Patria, ianuarie 1927 (Anul 9, nr. 1-21)
1927-01-01 / nr. 1
1 Ianuarie 1927 (Continuare de pe pagina I-al libere se va întocmi întreaga viaţă economică a satelor. 7. Pentru încetarea speculării plugarilor prin jocul, când de urcare când de scobirare, a banului, care face ca plugarii să-şi vârdă ieftin produsele şi vitele lor şi să cumpere scump lucrurile de care au nevoe. Taxele de export cu care Statul dijmueşte produsele plugarilor se vor desfiinţa, pentru ca plugarii să poată încasa întreg preţul muncii lor. 8. Pentru răspândirea şcolilor în mijlocul ţărănimii, şcoli primare încăpătoare pentru toţi copiii, şcoli pentru plugărie şi meşteşuguri în legătură cu plugăria. 9. Pentru sănătatea şi bunăstarea satelor. 10. Pentru reducerea, în timpul cel mai scurt cu putinţă, a serviciului militar la un an, ţinând pas cu organizarea şi întărirea armatei pentru apărarea graniţelor ţării Soldaţii să fie bine hrăniţi şi îmbrăcaţi. H. Pentru scoaterea administraţiei, jandarmeriei şi armatei din luptele dintre partidele politice. 12. Pentru scoaterea judecătorilor din luptele politice şi întărrea puterii lor în Stat, aşa ca să asigure o judecată repede, dreaptă şi puţin costisitoare, şi să apere pe cetăţeni împotrivă fărădelegilor administraţiei, făcănd ca să domnească Legea peste tot. Bătaia şi uită să fie stârpite ! 13. Pentru asigurarea unei vieţi cinstie şi demne funcţionarilor şi pensionarilor Statului. 14. Pentru libertatea organizărei muncitorilor din fabrici şi ateliere, ca să-şi poată apăra interesele lor îndreptăţite şi pentru măsuri legale pentru ocrotirea şi ridicarea bunei lor stări. 15. Pentru asuurarea unui trai omenesc invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război. Toţi prietenii Partidului Naţional- Ţărănesc sunt indemraţi să citească întregul program, care a apărut in întregime într’o carte deosebită. O întâmpinare Dl colonel i. r. Brânduşa ne trimite următoarea întâmpinare: Domnule Redactor!in Declaraţia mea — cerută de „Patria“ în numărul din 16 Dec. 1926 — şi publicată In continuare în nr. din 21 şi 22 Dec. 1926 rtTritor la rolul dlu V. Goldiş în ‘revoluţia din 1918, s’at ^strecurat parte de tipar, parte din cauză ^^edacVWii îMjipsa H ' notițe următoa^^puf drfTti'fii istorice să ffine^cip rectifica în coloanele preţuitului Dv. ziar. Revoluţia a isbccnit la 31 Oct. 1918. Declaraţia adusă în Timişoara s’a pu^ blicat în marele cotidiane din Viena şi Praga, iar Declaraţia-ultimatul de importanţă istorică despre care vorbesc, prin care anume s’a pretins cedarea guvernărei asupra Ardealului şi Bănatului, a fost adresat guvernului maghiar la 10 Nov. 1918. Cluj, 30 Dec. 1926. Col. f. r. Brânduşa MAGAZINUL „MI PRISTEIPS“ s-a mutat în Piaţa Unirei 28. I sub Hotel Central Subsemnaţii reporteri ai noştri ieşind întru întâmpinarea Anului Nou la graniţă, au cerut Noului Venit să binevoiască a le comunica câteva din surprizele de rezervă pentru oamenii noştri politici. Anul Nou, graţios şi ultra-politicos ne-a făcut următoarele destăinuiri pe care le împărtăşim şi cititorilor noştri. Dlui Iuliu Mania: izbândă definitivă. Dlui Al. Vaida-Voivod: autorizaţie pentru ţinerea conferinţei despre „Procesul Memorandului“ la sala Reduta. Dlui dr. N. Lupu : un măturoi pentru l’beali. Dlui Ion Mihalache: dominarea domeniului domeniilor. Dlui Sever Dan: Simpatia „Biruinţei“. Dlui general Averescu: un nou cioc de vară şi un guvern definitiv ... remaniat. Dlui O. Goga: pact cu ungurii, un