Patria, iulie 1927 (Anul 9, nr. 115-133)

1927-07-01 / nr. 115

1 Iulie 1927 CAMPANIA ELECTORALA împiedecat poporul sâ­ Și poată alege după voință consiliile comunale, micile lor parlamente sătenești unde na avea ce căuta politica. Numai naivii pot crede, că liberalii vor lăsa poporul să îndrumeze politica țării când nu le per­mit să și conducă comunele ? Ca libe­ralii Își plătesc agenții lor din bugetele conaucelor, și de aceia doresc a t­cce el in stăpânire straița cu ovățul. Hoții de urne, azi cred că poporul l­a uitat și cutează a eși în public. Vișăul­ de­­mijloc nu și a uitat hoții săi, de aceia încearcă vânturații a-i desbina. In atenția organizații­lor județene Rugăm stăruitor pe dnii președinți de organizații și pe toți prietenii noștril să țină cât mai strâns contactul cu Biuroul Central Electoral al partidului național-țărănesc, care lucrează în per­manență in localul ziarului ,Patria“ Cluj, •tr. Regina Mar­ia No. 11. Telefon No. 13—31, comunicând zi­­ de zi telefonic, telegrafic, prin curieri ocazionali sau speciali toate ingerințele, toate abuzu­rile, precum și situația din județul res­­pectiv, redând precis mersul campaniei electorale. Se vor strânge toate dovezile ilega­lităților, atrocităților, dresându-se pro­cese verbale și trimițând telegrame de protest după instrucțiunile ce se vor da. Astfel eu vom putea interveni din vreme și cu succes. Datoria fiecărui partizan intelectual e să ajute poporul la scotarea certifi­catelor de alegători. Biuroul Central Electoral pentru Ardeal al part național-țărănesc Candidații din Maraiîiurăș Pentru Senat partidul național-țără­nesc va candida pe don­: Părintele Si­meon Bâlea protopop, președintele or­ganizației județene la colegiul votului universal și pe dl industriaș Alexandru Cuza Anderco din Borș a fost parla­mentar. Lista liberală pentru Cameră e nepotistă, expresiunea elicei renegaților aventurieri, cap de listă e Mihályi Pé­ter, soția sa e nepoata dnei Papp Si­mon și e cumnat cu dr Román Ion, vine Ardea János ginerele dnei Papp și Mán Zoltán fratele său. Puterea He­­xenburgului e Incontestabilă și scopu­rile sale de îmbogățire pe spatele po­porului fiind clare — aversiunea mulți­­mei e de la sine de ințeles. La Senat e candidat liberal neofitul Artur Anderco, fost cuzist cu jurământ, care prin ghișefieri cu alimente și ad­­ministrarea scandaloasă a averei ,Fun­­dației dr Mariș“ din Gârbova, a dat dovezi, că cadrează cu nivelul moral al tăbăraților locali. In 241­­ au fost cu jandarmi și pre­tori în propagandă, programul princi­pal mărturisit le este fa'ul averilor compozesorilor moșneni nobili. Vor continua tradiția școaiei clepto­­crației lui V. Papp Simon. Aviz Domnii ziariști și corespondenți cari doresc a avea relații asupra mersului campaniei electorale sunt rugați a se adresa subsemnatului biurou de unde vor primi toate informațiile și lămuri­rile cerute. Biuroul Central Electoral pentru Ardeal­ul part. național-țărănesc Liberalii pentru impunerea politicia­nismului nefast au colectat, toate unel­tele de opresiune tiszaistă, care H­ ie­imb’au din vechea troacă a oligarhiei și din lepădăturile ruginite ale arsenalului politic austro-ungar. De notorietate pu­blică, sunt M hâ'yenii. Moșul lor Mi­­há­yi Gábor a fost în 1848 pe lângă Dragoș din Bihor cel mai urât renegat și trădător de neam. A primit să fie comisarul lui Kossuth Lajos, a spânzu­­rat sute de români cum a constatat is­toricul S. Dragomir. Pentru motivele ri­dicale, a impus curentul maghiarizator