Patria, ianuarie 1928 (Anul 10, nr. 1-22)

1928-01-01 / nr. 1

1964 PATRIA numb­ec A, i ian., Anul st, No. I/6 diac.­on? Căci în Europa nu există un neam mai iubitor şi doritor de ordine de­cât al nostru. Numai un politicianism idioţii de spaima conştiinţei păcătoase a putut denunţa acest neam că ar fi un neam desordonat, în anumite tipărituri franceze, plătite din fondurile secrete. Să-i dea judecată politică? Nu! Căci ori­cit ar scrie, spre ruşinea glorioasei Franţe, anumiţi subvenţionaţi ai lnui Dia­­mandy-Quea, despre poporul pe Care a­­ceşti domni nu-l cunosc şi de aceea îl ştiu de frică, — insanităţi, că nu e destul de matur politiceşte, toţi aceia cari cunosc poporul nostru vor mărturisi, că în capul ori­cărui ţăran din Maramureş până în Banat, din Vatra Dornei până la Cetatea Albă, stăpâneşte o judecată politică mai cinstită decât la cei ce-şi calomniază na­ţia pe banii naţiei, ca să-şi petecească mă­car în streinătate reputaţia, după ce acasă nimenea nu le mai dă crezământ. Nu iubirea de ordine, nu judecata po­litică îi lipseşte acestei naţii. Guvernul care trebuie să vină are da­toria să o facă părtaşe de legalitate şi de omenie. Poporul şi-a perdut încrederea în guvernanţi, sinucigaşul politicianism liberal a subminat autoritatea însăşi a Statului. Guvernul partidului naţional ţărănist trebuie să verse însufleţire în suflete, dragoste de jertfă pentru, Ţară în inimi şi credinţă înălţătoare, că truda cinstitei nu rămâne nerăsplătită, ticăloşia îşi gă­seşte pedeapsa, munca constructivă e o realitate înviorătoare şi nu — ca până acuma — o frază goală, afişată — spre prostirea patrioţilor — de politicianismul patriatarzilor şarlatani. Ca un curent electric puternic, trebuie să studue un nou şi viguros elan, întregul corp al naţiunei, trezindu-ne energiile amorţite şi concentrând voinţele tuturor celor buni şi de conştiinţă curată. Numai astfel se poate descătuşa proce­sul de renaştere a Ţării. Numai astfel se poate canaliza desnădejdea, ameninţătoa­re cu distrugere ce clocoteşte în adânci­mile conştiinţelor, — canaliza prin iazul speranţelor de mai bine, spre moara pro­ducătoare de măciniş îmbelşugat, dătător de viaţă. Aceasta e calea pe care se va închega suf­letul neamului, făcându să dispară velei­tăţile regionaliste provocate de ofensato­rul egoismu de partid al liberalilor. Ura şi răsturnarea, hidoasele arme ale politicianismului liberal, trebuie să fie gonite dintre metodele de guvernament ale guvernului naţional-ţărănist. Cei buni şi la locu­l lor, fie cât vor voi liberali, trebuie respectaţi în conştiinţa convingerilor lor politice. Partidul liberal — să nu uităm — ori se adaptează împrejurărilor schimbate, ori va trebui să dispară. Intro ţară consti­tuţională, precum va trebui să o alcătu­iască partidul naţional-ţărănesc, mecanis­mul vieţii normale de Stat, pretinde exis­tenţa mai multor partide de guvernământ. Nu partide eşite din violarea voinţei naţiunii, ci reprezentantele acestei vo­inţe. Dacă nu a perit din partidul liberal capacitatea de adaptare, el va şti să de­vină o „expresiune electorală”. Până atunci însă îi incumbă datoria să plece, să facă loc partidului naţional-ţă­­rănesc, care fiind o reală expresiune e­­lectorală, e singurul partid îndreptăţit să guverneze. Dacă însă şefii liberalilor nu-şi dau nici în ora a unsprezecea seamă că stau pe un vulcan, este datoria Regenţei să­-i trezeas­că la realitate. Şi aceasta cât de curând. Căci nu putem dubita că înalţii Regenţi sunt pe deplin