Patria, mai 1927 (Anul 9, nr. 88-96)

1927-05-12 / nr. 88

12 Maiu 1927B Grandioasa adunare poporală a parti­dului național-tărănesc la Timișoara (Continuare de pe pagina I) legile noastre. Nu este insă suficient să ne copieze numai, ci să tosm­e­­n­ele spiritul adevărat democratic. Adversarii noștri caută Iz zadar să ne demoralizeze rândurile spunând, că după averescani, vor veni liberalii. Cam, prin dictatură militară? Se poate. Dar e un incomensurabil pericol de a pune țara Intr’o asemenea situa­ție, căci armata și jandarmeria se poate ușor întreba: ce suntem not, ca să lovim mereu in frații noștri, și a­tunci cine­va pu­tă consecința deza­­strului ? Regionalismul d'oastre este foarte justificat. Întrucât el nu se îndreaptă contra „regățenilor“, ci împotriva n­­gätei­smului, care a fost Împământe­nit in provinciile unite cu atâta lipsă de scumpul și suflet. Să fie o guvernare cinstită! Acesta o vrea țara, căci atâta vreme, cât a­­buzurile se vor ținea lanț, armata par­tidului național-țărănesc va fi în manentă răscoală. (Furtunoase și per­ne- sfârșite aplauze). Vorbirea dini V. Madgearu. Urcându-se la tribună secretarul general al partidului național-țărănesc spune în rezumat următoarele: S’a împlinit anul decând împotriva voinții masselor populare, prin um­­ință, fățărnicie, corupție trădare și vi­olență până la crimă, s’a instalat la conducere guvernul Averescu. Evan­ghelia machiavelică a generalului s’a rezimat pe exemplul dictaturei lașe a dini Brătianu și a șarlataniei pase sub mantia regală. După cei 4 ani ai coteriei bancarei împotriva claselor producătoare ș muncitoare, a venit Averescu să con­tinue sistemul cu o lașe­ cJupe In plus că va lucra pentru țărănimea căreia i-a promis gospodăriile model ale lui Ga­­roflid ori stabilizarea leilor din bănc­le averescane. Cazul Intervenției dial A­­verescu la Banca Națională pentru mă­rirea creditelor băncei Danubiene a lui Ștofan băncuță fiind tipic. Dar tariful vamal, altă ispravă și alt instrument de sărăcire a claselor producătoare și consumătoare, pentru proteguirea unor industrii parazitare. Emanciparea lui Averescu de sub tutela liberală o fabulă, cei care primesc­ loc­­mrile de la consiliile de administrație li­berale neputând a lupta contra lor. Ge­neralul Averescu luptă astăzi pentru acapararea unor locuri și a unor părți din binefacerile monopolizate de libe­rali ca la căile ferate, pescării, etc. Cerem înlăturarea guvernului dicta­torial, parlament liber, stabilizarea mo­netară, politică firească economică cu ridicarea țărănimei, un regim al mun­­citorimei Industriale și libertatea aso­ciației în sindicate cari să controleze toate legile de protecție a ei și în­cadrarea la marginile Ideei de Stat, îndeamnă la strângerea rândurilor a­­cestei armate mari a partidului națio­­nal-țărănesc, care este armata viito­­rului. Cuvântarea dlui Iuliu Maniu Când președintele partidului națio­­nal­ țărănesc, dl falia Maniu urcă la tribună, întreaga asistență erupe într’o entuziastă manifestație, publicul însufle­­țit ovaționând călduros și indelung pe simbolul vremurilor mai bune. Țărăni­mea ridicată in picioare strigă furtunos „trăiscă Iulla Maniu; iar corul into­nează majestus …mulți ani trăiască“. După liniștea care cu greu a putut fi restabilită, dl Iuliu Maniu a spus In rezumat cam următoarele: Fraților, văzând însuflețirea nețăr­murită cu care întâmpinați pe repre­zentanții partidului național-țărănesc (furtunoase aplauze) îmi amintesc de entuziasmul și iubirea voastră, cu cari ați intimpinat toate acțiunile partidului nostru național, în drumul său lung și spinos. Știu, aplauzele ce au răsunat aci, nu ne sună nouă, ci ideea pe care o reprezintăm și care este și a voastră. Noi n’am venit aci