și a studiat împroprietărirea arbariași­­lor, încât in Maramureș cum constată dl St. Meteș abia sur­t 7 dosare urba­­riale. Scos de la Kupfstein se pune ca sufleur și spion in slujba poliției din Viena cu leafă de 800 floreni la an. Fiul său Petru ajuns deputat cu vărul lara în 1861 militează pentru dualismul austro-ungar supremiția­­ maghiară și trădătoare românilor, cum reese din scrisorile lui Ion Maciu cătră unchiul său Simion Bărninția. Prin atitudinea lor lașă au încurajat să crească coarnele șoviniștilor unguri. Maghiarizarea din Maramureș a fost o încurajare pentru Appory­, șeful lui M haly Petru. Ba în inconștiența lor la îndemnul trădători­lor țăranii din Arsa de Jos au inchinat steagul lui Rákoczy .Pro Libertatea in 1907 in fața Tab­oșului maghiarizărei Sub conducerea lor Maramureșul a a­­juns un cuib de demoralizare națională și de Infecție morală pentru tot româ­nismul. Dl N. Iorga desperat de cele văzute a dat lozinca „să salvăm ce e de salvat“. „La noi e putred mărul* constatare bardului A. Mureșan să re­­ferește în primul rând la Maramureșul M'hâ­yenilor. Deposetarea nemeșilor ro­mâni te operează in era uistaistă și se ridică Hexenburgul la putere cu toate uneltele sale. Moșnenii din Vișeu și moșnenii din Moisăi. Mitropolitul Vic­tor — moare fără fundații, familia sa i-a păpat venitele. In 1917 pentru ma­nifestul ,A hazai románi k hú­ íégfe* Mi­­há­y Péter a șantajat cu furci și tem­nițe ticăliturile, multe a și falsificat, acest aventurier nefast. Prin manifest se cerea îngroparea pe vecie a idealurilor românești și a ro­mânismului Întreg și se căpstta Wil­­son, să ne Irsetn baltă In cel mai critic moment din istoria Românei și a romănismului. In 1918 a împedecat 3 zile pe dl dr Al. Vaida-Voevod să-și rostească istoricul discurs și ultimatu­­­mul de rupere pe vecie cu Ungaria. Mihályi Péter l-a combătut apoi la parlament și i-a tras la îndoială pro­cura dlui Vaida de a se pronunța pen­tru îndeplinirea idealului național în nu­mel­ tuturor românilor în special al Ma­­ramureșului din nenorocire atunci rep­rezentat de către trădător. Mihályinii toți împreună au aranjat în 28 oc­tomvrie 1918­­ consiliul județsn în S­ghet m­nifestarea pentru Un­garia milenară. M­â­yi Gábor a concipiat vorbirea trădătoare a preotului Do­ne Vlad, fapte trecute în Istorie, mai ales în „I­teria Revoluției din 1918“ a dlul I. Clopoțel, cari au rezultat și amputarea Maramureșului in favorul ucrainilor. Aceștia sunt la putere din 1922 din îndurărea Brătenilor și pentru ei pentru trădători și clicele nepo­­tiste complice for s’a făurit Rom­â­­nia-Mare. Aceasta-i cea mai Increștierii și trădare comisă de către Brăteni față de românismul de la cea mai încercată frontieră și față de nepoții voivozilor descălecâtori de țară. Iată ce sărăcie neau impus: 1. Am perdut Vs­inul din județ cu 70 d le pășuni și păduri 2., s’a eludat legea Ref. Agr. și nu s’a înfăp­tuit dreptatea socială deși marea pro­prietatea de munte e 106 OOO jug. cad. Iar stocul normal de vite și oi a scăzut la ^Is-a din cât era. — 3. „Asociațiunea Maramureșană“ nici In­ternat nu mai susține. Iar viața socială e cu­ ă, căci cerea 7 perle ungurosci (în­tre cari­e și fiica ministrului armeană­­maghiar Herorymi, cel ce a desființat part. național­ă) și desrădăcinații din cil cele locale împiedeca consolidarea culturei române. 