Patria, februarie 1928 (Anul 10, nr. 23-46)
1928-02-02 / nr. 23
laşul a dat-o. Aci a fost AlexIoan Cuza, emancipatorul tiranilor, a cărui amintire e veşnică în sufletele fiecărui ardelean. Recunoştinţa cea mai fierbinte coboară în sufletele noastre, ale ardelenilor, când vorbim de generaţiile mari ale Moldovei, pe cari le-a călauzit iubirea de adevăr. De aceea trebue să ne întrebăm azi aci, e în țara noastră stăpânie adevărată? Nu. Stăpânire mincinoasă. „Minciuna stă cu regele la masă“, cum,a spus cu accente de desnâdejde poetul Vlahuţă. Când am venit la Iași, am crezut că vom găsi în acest centru intelectual al Moldovei, atmosferă de pace şi de adevăr. Dar n’am găsit-o, căci şi aci fii de tătan îmbrăcaţi în haine de jandarmi, împiedică cu baioneta pe părinţii lor să vină la adunarea unde îşi exercită drepturile lor cetăţeneşti. In ultimele şedinţe ale Camerei, d. Duca ne-a spus că vom avea la această adunare complectă libertate. Vă întreb pe dv.: aţi avut-o ? Strigăte : NU ! NU ! D. VAIDA: Dv. ziceţi nu, iar acesta a fost cuvântul unui ministru. Mulţimea strigă : Minciună, minciună ! D. AL. VAIDA: Să ne întrebăm : oare pentru cine păstrează ei ordinea? Cine vine aci să tulbure ordinea ? E cineva din dv. care are asemenea intenţii ? Mulţimea strigă: Nimeni. D. AL. VAIDA: Nu. Nu. Nu vrem tulburarea ordinei, ci adevărata ordine. Vrem că dacă s’a adus sufragiul universal, promis pe când tara era în triunghiul morţii, să se şi respecte, mai ales azi când tara e din nou pe cale de a ajunge într’un triunghiu al morţii, dacă nu vom şti să respectăm libertăţile cetăţenilor ei. Ce este regionalismul Guvernul liberal se bazează pe minciună, insinuare şi calomnie. O astfel de minciună e povestea cu regionalismul. En care am fost acuzat ca cel mai însemnat exponent al acestui curent şi ca autor al formulei: „Ardealul pentru ardeleni“, discut această chestiune aci, şi vă întreb: ştiţi de ce am spus eu „Ardealul pentru ardeleni“? Pentru că mă doare că la noi în Ardeal, unde trăim cu atâtea cetăţeni de alt neam, se poate întâmpla ca în sediul unui judeţ să fie trimis ca prefect de poliţie un fost artist exhibiţionist de cabaret, că în Ardeal se poate „avansa“ un dregător care a comis fraude în vechiul regat, pentru ca să ne fure avutul poporului. Ne doare cu adevărat când, protestând contra acestor metode, ni se aruncă vorba că nu suntem buni români. Noi ne-am zis: nu se poate ca aceşti oameni să închege şi românismul în Ardeal, atâta vreme cât avem atâţia oameni de cinste. Vrem să se pătreze în sufletele noastre dragostea pentru Oltenia, Muntenia, Moldova, care ne-au sădit p părinţii noştri. Noi, acei din Ardeal cari conducem destinde poporului fie ecollo, cu toţii avem originea noastră în opincă. De aceea am rămas credincioşi poporului. Ne bucurăm că am găsit in vechiul regat fi aţi adevăraţi, fie fii ai poporului, fie ridicaţi de popor şi că am găsit o pleiadă de tineret care-şi are origina în satul românesc-Cârtol am dat mâna cu ei, nu ne-au putut calomnia că suntem regionalişti, dar ne-au calomniat pe motivul că avem printre noi pe basarabeni, în frunte cu Pelivan, Halippa şi Stere. Ne-au mai acuzat că noi ardelenii vrem să fim numai miniştri. O, fraţilor, dacă ar fi aşa, puţină minte ar trebui să avem în cap. Puteam să o facem, căci ar fi fost foarte uşor. N’am vrut însă şi n'am făcut-o, pentru că nu puteem ajuta astfel motimea care ne-a ridicat prin jertfa şi sudoarea ei. După aceasa, d. Vaida analizează compunerea guvernului actal şi spune că acest guvern, cu şeful poliţist Duca, un nnstal de şiretenie, şi care chiar pentru a-easta nu se poate ascunde şi-l pere toată lumea, vrea să se guverneze cu baionetele. Dar guvernul nu-şi dă seama că, prin acest mijloc, unui guvern îi e imposibil să dăinuiască. Dar sfânta Moldovă se va pune în mişcare şi va întinde puhoiul spre ura întreagă şi acest guvern se va da deopare spre a face loc cinstei, progresului şi libertăţii. Ovaţii acopăr ultimele cuvinte ale dlui Vada. Cuvântul dlui Pan Halippa Acum zece ani. Basarabia a fost cea dintâi bucurie în amarul războiului. Totuşi