în inima Bana­­tului să vă învățăm, ori să cometăm nemulțumirea față de actualul guvern, care și de altfel este generală, ci, ca să ne însuflețim de însuflețirea voa­stră, ca, cu puteri unite să putem duce steagul la biruință. Am venit să vă mulțumesc și să voi aduc omagiile partidului pentru înaltul devotament ce lați dovedit față de noi, cu prilejul alegerilor trecute, când deși, ne era interzisă ieșirea în mij­locul vostru, ați dat totuși pilda unei impresionante solidarități morale și de conștiință cetățenească. Am venit să mulțumesc conducători­lor fostelor partide, național și țără­nesc pentru priceperea cu cari au înțe­­les glasul vremii făcând fuziunea; am venit cu dl Ion Miralache (apt. furtu­noase) ca să consfințim pentru vecie actul vostru de ințelepciune. (Aplauze). Prin aceasta fuziune au­ dat naștere celui mai puternic și celui mai serios instrument de guvernare a țării, sin­gurul in stare să aducă fericirea țării. Partidul naț­onal-țărănesc reprezintă toate clasele producătoare ale țării, ță­rani, intelectuali, muncitori, comercianți și industriași, cari ca cinci degete dela mână, se r strâng pentru muncă, dar și p­atru a lovi atunci, când trebue să lovească. In știința modernă întâlnim adesea afirmația, că orice țară se împarte în două tabere, guvernanți și guvernați. Eroare. La noi țara este împărțită de fapt, în exploatatori și exploatați. Partidul național țărănesc este par­tidul car muncește, formând o hotă­râtă tabără contrară exploatatorilor. înainte de alegeri satele noastre sunt năpădite de diferiți agenți politici, cari vă promit toate fericirile, însă mai târ­ziu, având posibilitatea să îndeplinească măcar ceva din promisiuni, vă ocolesc satele (aprobări, așa-i!). Spre sfârșitul guvernării trecute, vroiau să mă convingă și pe mine să părăsesc principiile sfinte pe cari le am profesat decenii dearândul; noi toți, pe cari ne vedeți aci, puteam să fim mi­niștri în orice moment, cu o condiție însă, să ne despărțim de popor (veci, nu ne părăsiți die Maniu). Refuzul meu a fost categorici, căci binele eu îl consider ca o noțiune mai largă, care trebuie sa și răsfrângă ra­zele binefăcătoare asupra întregului popor. Actualul guvern a adus legi econo­mice și financiare, cari strivesc popula­ția țării sub greutatea lor. In Sălaj de o pildă, țăranii mi s'au plâns că nu mai pot rezista sarcinelor impuse. Un caz tipic despre felul cum înțeleg actualii conducători să guver­neze țara. In comuna Sici (Salai) impunerile din 1915 erau de 1540 cor. iar în 1919 s’au ridicat ca peste 100­‘U’ s’a In orașul Șimleu, darea pe pământ ridicat cu 100-U, iar la celelalte bresle, cu 80­. Față de aceste sarcini grele venitul este disproporționat. Toate clasele producătoare suferă. Banca Națională dă la acele bănci împrumuturi cu 6 °­g, iar acestea îl dau populației nevoiașe cu 35—40%. E o uzurărie patentă, care numai sub o gu­vernare necinstită este posibilă. La toate acestea se adaugă corupția grozavă, mito, care este pâinea de toate zilele a multor samsari. Vă amintiți, sub guvernul Vaida strigăte, trăiască dl dr. Vaida­ s’a adus, bună lege agrară, vă întreb ce s’a ales sub guvernele trecute (voci, o rușine) Partidul național-țărănesc, dându-și seama de gravitatea clipelor prin cari trece țara, cere o revenire grabnică la normal, lacru pe care numai partidul nostru îl va putea face prin aducerea de legi bune și alungarea exploatatori­lor din fruntea țării. Suntem cel mai puternic par­id in țară având massele la spatele sale, ca oameni luminați, nu numai la centru ci și în toate județele. Nu de aceia vrem să fim la guvern ca să primim posturi, ci ca să guver­năm prin și pentru popor. Voi vrem să luăm guvernul numai cu voința dvoastre și pentru binele