drapel roşu-alb-verde şi binecuvântarea rabinului Tirelson. Dlui Cudalbu: un post de redactor responsabil la o foaie opoziţionistă sub regimul presei făurit de dsa. Dlui I. Lupaş: cartea moaşelor, editată N. Al. Anca Cluj. Din V. Goldiş: întreg parcul din Arad şi permis de liberă trecere la liberali. Dlui M. Manoiliscu: dreptul de a vorbi ca ministru. Dlui M. Lăpedatu: un aus-weis la Vintilă Brătian pentru lu! buget. Dlui Petre Groza: o predoare pentru Misoginism. Dlui I. C. Brătianu: cunoscutul cadou, Ardealul fără ardeleni. Dlui Gl. Moşoiu : Şefia., sarmalelor din Ardeal. Dlui Vintilă Brătianu: identitate de vederi la domeniul financiar cu dl Virgil Madgearu. Dlui O. Prie: o cutie de pud.ti parlamentară pentru .. înălbirea nasului Dlui M. Căluţiu: antorizaţie pentru schimbarea numelui şi o demigeană canspiraţii electorale pentru alegerile viitoare. Dui Stelian Popescu: o carte pentru inscrierea în al zecelea partid o gazetă „independentă“ şi o telegramă de felicitare de la Moscova. Dlui A. C. Caza: sărutul frăţesc al drului Fildermann. Dlui Al. Lepădatu: fixrea datei congresului liberal din Cluj. Dlui Zaharie Bâsan: o premieră cu 100 de spectatori în silă. Organizaţiei , Chemarea“ : permisul dlui O. Goga petru reapariţia ziarului „Chemarea“ însoţit de o scrisoare omagială. Dlui Victor Moldovan: un subsecretariat de Stat la departamentui „Regrete târzii“. Dlui coate G. Bethlen: o perechi de pinteni din partea dlui O. Gga. Dlui Barabás Béla: un frate de cuca, pe dl V. Goldiş. Dlui O. Ghiba: felicitări „prin carte“ din partea dlui Andrei Pora. Dlui Silviu Dragomir: reapariţia „Chemării“. Ziîrrlu! „Viitorul“: ni.ic pespectivă pentru viitor Ziarafui „Biruinţa“ . Prăbuşirea. Dior I Paleologa şi Cucu: o disecţie „paşnică” în contradictoriu la restaurantul „New-York“. Subsemnaţilor, Ion Actualitate reporter: o întrevedere intimă cu duduia „Foarfecă“, iar lui Vibena: urările de... bine ale lui Jicqres Spintecătorul. Vibena et Ion Actualitate Cea mai mare senzaţie a anului deschiderea expoziţiei ubilicării pentru copii . Magazinul „PARSUN * Calea Regele Ferdinand. Secţia de ghete, seţia de mode pentru dame şi domni, sticlă, porţelan, relării în mare asortment. Preţuri moderate! Reportaje fantezist ■Cui, ce-i va aduce Anul Nou An nou fericit doresc tuturor clienţilor şi cunoscuţilor Oradea, Str. Vlahuţă No. 27. Telefon 4—78 * 1. Eşti surd şi totuşi auzi tot cu un simplu aparat de buzunar. 2. Stai acasă şi totuşi auzi toată lumea cu aparate de masă RADIO. ^ 3. Ai baterie eternă pentru RADIO făcută de Tine şi încărcată *■ de Tine fără uzină electrică. ^ 4. Iţi irpseşte lumină, dar vei avea soare în casă. ^ 5. Ai sete şi vei avea şi apă şi toată comoditatea dacă cerce- tezi magazia ! Inginer diplomat | A. M. MARSAI , TELEFON 336 CLUJ, PIAŢA UNIRII Nr. 32, TELEFON 336 * unde găteşti becuri, sârmă, lămpi electrice, aparate şi accesorii RADIO, telefoane, motoare și toate instalațiile sanitare* -----—_______________________________________ 108 1 -V"-- " --- -------Ultimele noutăți moderne I Diferite modele de blănuri I — ————---------Louis Déri I magazin cu blănuri I Cluj, Strada Memorandului Nr. 3. 12—12. 22 Nr. Telefon 12—12. 