adaptaţi înaltei funcţii, pe care în interesul Regelui au jurat că vor îndeplini-o în mod constituţional, ţi­nând seamă de acea naţiune de­ care e­­mană toate puterile în Stat. Ţara mai aşteaptă verdictul lor înţe­lept şi patriotic. AL. VAIDA-VOEVOD Au 1 71 In stabilimentul meu in­­•^91C ,­dustria!pentru aiurit, Blon­dei şi confecţionare de cadre pt. tablouri, aflător în Str- Iului Maniu No- 7, primesc spre reparaţie şi aurit din nou tot felul de cadre Aff Mihail Sonlyn­ Islmzi îţi vestesc­­. .. In versu-mî colţu­ros, crud, isbhui îţi vestesc, nu prăpăd, patrie cu milioane de raniţe, patrie cu vii, nevăgete graniţe din milioane de urechi ce-aud, din milioane de ochi ce văd, din milioane de minţi ce gîndesc, din răbdare şi-avînt strămoşesc . . . Slova mea aş vrea să fie purtată, prin oraşe, prin sate, pe ’ntinderea-ţi toată. — sabie ’nsângerată Ce’n zăngănite neîntreruptă chiamă la luptă, la grea, năprasnică, neiadurată luptă!... A. COTRUȘ O lămurire (Ardealul şi Franţa) In ziarele streine, şi în cele fran­ceze în special, s-a pus în timpul din urmă întrebarea că ce anume politică externă vor face partidele de opoziţie din România după moartea lui Ion I. C. Brătianu ? Desigur această întrebare plină de bănuială, Ie-a fost inspirată unor ziare franceze de cercurile intere­sate de la noi, cari caută să dis­crediteze partidul naţional-ţărănesc în străinătate şi să acrediteze la amicii şi aliaţii noştri din Apus ideea, că singurul guvern şi partid din România capabil de o politică de ordine şi cu adevărat amicală faţă de Franţa şi ceilalţi aliaţi ai noştri de ieri, sunt numai guver­nul şi partidul liberal. Dar cei cari răspândesc aseme­nea bănueli în streinătate împo­triva partidului naţional-ţărănesc, vizează mai ales ramura erdeieană a acestui partid,­­ pe şeful par­tidului d. Iuliu Maniu şi pe cei­­lalţi fruntaşi ardeleni ai partidului, cari au dus până la unire lupta viguroasă şi intransigentă pentru emanciparea noastră de sub jugul unguresc şi care duc azi alături şi împreună cu toţi ceilalţi valo­roşi conducători ai acestui mare partid, lupta fără preget împotriva oligarhiei liberale, care prin lăco­­mia şi lipsa ei de prevedere a adus ţara în situaţia dezastruoasă de astâzi. Un lucru vreau să amintesc aici acelora cari cred că îşi servesc partidul şi ţara răspândind în a­­numite ziare subvenţionate din apus ştiri interesate de categoria celor de mai sus. — Vreau să amintesc acelor domni, că nu e­­poca cea mai vijelioasă a luptelor lor pentru libertate, unde au găsit Ardelenii cel mai călduros spri­jin ? (In afară de cei care l-au avut în opinia publică și în presa vechiului regat, a cărui oficialitate nu prea putea face pentru noi mare lucru mai ales ştiind ca ţara era înteodata Triplei Alianţe la adăpostul căreia îşi permiteau Un­gurii toate brutalităţile lor împo­triva noastră). Ei au găsit acel sprijin cald şi puternic mai ales în presa şi o­­pinia publică a Franţei, cere în epoca de la 1890 la 1900, când au avut loc aici in Transilvania cele mai multe şi mai odioasa procese politice împotriva noastră, a îmbră­ţişat aproape unanim şi cu o înaltă înţelegere şi desinteresare cauza noastră a Ardelenilor asupriţi de vntraega stăpânire maghiară, de prof. George Moroianu. La 1894 cu ocazia marelui pro­ces al memorandului personali­tăţi din cele mai eminente din lumea politică şi intelectuală a Franţei, au afirmat simpatia şi solidaritatea lor latină cu luptă­torii pentru emanciparea Români­lor ardeleni. Oameni politici