d voastre. Ca să reușim, este nevoie, să men­țineți și pentru mai departe aprinsă flacăra sfântă a idealismului vostru la care se vor topi toate uneltirile rău­tăcioase ale celorlalte partide. (Furtu­noase aplauze, urâte și strigăte de tră­iască lalia Mania, răsunau în sală) Moțiune Marea adunare din Tim­­ișoara a po­porului român din Banat de la 8 Mai luând cunoștință ca vie satisfacție de în­sănătoșirea M. Sale Regelui, îi urează respectuos grabnică și desăvârșită re­stabilire. Oricare ar fi fost cauzele pentru care M. La a chemat la cârma țării guvernul generalului Averescu, este fapt că acesta a înșelat toate nădejdile ce ne-am pus în el, înrăutățind și m­ai mult situația economică și morală a țării. Guvernul generalului Averescu risi­pește banul public, punând noai și grele biruri, lăsând funcționarii publici într’o stare materială de p­âns. Producția națională stagnează, mo­neda noastră a rămas singură din Eu­ropa fără o temelie stabilă, împiede­când astfel orice propășire a agricultu­­rei și industriei. Țara nu a meritat regimul de dicta­tură și de exploatare a claselor produ­cătoare pe care guvernul actual îl con­tinuă încadrul fixat de politica guver­nului liberal, căruia îi este ca total a­­servit. Adunarea condamnă această stare de lucruri profund îngrijorătoare pen­tru destinele neamului românesc și-și exprimă credința că numai un guvern eșit din liberă voință a întregului po­por românesc va putea pune capăt re­gimului de ilegalități, întărind astfel temeliile noului stat românesc potrivit idealurilor sale de dreptate socială și asigurând astfel în orice împrejurare desvoltarea normală a țării. Adunarea exprimă desăvârșită în­credere partidului național țărănesc și invită conducerea de a duce lupta înainte peste toate greutățile și piedi­cile ce i se pun in cale până la desă­vârșita biruință a democrației naționale, în slujba căreia stă acest partid și asigură din partea ei că l va urma cu dragoste și credință nestrămutată. Vorbirea dlui Ștefan C. Pop și darea de seamă asupra banchetului, din lipsa de spațiu, le vom publica în numărul de mâine al ziarului nostru. Cel mai mare eveniment mu­zical­ pentru Cluj, în anul aceasta este de­sigur reprezen­tația de gală de Sâmbătă 14 Maiu la Opera Română când va dirija celebrul compozitor Pietro Mascagni , propria lui operă, „Cavaleria Rusticană“ după care va urma în aceiaș seară un concert simfonic când Mascagni va dirija fragmente din alte opere muzicale ale sale. Ciorapi să cumpărați numai fie la Firma Ciuj,Calea Regele Ferdinand 8 R M. C 1295 ­CULTURALE Album­uri istorice Apostol D. Culea: Istoria Românilor în ilustrații. Ramuri 1926; N. A. Constantinescu: Albumul Istoriei Românilor. Cartea Rom. Cetitorii acestor rânduri cunosc din experiență faza dureroasă și uneori chiar ridicolă în care se sbate învățământul nostru istoric în școlile primare și secundare. Căci descrierile vagi în care se spune despre cutare domn că era înalt și gros, slab sau scund, cu părul cărunt și băr­bos, și nu se dădea nici măcar un portret cât de slab, ca ilustrare a celor spuse, rămân de pomină. Verbalizată și turnată în tipare de ci­fre seci (date istorice) și caracterizări teoretice, istoria, în școalele noastre e și grea și superfi­cială. In deosebi lipsa de material intuitiv, de ilustrații, desenuri, documente reproduse, etc, a făcut ca învățământul nostru istoric să sufere și să tânjească. Doar ilustrațiile puține și ca­pricios alese, din manuale, de cele mai multe ori erau o batjocură. Din materialul cât ne-a rămas însă, material documentar pentru epocile noastre istorice, s’ar putea întocmi un frumos album istoric, de care avem mare lipsă, și nu numai pentru uzul școlarilor, dar chiar a profesorilor, începuturi