4_____ ________________________ AKtsv HEMOROIZI A N U S O L GOEDECKE Bine cuoscut de peste 25 ani întrebuinţare simplă, vindecare sigură ăNUSOL GORDECKE înlătură imediat toate durerile şi vindecă Inflamaţiile, rănile şi locurile sângerânde fără compoziţii dăroitoare, se introduce dimineaţa şi seara câte un supozitor DfVâozare în toate farmaciile şi drogueriile Depozit: F. EL MESS BUCUREŞTI, Calei? fUvîţei Nr. 6f abrica: Goedecke & Co. Che JF. Fabr. Leipzig SIKll ; fc si M* a a I i 0^5» fii i'ÎJE»; W Sil mm mm Mart in a-Ilizli di specialităţi de medi, Ciul Calea regiîe Ferdinand Mr. S ■ Disfffil I vindecă sigur fiălb I a I la oi şi vite tari. De vânzare la Farmaclii şi Droguerii Depozit pentru AVdeef, fecc. Francisc Gergely t • droguerie Cluj, Piaţa Unirii 21. | mBKjKmsomma ? m BEHS I Ori şi unde se găseşte I .*/ sia, s/ NA f/% 1 Fab* noară di Ilişîni Economice S. A. Budapesta ■ ie biroul central pentru România la sfârşitul lunei Ianuarie în Cluj, Str. Regina Maria, No. 45, unde se va găsi un lagăr mare din toate producţiunile. înainte ce veţi comanda o instalaţiune nouă de moară, veţi reconstrui moara, sau veţi cumpăra o maşină de treerat, un tractor, motor, valţă, cereţi în interesul propriu un ofert. Pentru preţul cel mai avantagios primiţi cele mai bune maşini. Interigenţi! se vor adresa deocamdată la OTTO KATONA Tot îrt chestiunea Şcoelei de condu? 3d tehnici „Biruinţa* de ieri seară cublic^ articol iscăiit de profesorii Şcoa! • conductori tehnici, prin care poleriz?Vizi jen zianl nistru. Noi al o zi înainte am publici cl*~ ciziunea conferinţei profesorale a ac*stei şcoaie i lălitâ de aceiaşi pi fur. P v tn. îenikSn lăsătî I ,—-.ijre , . * vit întree corpul profesoral al afUtii şcoale. Ne miră faptul că totuşi a doua zi v n a&laşi profesor: să de o „mai temeinică lămurire a adevărului“, absolut tendenţioasă. Şi va rămânea oricine va citi deţinutul Jacehi „fa mi nat răspuns al profesorilor sec«. chestiunea „Profesorii“ - să nefizicem în pă nu se mărginesc la revizuirea afirmaţiilor noastre sau la desmitiţirea tor cum ar fi natural din partea unui „corp care nu se poate cobori şi a nas în polemică de promia intre două politiceşte adverse, ci ne atacă cu violenţă. S’au pus se vede la consfătuirea dior şi su căutat şi consultat cărţi germane calomniose la adresa României, cu cari aseamănă atitudinea noastră faţă de un om imoral ajuns în fruntea acei instituţii publice... Aşa ar reeşi din răspunsul publicat în „Biruinţa“, dupâ ce noi am p.b!ic;;ij »ace ni s’a cerut să publicăm .Noi ne abţinem a califica procedeul. Nemţumim doar a ne exprimi u mireă de conţinutul acelui articol, is '. It toţi membrii şcoalei, întrucâ avem urmaţii precis, că mai mulţi dirre ifesorii iscăliţi n’au avut in preaia/*r/0rt&ffija âe Uiţi*?]^ hiM . Nu vrem să-î cităm, şi nicimt . cita, deci in mite vor fi presiunile Ce se vor face asupra lor spre a mit iurisi identitate de vederi ulterioară cu is mentările pubU ate îa „Bruinţa" Dar în curând vom reveni, «pre a arăta publicului românesc într adevăr ne discreditează institutul pomâsneşti“. Şi atunci dl Mihăilescu direct , şcoale şi trăgătorul d. s? I culise, va avea ocazia să se derătească! D ei, peste câteva zile vomi asupra „moralei“ acestui om şi curioasei sale întâmplări cu rufe: zadar, rugând pe pofesorii „Şcoalei de Conductori Tehnici“ să se munţi dacă pot sta sub directoratul i J om condamnat la închisoare şi eliminat atu Corpul tehnic. Fie şi prin prea ospitalierele colonie ale „Bruinţei“. Un memoriu al medicilor Asociaţia Generală a medicilor din România, filiala Sibiu a Instntat guvernului şi Corpurilor legiuitoare un memoriu, în care schiţează situaţia materială precară în care se găseşte astăzi corpul medicilor-funcţionari