4. Sunt agenții acapa­ratorilor de peste hotară » Ausiaggoimii* și „(­ekian­kristen“­!! Ici Groedel pen­tru jaful averilor comune indivize ale racșnenilor vachi, jaful composesorate­­lor le este programat de forță in ale­geri. 5. Sunt debitorii și autorii neno­­rocirei din trecut și de azi ai Maramu­­reșului, autorii confesionalismului și nici un aport moral-electoral sau social nu aduc, ci sunt uneltele bancocrației fa­­rariote. Toate se distrug unde-și pun mâna. „Frații .Vlezel“, „Industria Ma­­ramureșană“, „Perl Wolf din Vișăul de­­ses“, „Carpația din Sighet“, „M­iâ­lenii latreprinderile din Repedea“, coo­­perativele și Băncile Poporale le-a dis­trus Péter în 1921 —1922 și cu Mo­solygó­lile și Rednic János le-au adu­s in 1927 la faliment și lichidare, com­promițând pe decenii chiar ideea. 6. Ne-au adus pe cap aventurieri ca Bran Emil, Ion Tarța, Ardea Jánoș, Anderco Artur Friptură, Groidel etc. Au distri­s morala patriar­hală a satelor, au ridicat învârteala și îndrăzneala la conducerea comunelor, corupția o au generalizat și statornicit, corupția biciuită din Mara­­mur» deveni dogmă guvernamentală și principiu de con­ducere ca pe vremea lui Tisza Pista. Ne distrug calitățle raifei și ne înveninează sufletul popo­rului — să-i poată diviza uniți și stă­pâni. Dacă le succede planul cu distrage­rea composesoratelor prin segregări frauduloase cu ajutorul finanței ungare a lui Groedel, „Fabank“ și „Hazai Fa­­lermelö“ din Budapesta — acești călăi ai neamului devin cioclii lui. Ca indru­­mători ai celei mai ticăloase admini­strații , sunt o rușine național-socială, elemente anarhronice, cum anachronic­e și partidul liberal și liberalismul lichi­dat deja la toată lumea civilizată. Fp. Scrisoare din Maramureș Opera trădătorilor din țarii lui Dragoș Vodă Informațiuni — Sănătatea Suveranului spre bine. Ni­ se scrie din Sinaia că grație aerului de munte Suveranul a câștigat pofta de mâncare și petrece aproape toată ziua ur’un coviltir instalat în fața terasei castelului Pelișor. — Duminecă, în 3 Iulie P. S. Sa Episcopul dr Alexandru Niculescu va sfinți biserica edificată în locul casei, în care s-a născut baronul Pop, din co­muna Berindu, jud. Cluj. Sfințirea se va face cu o solemnitate vrednică de memoria fostului președinte al „Astrei“ și vice-guvernator al Ardealului. Au­tobuse vor pleca din Cluj de la firma Blaga, diratofața la ora 8. — Noui arestări în chestiunea fraudei de la Inspectoratul școlar din Cluj. In legătură cu fraudele de la Inspectoratul școlar din Cluj, despre cursul cercetării cărora, am ținut în curent cetitorii noștri, zilele acestea s'au făcut alte două arestări de per­­­soane dovedite complici lui Ion Lupu și Ion Olteanu. Au fost arestați anume, indivizii Anton Haniadi, fost foncțio­­n­ar la Inspectorat și Miron Avrămuț fost secretar al revizoratului din Cluj, cărora li se face instrucția. Primul a recunoscut complicitatea pe când al doilea încă neagă încăpățînat, cu toate probele sdrobitoare cari se aduc îm­potriva lui. — Profesori și studenți ameri­cani la Cluj. Un grup de profesori și studenți americani însoțiți de soc. „A­­micii României“ au sosit eri în Oradea Mare. Profesorii sunt în număr de 30, studenții în număr de 12. Ei vor sosi mâine. Viner­i la 1 iulie, la orele 12 la Cluj. La orele 1 și jumătate, primăria va da în onoarea oaspeților un banchet la restaurantul New York. După masă vor vizita clinicile, universitatea, insti­­tuțiunile culturale și muzeele din loca­litate. Seara li­ se va da un b­uchet h chioșcul din Parc. Se vor si­bora la pri­mărie și în gară steaguri naționale și americane. Doamnele și domnișoarele din localitate