remarcabile ne-a adus în această privință, anul acesta. Avem anume două albu­­muri — modeste în proporții și sumare și ele — unul al dlui Ap. D. Culea și celalalt al dlui N. A. Constantinescu. Ambele adresate școale­­lor și mai ales învățătorilor și profesorilor, ele aduc in cadrele lor destul de modeste, dar în­­destulitoare pentru început, material bogat și variat. Luat cronologic, acest material, constă­­tător din urme ale trecutului nostru politic, so­cial și cu deosebire monete vechi, strampe, cultural, ruini de cetăți, desenuri, haine biseri­cești, vase, arme, etc. etc. în clișee de destul de bune, servește ca un prețios auxiliar ma­nualelor prea plina de date, dar prea seci de viață, din cari se predă istoria Românilor în școalele noastre. De­ aceea, deși albumurile sunt modeste, sunt lucrări dintre cele mai bine ve­nite, ele fiindu-ne mult necesare Din Nasăudul sinistrat Constituirea comitetului de ajutorare a sinistraților — Ajutoarele primite — Măsuri de refacere In 3­1. c cu misiunea s’a constituit un comitet de a primi ajutoare de la oamenii, societățile și autoritățile fi­lantropice, spre a se distribui năpăs­­tuiților. Formațiunea comitetului este urmă­toarea: Președinte de onoare: dl dl V. Pahone, prefectul județului; preșe­dinte activ: dl dr Nacu, primarul ora­șului; secretar: dl Traian Ionași; cas­hier; banca Aurora unde se vor trimite ajutoarele bănești, cu Indicațiunea: pentru sinistrați; censor­: dl E. Mar­­enșiu prof. T. Și­non prof. și Al Năș­cuțiu; membrii: do. I. Nășcuțiu, vicar; Vasile Bichigean, dir. Ilueuin­,­­ Păcu­­rariu, prof.­ Sandu Mangliu, dir. șc. nor; Al. Haliță, prof. I. Șerban, fost pre­fect ; dr T. Țanco, medic; dr Nic. Rog­­neanu, advocat; Șt. Scridon, prof . Ior­dan Cosm'ța, dir. șc. de meserii; T. Ză­­greanu, dir. șc. primare; V. Vârtic, șeful poliției; 1. Nășcuțin, ajutor de primar; L. Ber­indei, hotelier; L. Far­­kaș, pantofar; N. Pop, agricultor; M. Cantor, tăbăcar; D. Nistor I. Simion, agricultor, iar din partea sinistraților: dl I. Mureșanu, secretar comunal; George Câtb­eI 1. loan, agricultor și A. Siegelstein, comerciant. S’au primit ajutoare de la următoarele comune: Bistrița, care a trimis imediat după dezastru, 3 camioane cu alineate, cari s’au distribuit de Pașii sinistraților; Dej, an camion cu alimente; Cepari, alimente și cereale;­­ Borgo Ras, alimente, cereale, vest­minte și suma de 375 lei; Caila, alimente, cereale și vestminte; Feldru, alimente și cereale în canti­tate mare, articole de îmbrăcăminte, precum și suma de 1200 lei; Șiea-Măgheruș, cereale în cantitate mare, alimente, haine și suma de 1250 lei; Cușma, alimente și haine; Dumitrița, alimente și haine; Rodna, ajutoare in valoare de 151 mil lei, Dl primar Dumitru Nacu a tran­­smis acestei comune, cele mai sincere mulțumiri din partea nenoro­ci­lor orop­siți ai destinului, cari vor păstra în sufletele lor o veșnică recunoștință față de generoșii donatori, cari le-au mai îndulcit zilele amărîte de îngrozi­toarea năpastă. Repetăm, cu multă călduros de ajutorare nădejde apelul și credem că oamenii de bine nu vor șovăi la a con­tribui la refacerea gospodăriilor dis­truse a sinistraților. Mărinimoșilor dăruitori li se vor aduce mulțumiri pe cale ziaristică. In scopul refacerii Năsăudului a so­sit în localitate dl arhitect Humbert Pisana Post, trimisul Comitetului cen­tral al sinistraților, din București, pen­tru alcătuirea planului de refacere a edificiilor distruse, precum și pentru stabilirea daunelor. De sa și-a început lucrările. Se vor reconstrui clădiri după trei planuri.