ca Clemenceau, Fleureus, Henry Ro­chefort, Jules Méline şi mulţi alţii, profesori şi învăţaţi ilus­ti ca Er­nest Lavisse, care a prezidit­ în Mai 1894 un meeting monstru la Sorbona în favoarea Ardelenilor, ca Rambaud, Gardoz, Picot etc. Apoi academiciani şi scriitori de forma unui Jules Simon, Alb. Vandal, Ambroise Thomas Mi­stral, Franco­s, Copée, Paul şi E­­mil Dechanel, Emil Zola, Sully- Prudhomme şi au manifestat cel mai viu interes şi dragoste pentru noi cei oropsiţi. Iar presa fran­ceză aproape fără excepţie ani dearândul, a înregistrat cu o vie simpatie evenimentele politice pri­vitoare la Românii ardeleni şi după procesul memorandului a biciuit cu tărie justiţia maghiară, care s’a desonorat în faţa Euro­pei prin cunoscuta sentinţă împo­triva conducătorilor partidului na­ţional. Cuvinte de îmbărbătare s’au trimis atunci ardelenilor din toate părţile Franţei, iar după conferinţa unui român transilvănean despre suferinţele fraţilor săi d’acasă — ţinută în sala festivă a primăriei din Montpellier în Iulie 1893 în­­ mijlocul unor vii aclamări la a-­­ dresa erdelenilor, — Felibrii prin-­­ tr’un poet de seamă al lor Ch*­­ Gras salutau pe ardeleni cu o deosebită căldură spunându-le: Fraţi din Transilvania Franţa vă strânge mâna, păstraţi dragostea către pământul­­vostru. Cinematograful ,CARMEN* începând cu Sâmbătă 31 Decemvrie Dragostea castelanei O tragedie a iubirei într’un cadru modern, fastuos- Scene exotice. Monopol Dorianfilm Căci Latinii nu sunt decât o familie In ale cărei vine curge e ce laş [sânge, etc. etc. Mai adaug că la moartea lui Sadă Carnet, preşedintele asasinat al Franţei în Iunie 1894, condu­cătorii partidului naţional din Ardeal îlc­ep cu d. Raţiu au trimis din închisoare o telegramă de condoleanţâ plină de înţeles guvernului francez — căruia-i exprimau pe lângă via lor durere pentru acest eveniment — cea mai profundă simpatie a ardelenilor pentru Franţa. Şi când ne reamintim de toata aceste momente înălţătoare din trecutul nostru, mai e oare nevoi să spunem care poate fi politica externă a partidului naţional-ţără­n­esc în ce priveşte alipirea noastr către Franţa şi către idealuril pe care ea ie urmăreşte în Sum. Epigrame Daruri de anul nou colegii de redacţie de L. Bea SECRETARULUI. Se face tnsfărşit lumină In capul meu de dac barbar: — Pricep că tot scriind „vUrt” tui faci ziarul galantar. LOR. Când slab ne-e materialul Tot ne avem noi cititorii, Deaceea doar primesc parc , Ca să citească!... corectori LUI REP. Iu zilnic ne serveşti o şti­re la ziar se chiamă, bună. Şi aceasta-i cea care corfiră Că cea de ieri fu — o mijaă­ UNUI REDACTOR. Tu bun amic îţi treci dii­em« Cum ai svârli seminţi dană Pan’ anchetezi pe la cncă S’a şi topit — o şaptă3-ALTUI REDACTOR. „ca din partea­­director” Ca tu să poţi mai mic scrie In anul nou ce-acunle Lectorii îţi trimit o poştă — O foarfecă ce tr'nc- ALTUIA. Nici un articol nu%ea% Modest eşti ca unfilm• Dar ca pe-un priet m& crezi Şi când subscrii C anonim. CELUI MAI BINE­Mulţi te-au făcut‘,ona­t” Dar termenul e banul. Noi toţi o ştim doar Un respectat­­ovincial. De oareae-am pcP9 Te’ntreb aici *9ram&, Ești ziarist se Când zilnic s­e-° — «clamă 1 Ultima orâ . senzasilei Epigrafi reostru „spe­cial’’ N­uhta­„Rep’’ al nos anunfttt: „Celebrul etfsi Pavelescu C Azi în zori nuete ■ • • ’l ,­­ I Cercetarea . Că viața Fiindcă n’­ TM hme Decând lA luat­ Secretarul. — Ştefankory comerciant de colonii dălîcatase doreşte j An nou felu­l stimaţilor săi ! cumpârăti

Next