sunt rugate să se prezinte la gară, îmbrăcate în costume naționale . Noi numiri de prefecți. La 25 iulie s’au făcut următoarele numiri de prefecții Dr. Koszte Gyula, fost prefect la ju­dețul Timiș Torontal, în­­ locul dlui co­­lonel Bălănescu Dumitru, comandatului regimentului 4 jandarmi Iași a cărui de­­legațiune de a îndeplini funcțiunea de prefect a încetat. Inginer Fana Stănescu, la județul Cioc, în locul dlui subprefect Al. Po­­pescu-Voevod, a cărui delegațiune de a indeplini funcțiunea de prefect a încetat, Gheorghe Cernat, advocat. In jude­țul Tiei-Scaune, în locul dlui subpre­fect dr. Păltineanu Grigore a cîruS de­­legațiune de a Îndeplini funcțiunea de prefect a încetat. Ion Prescurea, fost prefect, la jude­țul Târnava-mare, în locul dlui sub­prefect dr. Balint Simion, a cărui dele­­gațiune de a îndeplini funcțiunea de prefect a încetat. Nicolae Grosu, licențiat în drept, fost magistrat, la județul Someș, în locul dlui locot.-colonel Ștefănescu Ign, co­mandantul regimentului 5 jandarmi Ce­ta­tea-Albă, a cărui delega­țiune de a în­deplini funcțiunea de prefect a încetat. — Prietenii noștri sunt rugați a ne comunica imediat, orice abuz al autorităților, orice »amavolnîcii și orice ilegalități, cari vor fi făcute în vederea alegerilor. — Candidatura pentru Camera agricolă, circumsc­ripția Cluj a fost de­pusă astăzi. Candidat este fostul sena­tor al acestei Camere dl dr Vaier Mol­dovan. — A apărut: Indicatorul localita­­tăți­or din județul Cluj cu harta căilor de comunicație chilometrată de Petru Borteș. Costul de! 40 De vânzare la toate librăriile din Cluj. — Din Maramurăș. Toată organi­zația liberală e bazată pe învățământ și a pus­ o li cale de C. Bota Inspec­torul din Oradea-Mare. Revizorul și subrevizoril, cu mici excepții onorabile, sunt agenții principali ai ciocoilor rene­gați. Complotul s’a pus la cale încă in Aprilie cu ociziunea inspecțiilor. Pom­pei Bojor, dif. școalei medii s’a alătu­rat liberalilor pentru a-și acoperi spa­tele față de dl Boia adânc nemulțum­t. Dl D. Simon de la Școala normală prin politică își acoperă neregulile comisa și păcatele, prin care prefăcu școala in focar de tuberculoză și trimise 25 elevi în impărăția de veci. Protopopul ortodox Munteanu il susține pe Simon din motive confesionale Bugetele co­munelor sunt Izvorul de ai­mectare pen­­tru apetitul neofici­or liberal­, in Vișăul­­de­ sus bătăușul analfabet August Ză­­greanu încasează pentru încălzitul ș­oa­­îei de sobă 23.800 lei. Soția sa cu 3 clase primare, fără nici un curs con­duce grădina de cop­i. Analfabetismul, corupția, tuberculoza. Alb Toui cu zi­dirile școlare — sunt opera culturală a Iberalilor spre gloria Brăd­enilor. — Căutăm administrator pri­ceput pe data de 15 Iulie 1927 pentru Popota Medicilor. Ofer­tele se înaintează în scris până la data de mai sus la Popotă în Str. Mica. 2361-1 — „Faceți plăcere copiilor“ Pă­rinții buni, nu trebuie să fie malt rugați ca să pregătească mereu Câte o nouă bucurie copiilor lor. De aceia atragem atențiunea mamelor bune și iubitoare, că precum în fiecare Duminecă așa și în Dumineca ce vine (3 Iulie) ora 11 dimineața, va fi un mare Matineu pt. copii, la Cinema Opera, când se va da o serie întreagă de filme foarte re­ușite, și hazlii și instructive, pentru copii. Prețul biletelor extrem de ieftin dela 5 Lei la 15 Lei. Rețineți de pe acum bilete sau dela Agenția teatrală „România Artistică“ Pi»ot Anirel 4, sau dela Cassa Operei. 