situație financiară grea când a primit condițiile. Arată că a plătit la scadență suma datorată pen­tru că ar fi suferit creditul Statului dacă nu se ținea de angajamentul luat de fostul ministru de finanțe. Aceasta plată a unei anuități nu periclitează însă situația viitoare. Parlamentul singur va hotărî pentru viitor. Pentru trecut am cu răspunderea întreagă. Viitorul îl va hotărî Parlamentul. Dl Madgearu ia cuvântul. Dl V­itilă Brătianu părăsește asistența vicinte. Dl Madgearu recunoaște netemnicia acuzațiilor aduse lui Văleanu. Se în­treabă pentru ce Vintilă Brătianu nu a căutat să evite noaste condiți ale so­cietății. Susține că noi n’am profitat ni­mic din angajament. Dl Avere­scu: Faceți vinovați pe dom­nul Lapedatu de acțiunile trecutului ca­binet. Di Madgearu: Fac un istoric. Di Averescu : Veniți la chestiune. Dl Madgearu: Nu trebue să cereți parlamentului ratificarea, căci înseamnă ca vă solidarizați ca actul fostului gu­vern și-i dați forme legale. Cere de­schiderea procesului ca societatea Com­pagnie Du Levant. 2 INFORMAȚIUNI " A doua conferință a „Chemării“ Miercuri 1 Decemvrie ora 6 d. m. sala „Patriei“ Dr Sever Dan: Tinerii din 1848. — Sfatul parlamentar al parti­dului național-țărănesc. Biroul sfa­tului parlamentar al partidului național­­țărănesc a fost ales în felul următor: Președinte dl Iuliu Maniu. Vice-preșe­­dinți dnii: dr Lupu, I. Mihalache, dr Vaiida-Voevod și Mironescu. Secretari: Gh. Pop și Lupașcu. Casier: T. Iaco­­bescu. Chestori la Cameră: Gr. Iunian, V. Madgearu, A­rgesescu și dr A. Do­­brescu. Chestori la Senat: dnii Costă­­chescu și Clinciu. — Proiectul de lege al construc­țiilor. Comisia pentru alcătuirea pro­iectului de lege al construcțiilor s’a în­trunit ieri sub preșidenția dlui Pleșo­­ianu. Vineri va avea loc o nouă ședință. Se pare că nu vor fi scutite de impo­zite decât roun­e case mici, clădite pen­tru o familie.­­ Starea sănătății M. S. Regelui. Sănătatea Suveranului se menține mulțumitoare. In cursul săptămânii Suveranul va lucra cu unii membrii ai guvernului.­­ Proces de ultraj. Curtea de Apel a judecat ora procesul de ultraj Intentat prim-președintelui Davidoglu de la Tribunalul Ilfov din cauza inci­dentului cu inspectorul judecătoresc Pis?u. După o deliberare de o jumătate oră, Curtea a decis declinarea compe­tenței, delictul de ultraj fiind de com­petența Instanțelor militare, conform legii stării de asediu și înaintarea dosarului către procurorul general pentru că să facă cele legale, — închiderea conferinței interna­ționale de căi ferate. Azi s’a închis conferința internațională a căilor ferate, discutându-se transitul cărbunilor prin C­eoslovacia și Polonia. Delegatul li­niei Arad —Cenad a cerut legătura cu Ungaria prin Pecica. Viitoarea confe­rință va fi hotărâtă la Budapesta. Dl Iosif Hula delegatul Cehoslovac a mulțumit pentru primirea făcută delegaților în România.­­ Congresul Meseriașilor. Con­gresul meseriașilor deschis eri la Bu­curești a fost prezidat de dl Trancu lași, care salută meseriașii veniți la congres. Mai vorbesc: Inginer Sterian, dr Caminschi, Sándor József senator, ing. Strajescu, Stavri Cunescu, dr Ioa­­nițescu, Biecher Cernăuți, apoi Enescu, director Gr­al din partea Casei Asigu­rărilor. După amiazi s’au cetit rapoarte despre îndrumarea profesională, con­tractul uceniciei și despre controlul me­seriilor. — Studențești. Cercul studenților universitari „Valea Arieșului“ și-a con­stituit comitetul pentru anul școlar 1926—27 în felul