­­ In stil românesc. S’au luat până acum următoarele dispozițiune: 1. Li se vor reface complet și gra­tuit gospodările celor cu totul lipsiți de mijloace; b­. Li se vor reface parțial gospodă­riile celor cari posedă mijloace, cari vor contribui și ei pentru refacerea totală a propriilor gospodării. III. Din ultima categorie fac parte aceia cari au avut pagube neînsem­nate și cari dispun de mijloace indes­­tulltoare de refacere. Acestora nu li se vor acorda despăgubiri. Se va solicită Ministerului muncii și ocrot. sociale aprobarea lansări de liste de subscripție pentru adunarea de fonduri necesare refacerii. Administrația Universității din Cluj No 831 — 1927 a dm. univ. Anunț de licitație Se aduce la cunoștință gene­rală, ci la 24 Mai 1927 orele 12 a. m. se va ține la Administrația Universității din Cluj, licitație publică cu termen scurt, — in conformitate cu dispozițiunile art. 72—83 din legea Contab. publice­­, pentru furnizarea combusti­bilului necesar Universității și ins­titutelor aparținătoare, pentru epoca de încălzit 19,17­?8, și anume: cca. 4 800 metri steri­l tine de foc, 70 vagoane cărbuni de piatră din Valea­ Jiului (Lupeni, Petroșeni) 25 vagoane cox bulgăr de Lupeni. Condițiunile de furnizare, etc. se pot vedea în biroul Administra­torului în orele pl­eioase, Cluj, la 30 Aprilie 1927. Admîn­strator, No. 173 1­1 Dr Const, Jarcan Mi-am deschis Salonul de Mode de Paris. Lucrez: Haine femeești engleze și fran­ceze, albituri pentru bărb.^”^i dame, lucru de mână, ajuturi de mână și de mașină. Rog sprijinul on. clientele. Doamna ADOLF JAKAB No. 15 N. 5—10 Str. Al. Vlăhuță Uzinele de Fier și Dome­niile din Reșița S. A. Avem onoare a aduce la cunoștința d-lor acționari că plata dividendului pe anul 1926 dela acțiunile Societății noastre se va face începând dela 2 Mai 1927 la ghișeele Băncilor urmă­toare : La BUCUREȘTI: Banca de Credit Român, Banca­­ generală a Țârii Româ­nești, Banca Marmorosch, Blank & Co., Banca Românească. La SIBIU: “A bina“, Institut de Credit și Economii. La Cluj : Banca Agrară integrată. La TIMIȘOAR­A^: Banca Timișoarei și Soc. Comercială pe­c­țiuni. La VIENA: Societatea Generală de Credit Funciar al Austriei. mascagni, ;­ toată lumea prin celebra lui operă, „Cavaleria Rusticană“, vine per­sonal la Cluj ca să dirijeze Sâm­bătă această operă a sa. Ne este dar dar prilejul rar vedem odată în viață pe marele muzician care și acuma la 60 de ani în conducerea orchestrală își manifestă acelaș ro­bust temperament și geniala com­petență muzicală. Tot ce are Clujul ma distins își dă întâlnire Sâm­bătă seara 14 Maiu la opera Română. 17 R. M. C. 1550 1—1 D PATRIA Banca Ardeleană și Cassa de Economie S. A. R. CONVOCARE BANCA ARDELEANĂ , CASSA DE ECONOMII S. A. R., CLUJ, învită prin prezenta pe acționarii săi la a XXXII-a adunare generală ordinară care se va ține la 14 Mai 1927 ora 17 în Cluj la sediul societăței,Piața Unirii Nr. 32, cu următoarea Ordine de zi: 1. Raportul Consiliului de Administraț­e asupra exercițiului 1926. 2. Raportul Cenzorilor. 3. Aprobarea bilanțului și contului de profit și pierdere pe exercițiul 1926, deciderea în privința profitului net. 4. Descărcarea Consiliului de Administrație și a Cenzorilor. 5. Modificarea statutelor. 6. Complectarea Consiliului de Administrație.­­ 7. Alegerea Cenzorilor și fixarea retribuțiunilor lor. 8. Eventuale propuneri. Domnii acționari cari doresc a participa la aceasta adunare, vor binevoi a depune acțiunile lor la una din casieriile următoarelor băncii: Centrala și sucursalele Băncei Ardeene și Casa de­­ Economii S. A. R. sau la Banca Chrissoveloni S. A. R., București, contra unei adeverințe, cel mai târziu până la 9 Mai 1927. . ... Consiliul de Administrație. ACTIV­ Bilanțul General PASSIV Capital social........................ Fond de rez. 3.500.000­ — Fond de rez. pt. creanțe dub. b^030J000_^^ 40000.0000 -8.500.000 -129.792 - 357.996.442 4 515 000 17.279 3.681.296 414.839.809 —­­ Wiea^ hlicHah Administrator de moșii di­plomat cu praxă de 10 ani, căsătorit cu pretensiuni modeste, cunoaște îngrijirea de vis și gră­dinăritul, caută post, adresa la adm. ziarului. • 174­1 3 D­e vânzare una casă compusă din 2 prăvăli, 2 camere bu­cătărie, grădină și popi­e. Adresa la ziar, no. 113 3-3 actilogramă perfectă caută post pentru după masă. 4-5 D­e vânzare o casă în colț de stradă, cu una cameră mare, se poate folosi și pentru prăvălie, se poate plăti în rate, în S­ r. Gen. Praporgescu No. 16. Adresa la Adm. ziarului, no. 16S 3-3 In prăvălia lui Baudh Ernő, se pot gasi cei mai buni d­oi răpi, mănuși, cele mai frumoase dantele și lucruri artistice de mână. Calea Regele Ferdinand 1. 19 Nid. 8­40 23.770.782 2.774 280 Venit din chirie.......... 1.003.153 Pentru eoritabli­tate: Martin Szabii procurist. 180 1-1 La LONDRA: Banca Glyn, Mills & Co. Ltd. Dividend­ ör pe anul 1926 fiind fixat la lel 60 de acțiune* cupoanele acțiu­nilor definitive se vor plăti după dedu­cerea impozitului taxelor de timbru pe dividend, cu kt 50.50. Nu se vor achita decât cupoanele acțiunilor definitive purtând No. 3. 178­1—î Cons­iliul de Administrație. B­andage (legături hernie) pre­cum și suspenzorii cu prețuri reduse în farmacia Cornelii­ De­meter, Cluj, Calea Moților No. 2. Indispensabil pentru grădi­nile de vară ! Construcția de fier cu o pânză impermeabilă de cca 200 mtpatr. (demontat din restaurantul de vară a Hotelului Central) cu toate acceso­riile este de vânzare cu preț foarte redus. Informațiuni la proprietarul Dl Ciorba Gheorghe Strada Țipariu No. 3. No. 2 Herrn. C. 4-4 Au sosit noutăți de primăvară la M. NEUMANN magazin de haine pentru bărbați și copii CLUJ Pi­ața Unirii No . 14 farmacistul Teodor Boina șef de lucrări la Facultatea de Medi­cină și Farmacie a Uoiv. deschhizând în Cluj Piața Unirii farmacia FORTUNA, aprovizionat cu toate medicamentele noni, specialitățile Indigene și străine. No 174 _________ Reviste de modă pentru sezonul de primăvară și vară au sosit și se vând ieftin la LIBRĂRIA ION KIRÁLY Cluj, Piața Unirii 15 Cluj, la 31 Decemvrie 1926. Pentru consiliul de administrație : Otto Conrad. P. O. Vassalopol, Bartolomeu Hargitay, director executiv. i» Cassa........... 17.634.516'— Disp. la Bănci 65 932.965'— Fonduri publice și acțiuni Portofoliu de scont ........... Debitori................................ împrumuturi ipotecare .... Imobile ................................ Cauțiuni Lei 7.697.921­— DEBIT 83.567.481 . 332.749 105.189.328 207.631.098 322.178 . 796.975 414.839.809 Dividendă neridicată........... Depuneri.............................. Efecte reescomptate la Banca Națională......................... Cont transitoriu................... Cauțiuni Lei 7.697.921'— Profit .................................. fr­ontul de profit și Pierdere CREDIT Cheltuieli de administrație.. Impozite ............................. 20.524.648 1.140.847 -Dobânzi și comisioane.... Diferite alte benef .r­iî........ Dotarea fondului de rez. pt. creanțe dub 2.201.424­— Profit........... 3.681.296­­­ 5.882.720 27.548.215— 27.540 215— SE VINDI 12 URGENT Sufragerie modernî 1, nespus de frumoasă, din str­jat ondilat, complet 18 bucăți. Dormitor modern. A otftb­nat cu salon de dame, alb, cotrupl­et d­e 24 bucăți. _ Garnitură engleză di ’ i l­le, peo­ fu c­ub Aranjament de buc­ătărie, mașină de cusut, se a­vând la „ART A“ 36B.lSr3 1-8 Cluj, Strada Mem­orandului 23. Fier­ul cu petrol comod. Cumpărați-vă numai mici mașini de gătit cu fitil pentru petrol. Nu pricinuesc încend­i și nici nu se strică. Se pot comanda la Urma Pallos și Marko ing. dipl. Cluj, Str. N. Iorga 7. No. 33 R. M. C. 1339_____________

Next