39 R. M. C. 1407 1—1 — In atenția nosdicilor. In Aiud Se găsește la vânzare cu preț convenabil un teren foarte bine situat, cu topaluri corespun­­zătoare pentru un Sanatoriu. A se adresa la fabrica de ciocoalată „Ideal” în Aiud. Tot aci este de vânzare un aranjament complect pt. fabrica de ciocolată, bomboane și zaharicale. 2341­ 1 — NOUĂ BĂCĂNIE, Fr. CHRESTU 1. Piața Uniri­i Loca­lul Băncii Centrale. Telefon 7-16. In permanentă articole proaspete de băcănie. CELE MAI IEFTINE PRETORI. Servi­ciu promt. Rog sprijinii on. clientelă. 213 8-92 — Timbre comemorative. Pe zi­ua de 1 iulie 1927 se vor pune în cir­culație timbre poștale pentru comemo­rarea împlinirei a 50 ani de la pro­clamarea independenței.­­Timbrele se vor vinde numai la ghiletele poștale. Valabilitatea va fi de o lună. Valorile timbrelor vor fi de 25, 30, 50 bani, 1, 2, 3, 4, 4 50, 5, 6, 750 și 10 Id. Academia și-a re­deschis porțile Intr’un timp scurt fruntașii noștri fac opere mari. Ei știu prețul și tim­pul și banul țării. Astfel, se știe, că Academia Română își închisese b blloteca din lipsă de fon­duri. Dl Mihai Popovici fostul ministru de finanțe aflând acest fapt, a acordat imediat un efec­t de cinci milion­e Aca­demiei pentru aco­erirea cheltuelilor ei urgente din acest an. E un fapt care trebuie remarcat opi­niei publice nu ca un titlu de glorie pentru fruntașul nostru, ci ca un răspuns elocvent ce Inbaie dat adversarilor no­ștri cari ei singuri se cred in stare să dețină puterea și să răspundă efectiv tuturor nevoilor țărei. Și dacă partidul național-țărănesc ar fi avut puterea, desigur, multe lucruri rele s’ar fi îndreptat in țară și mai multe lucruri bune le’ar fi făcut, în orice caz mai bune decât comenzile de arme interesate, diverse comercializări și al­tele atâtea de cari pnsi s’a ocupat si timp și din be­șug. Aviz­ Imobile-Chirii-Banii De vânzare vile cu grădini, case familiare, corpuri de case mari, moșii și terenuri — prețuri scăzute, con­diții de plată favorabile. De în­chiriat apartamente de la 1—6 camere și dependințe. Primim și procurăm spre plasare împrumutări cu ipotecă sau gaj, — condiții favorabile. Adv. Biroul „Atlas“ 19 Nad.4- Str. F. David No 7. Telegrame Ciocnire între soldații francezi și tinerii germani Strassburg 29. — Ziarele anunță o ciocnire la bo­yerdorf lângă Lochen ln­tre tinerii germani­ și Soldații francezi. Două soldați au fost grav răniți. Al treilea cuceritor al cerului spre Paris New York 29. — By d a plecat la 5 25 ora de acolo dela aerodronul Roo­­seveltffeld spre Paris. întrunirea iorghistă dela „Dacia“ București. 29. — Azi s’a ținut la „Dacia“ o întrunire a grupării dlui Iorga. Toți oratorii au atins actul dela 4 Ianuarie. România cere extrădarea dnei Grozăvescu ? Viena. 28. — In ce­corile juridice din Viena se vorbește cu Statul român are dreptul să ceară extrădarea dnei Grozăvescu, care este scrusă română, spre a fi judecată de tribunalele ro­mânești. Se afirmă că guvernul român ar fi și manifestat intențiunea de a face o faemenea cerere de extrădare. Experiența dovedește că teiace e de fapt bun, revine în­totdeauna eftin. Aceasta va dovedește și „Veritabilul Franck“. E în interesul Dvs., dacă întrebuințați numai un atare adaus la Cafea, pe care se află aplicată răș­nița de cafea, i u marca înregistrată a funiei Heinrich Frandk SShner. H^iCAPU BU ClTft T ®­­ei-M­oartei ploșnițelor efect sigur sticU 25 Lei în farmacia De­­mster, Cluj, Calea Moților No. 2^ în față cu prefectura județu­li. i la nn sârmă funi-10Ü0 cular de vânzare. A­­dresa la Administrația