şi cere o încadrare de salarizare conformă cu studiile şi situaţia lor socială. Intre altele memoriul spune următoarele: „Sub pretinsul argument,, că medicii îşi câştigă exisenţa din clientelă, astfel că se cuvine a se face economii in bugetul Statului, nu se dă acestor funcţionari decât o clarificare ce ,ar putea fi numită derizoriu dacă nu ar fi extrem de tristă. Mai jos decât medicul sublocotenent din Institutul Medico-Militar, student in anul al 111-lea de medicină, mai jos decât un Intendent din Minister, care ajunge la acest grad după ce a trecut numai prin clasa de camerist. Oare aceasta este răsplata cese cuvine acestui corp de intelectuşii, care pentru înfăptuirea Românieri Mari a pierdut 20°/, din efectivul ştiu ? Poate oare ca mintea unui intelectual să conceapă, că medicul primar de judeţ, care pe lângă pregătirea sa, trebuie să mai aibă şi cel puţi® 10 ani de serviciu efectiv, ca medic definitiv, să fie încadrat în clasa XIV, in timp ce Consilierul Agricol al judeţului, similîu absolvent al unei şcoli de agricultură egală clasa liceale, este încadrat în clasa XX? Şi se mai poate pretindie atunci apostolat şi spirit de sacrificiu acelor*, cari se văd jigniţi şi năpăstuiţi până într’cât de o asemenea nedreptete, pentru o simp’a legendă, că medicii câşigăi prea mult din clientelă? Datu-şi a cineva osteneala să facă o statistică cât de sumară pentru a se vedea câţi dintre medicii funcţionari mai câştigă atâta, ca la moartea lor să lase o situaţie cât de mediocră familiei lor? Luaţi plângerile de la Asociaţia Medicilor şi veţi vedea soţii de medici funcţionari, ajunse servitoare sau simple infirmiere de spital, penru ca să-şi poată agonisi o existenţă din cele mai modeste, în timp ce unii funcţionari cari au lefuri derizorii şi nici un fel de alt venit avuabil, îşi ridică palate fără ca nimeni să-i întrebe cum se pot explica o asemenea minune“. Memoriul se încheie ca un apel către dirigiuitori, pentru a îndrepta o situaţie extrem de dificilă, ce planează asupra corpului medicilor funcționari. PATRIAK y specialităţi jî / . V f/ d" V if CLUJ (Convinssare de pe pagina l-a deosebi. Sunt fapte relatate după însemnări proprii, după procese verbale luate la faţa locului,, fapte de teroare secuiască şi bolşevică şi de virtute românească. E o contribuţie preţioasă la psihologia alor două neamuri, pe lângă faptul, că se ridică vălul da pe calvarul puţin cunoscut până acum al românilor din Bihor, într’o vreme când în întreg Ardalul se învârtea hora unirii. Ca material documentar această parte a volumului întrece întreg cuprinsul cărţii dlui I. Clopoţel, care ne-a dat aproape numai lucruri cunoscute. In ultimele 200 pp. se reproduc arii ele scrse de I. P. S. Episcopul Ciorogar In „Tribuna Bihorului“, organ ce a apărut la Oradea după 1 Decemvrie 1918, articole pline de eroismul redactorilor, precum şi altele apărute în diferite publicaţii. Unul dintre fruntaşii partidului naţional de pe vremuri, I. P. S. Episcopul Ciorogariu, care nu mai face politică, stătue totuşi, în câteva locuri, asupra greşelilor de directivă şi tactică ale conducătorilor acestui partid la cadrele României Mari, mărturisind credinţa că locul acestuia trebuia să fie alăturea de un partid de guvernământ dintre cele vechi şi suntem mulţumitori „unchiaşului“ ziaristicei ardelene că ne-a dat acest părţios volum cuprinzând „crucea bătrânăţiior“ sale, şi dovezile calvarului Bihorului înainte de înviere. Cronicar