următor: Președinte dl Corneliu R. Todea. Vicepreședinte dl Diodor Todea. Secretar general dl Mi­hail Iosivaș. Secretari de ședințe dnil Au­rel Oniga și loan Oniga, controlor dra Elena Jina. Casier dl Vaier Dragota. Bi­bliotecar dl Vaier Bratu. Președ. corn. art. lit. dl Ștefan Pintea. Membrii co­misiei artistico-literare: Dșarele A. Ioa­­nette, M. Urcan, E. Marcu. — Ceai dansant. Cercul Cultural Valea­ Târnavelor aranjează un Ceaiu dansant în ziua de 5 Decemvrie a. c. orele 3 după amiaz în saloanele Hote­lului „New-York”. — Congresul agricultorilor. La congresul agricol ținut in Brăila dl Ber­­ceanu luând cuvântul a mulțumit miniș­trilor Meissner și Garoflid că participă la desbateri. Vorbesc apoi dnii Lucasie­­vici, Răducanu, Brancovici, Manu,Kon­­nerth. Dl Meissner arată că va veni în ajutorul agriculturei dregând șoselele și podurile. Dl Garoflid arată că guvernul este pentru ajutorarea agriculturei și stabilizarea monedei. Dora a mai făcut următoarele declarațiuni: Agricultura este principala industrie a României, pentru că producția ei are valoare co­vârșitoare și ocupă trei sferturi a tota­lului locuitorilor. E greșită politica în­temeiată pe părerea, că România e țară industrială. Relativ la stabilizare dl Ga­roflid a declarat în numele guvernului că ideea stabilizării monetare este punctul cardinal al politicei noastre eco­nomice, dar pentru realizarea ei trebue mijloace. Stabilizarea se va face la tim­pul nimerit. De­ asemenea guvernul in­tenționează scăderea taxelor de export. Bugetul viitor va prevedea o scădere de un miliard la capitolul veniturilor acestor taxe, Dșa în continuare ple­dează pentru necesitatea capitalului strein, remarcând că va veni numai când moneda va fi stabilizată.­­ Evreii din Sătmar și Reinitz. Se anunță că evreii din Sătmar și Ma­ramureș au hotărât de comun acord aducerea detectivului Louis Peri din Paris, pentru a cerceta dacă asasinul Iacob Reinitz a fost vinovat ori nu. Justiția rostindu-și odată verdictul, ră­mâne de văzut dacă Statul român va îngădui inmixtiunea unui strein in che­stiuni, cari nu-l privesc, numai de dra­gul acelei stupide „ce va zice streină­­tatea“. Repertoriul Operei Române Mercuri, 1 Decemvrie 1926 : „Aida" în rolul Radamei dl N. Apostolescu de la Opera Română din Bucur­ești. Vineri, 3 Decemvrie 1926: „Carmen“ în rolul Don Jose dl N. Apostolescu. Repertoriul Teatrului Național Marți, 30 Noemvrie va are loc a IX-a premieră în această strigiune. Se va reprezenta „Domnul dela ora 5“, co­medie in 3 acte, de Heonequin și We­ber. In rolurile­ principale: dnii Dem. Mihăilescu-Brăila, V­­asilescu, Arsene Popovici, C. Potcoavă și dnele Ecat, Stănescu, Virginia Cronvald etc. Piesa este pusă in scenă du I. Stănescu-Popa. Telegrame Declarațiile senzaționale ale unui antifascist relativ la rolul lui Ricciotti Garibaldi Roma.­­ „Petit Journal" publică noul amănunte asupra instrucției lui Ricciotti Garibaldi.­­O personalitate anti­fascistă a declarat ziarului, că Gari­baldi propusese răpirea documentelor aparținând exilatului politic, Carlo Bazzi. Personagiul a refuzat și a aflat apoi că Ricciotti ceruse la Roma 4 mi­lioane lire pentru furnizarea documen­telor. Ziarul adaagă că Garibaldi proec­­tează să organizeze dintr-un port iu­goslav o expediție antifascistă, care urma să debarce la coasta italiană a Adriaticii și simultan să înștiințeze po­liția italiană. Orice HÂRTIE specială tehhnică etc. aparate, instru­mente de desemn, compase Richter etc. ec­. la