zarului. De închirat, ori de vânzare o casă nouă, compusă din 3 camere, bucătărie, speis, verjndă închisă, pivniță, luminat electric, grădină cu pomi, îndepărtare 10 minute de Teatrul Național. Se poate prelua imediat­ Adr. la adm. ziarului. PATRIA Da, da, cifr cât orice, creațiune,^^^ , filmul M^^TOPOL începe azi la mult de­ce colosală a fiții gigantice este a cărui proecțiune CINEMA OPERA e destul să vă comunicăm următoarele ci­fre : Au cont­ic­at la producțiunea acestui film titanic arhitecți, 115 ingineri,­­17 pictori și decoratori, 766 artiști, 36.000 figu­ranți, 11.0­30 figurațile, 4500 copii, 300 negri, 250 chinezi, și 1400 gjieli. S'au folosit 1,240.000 metru film negativ, 3,800.000 film pozitiv, 26.000 costume și toalete de dame, 7 000 perechi­ de pantofi și gUoi­si rh­t peruci și 350 de automobile special construite. S-a cheltuit un miliard cinci sute de mi­lioane Lei și a reclamat o muncă continuă de trei ani de zile. Iată de ce ori­unde s a dat acest film, tineri, bătrâni, întreaga popu­lația a unui oraș a ținut să vadă odată în viață așa un film de proporții grandioase. La Cinema Opera din Cluj, în cursul săptă­mânii se va da de două ori, la 5­­, și 9 seara, iar Duminecă la 4, 0 și 9 seara. Cinema Opera vă invită să participați la Premiera monumentalului film. In loc de orice altă invitație, METROPOLIS — începând cu 1 iulie se vor vinde toate mărfurile de sticlărie și porcelan rămase din magazia Somiyai în str. luHu Maniu No. 7. Cele mai eftine ceasornice și biju­terii se află la IOAM BATTU bijutier, Cluj, Piața U­nirii Nr. 18 ai TîTI Its stabhimentul meu industria nr/l7., pentru Glirii, Blondei confec­ționate de cadre pentru tablouri, aflător­i;Str. Iuliu Mania 7, primesc spre repa­rație și auzit din nou tot felul de cadre «d'“A­mihail Somlvai. Rezultatul Loteriei Artiștilor Satu-Mare, din tragerea ținută la 26 iunie. 164671, 90497, 10597­9, 43768, 96027, 88366 63789, 109913, 88786, 42556 18338, 122398, 37180, 122016, 61131, 136375, 68419, 128753, 109752, 141185, 102499, 63201, 18196, 152474, 135890, 176658 104285, 54153, 237, 27084, 99688, 52535, 24085, 10612, 55609, 28567 109572, 142460, 122215 32037, 152377, 119229,62983, 33562, 10915, 159933, 121737, 117735, 93486, 160093, 18939 27413, 5746,47570,91656, 78734, 119951, 168991, 100644 176716 162258, 167385, 82213, 158806, 61710, 158859, 73045, 24661, 169495, 161287. Câștigurile se pot ridica la Librăria Reizer, Satu-Mare (Ștefan cel Mare) unde tot odată cu preluarea obiectelor câștigate a fi să plătească câștigătorul 127 o dare. In caz dacă primim scutire^j de darea aceasta, atunci sumele să vor plăti înapoi. Loteria Artiștilor Satu-Mare. Ștefan cel Mare 1. Oriunde e bine, dar dacă ești în Bu­curești. Viața cea mai bună o găsești la Restaurantul și Cafeneua Astoria, a dlui Bakesi unde se poate mânca cel mai bun cost de casă. Concertează muzica lui Horvát Pali și Karcsi, *Bulevardul Elisabeta No. 20. 17 Nad. 26 -50 IHTBSPBHBIIiE FOBESTIEBB BOMAHE SOCIETATE ANONIMĂ CAPITAL SOCIAL ȘI REZERVE LEI 70,000.000’­SEDIULi Cluj, Casa Regele Ferdinand Nr. 36. UZINELE : Valea­ Drăganului gara Poieni, Coșnea gara Trotuș, Leș?­­nie halta Vețel, Cloșani. Adresa telegrafica: „FORESTIERA”. Telefon Nr. 11—50. Desfacerea mărfurilor se face prin Reprezent. Generală: „COMERȚUL LEMNULUI" S­­A Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 38. Adresa telegrafică: „COLE*. ~~ Telefon Nr. 11—50. Cetiți și abonați ziarul „PATRIV’ fîartoni!!, S. A, Oni, Starif Mi­i» 4

Next