papetăria LEPAGE, Cluj. Cereți pros­pecte, ofertei — Orice carte franceză, ger­mană, italiană, engleză la Lib­răria LEPAGE, Cluj. Cereți cataloage! — Gramofoane și plăci în mare asortiment bogat la Lib­răria LEPAGE, Cluj. Cereți cataloage! — Note muzicale depozit complect la Librăria LEPAGE, Cluj. Expediție prin poștă ime­diat. Cereți cataloage ! — Cărți medicale germane, franceze etc. asortiment com­plect la Librăria LEPAGE, Cluj, Cereți cataloage! blîti­ah Caut candidat de advocat Dr. Vasile Horga, Toplița, jud. Mureș. 562 1-3 P­ortrete pictate execută artistic și eftin Prof. Fiischer, pictor decorat de Academia dele arte. In deosebi pictează portrete pentru copii. A se informa la Institutul de Anatomie?. 3-3 D­e vânzare o casă nouă, com­pusă din 3 camere, bucătărie, spers, verendă închisă, pivniță lu­minat electric, godină cu pomi, îndepărtare 10 minute de Teatrul Național. Se poate prelua ime­diat­ Adr. la adm. ziarului. D­e vânzare o vilă modernă cu 2 camere bucătărie, subteran, pivniță și verandă cu o grădină mare în Calea Feleacului No. 47. O hotârîre importantă Toți funcționarii de stat și de la Între­prinderile particulare au luat hotărîrea ca la 1 Decemvrie când își primesc leafa, să se aprovizioneze cu ghete pentru ei și familiile lor, la cel mai ieftin magazin de încălță­minte din Cluj „EWO“ Calea Regele Ferdinand 22. Se caută Administrator de moșie având a îngriji și de Pădure Oiertele menționând deslușit condițiile­­ solicitate se vor adresa împreună cu copiii de pe certificatele obținute d­e Domnilor C. Rosetti, Tescanu , Co. TESCANI prin gara Mocnești. PATRIA In Cafeneaua METROPOL Concert de jazz band Cu onoare înștiințăm onoratul public că cu începere dela 1 Decemvrie — după dorința publică vom redă destinațiunii originale cafeneaua noastră. Barul desființându-se, cafeneaua noastră va fi din nou locul de petrecere al familiilor elite. Publicul elit va dansa numai Cu deosebită stimă : PROPRIETARII. 2 -2 Necesitățile Dv în pălării și modă bărbătească le puteți complecta­­ mai ieftin și mai bine la Regele Pălăriilor Cluj Piața Unirii No. 242 Vânzare în detaliu de pălării Borsalino și Habig. Lingerie după măsură. Diferite specialități pentru modă bărbă­­­­teasca într-un bogat asortiment . Mănuși de piele ai prețuri extrem de reduse Ciorapi Ș» Umbrele cumpărați numai la „Dénes“ CLUJ Cal. Reg. Ferdinand 2. Telefon 5—91. 61 N. N- 1—­­erd­/rur AGB Les Lune d'Jilbert Godde Bedin­é G-ie TRANSFERA magasinul sucursalei lor IN STRADA LIPSCANI No. 73 colț Str. Băcani. 548 5—K­>-----­I7R • • vK 9 Tft* 7R* 55T • ® * I /K • 7K • TCT * Ww * w • ! /Tv - VTv - '7K' SKXIj | URSUS - EXTCA I & im uimii —— mmmmm •)( I specialitate de bere albă | * s © 9­3­s­e­ște I * iar pretutindinea *­ I ! Fabrica de bere CZELL | CLUJ-MÂHÂȘTU» ! Trifoi și lucerna Cumpărăm ca și în anii trecuți orice cantități de semințe de trifoi și lucerna pe lângă prețurile cele mai avantagioase. ATENȚIUNE! Acelor propietari, cari ne vor vinde nouă produsele lor, ne o­­bligăm, ca să le decusculăm (curățim de mătasă) gratuit a zecea parte din marfa vândută nouă, pentru a fi Întrebuințată la­­ viitoarea însămânțare, BANCA CENTRALA, secția Cereale CLUJ, Strada Regina Maria Nr. 1 — 3. Foarte frumoasă Pardeseuri, paltoane blănite, haine de piele, gata sau după măsură, haine deosebite pentru copii se găsesc în salonul nostru Lucrăm haine și din material adus. Katz&Mendel CLUJ Pi­ața Unirii No. 10. TSpetMfi» fitilfiu­l A.. Cluj, I­n» 4 PARIS I

Next