guvernul ne-a desbrăcat de toate aşezămintele noastre. Faţă de aceste nelegiuiri, noi ne-am plâns răposatului rege Ferdinand. Azi nici acel rege nu mai e ca să ne ducem şi să ne plângem. Venim deci în faţa majestăţii voastre a poporului. Noi azi de o altă dreptate nu ştim în ţara românească. Vei fi în stare să ne satisfaci cererile, maiestate? VOCI: da! D. PAN HALIPPA: La luptă deci, majestate! Discursul dlui Stere D. STERE arată că administraţia şi justiţia sunt degradate sau corupte, numai pentru a frauda glasul cetăţenesc. Cuvântarea diui I. Mihalache Ia cuvântul d. Ion Mihalache-Am venit să vă mobilizăm. Decretăm mobilizarea conştiinţei naţionale pentru ca la zece ani ducă unirea provinciilor ce ne aparţin să putem sărbători unirea sufletelor Sunt mai entuziasmat ca oricând la văzui dv. al miilor de ţărani căci şi eu am fost chiar ori victima jandarmilor astfel încât îmi închipui cu câtă greutate răzbateţi dv. aci. Vorbitorul spune că’n politica lor liberalii eu târât autorităţile administrative şi chiar armata, fiii noştri, jandarmii sunt puşi de guvernanţi să dea cu arma, plăţi tot de noi, îi ţărănime. Adresăm un apel călduros armatei , gând-o să se ferească de a se pune în slujba politicei. Vrem ca guvernarea ţării să se facă de către Maiestea sa Popami prin valorii mai de seamă ale lui. Iar de nu va fi posibil aceasta, în numele eliberărei patriei, vom porni ca tăvălugul toți la Alba-Iulia. Să-i ferească Dumnezeu pe liberali ca tăvălugul să cadă peste ei. Vii aplauze. PATRIA Miercuri, 2 Fetit., Anul X., Vo. 23. H.»||....| Discursul dlui Iuliu Maniu D. IULIU MANIU: Fraţilor! Inainte de a mă afla în faţa măreţei adunări, daţi-mi voie să mă închin înaintea tradiţiei, înaintea marior voevoi ai Moldovei. înainte de a vă mulţumi dvoastră, dap-mi voe să mulumesc acelor mari suflete, cari au făcut ca azi întregul neam românesc să aibă un singur suflet. Să nu uitafi dv. că noi, cari am fost sub stăpânire străină, ne-am păstrat sufletul românesc prin numele mare al lui Ştefan cel Mare şi al altora, cari de aci din Moldova au lu- minat sufletele noastre. Copii mici ne încălzeam sufletele noastre la poveştile înaintaşilor voştri, iubiţi moldoveni. Vă mulţumesc că am venit la aceasta mare manifestaţie a conştiinţei cetăţeneşti. Când reprezentanţi ai Basarabiei, când reprezentanţi ai Bucovinei, ai Ardealului şi ai tuturor claselor producătoare, vin într’un singur cuget, şi dovedesc că stările din tara noastră nu mai pot dăinui, a trebuit să venim aci la Iaşi să ne consfătuim cum să salvăm ţara. Deosebirea dintre stat şi popor Datoria noastră e să facem tot posibilul ca locuitorii ei să fie mulţumiţi şi fericiţi. Afi auzit starea îngrozitoare in care suntem. De ce am ajuns noi ? Fiindcă la noi sunt deosebite două lucruri cari ar trebui să fie unul singur: Statul şi poporul. Intre Stat şi popor, există un abis din care rezultă toată nenorocirea de azi. Acest abis trebuie să dispară pentru ca Statul, la un loc cu poporul, să fie o unitate. Vom examina manifestarea vieței politice de 10 ani încoace și vom constata că ea a fost condusă de un organism care încasează bani, care duce la închisori, dar care în nici o ocazie nu lasă poporul să ajungă la cuvânt. Această stare de lucruri nu mai poate dăinui. Reforna electorală și cea agrară Fraților, s'a făcut unitatea nâfionălâ și. în legătură cu ea. s au făcut mafî referttie. AceaStâ imitate națio* dată rt’a trecut, cum fcr fi trebuit, din primul eeaslîn sufletele și în hv sbkimnîe mebile e o ser vi. Reforma Afectorav, teenîtS a (ă;i SSP- pSistii naţionale, sa prefetrt în maltratarea acestei naţiuni. Dreptul de vot, dat cu o mână, a fost furat cu zece mâini. In loc ca acest drept al nostru, de a spune cuvântul, să fie o ocaziune de închegare a naţiunei ca Stat, e un mijloc de batjocură. In urma reformei agrare, de unde ar fi trebuit să răsară o stare bună pentru ţărănime, sătenii sărăcesc pe zi ce trece, în schimb se îmbogăţesc speculanţii şi consilierii agricoli. Situaţia politică Dar să examinăm mai departe situaţia politică. După patru ani de guvernare liberală, când înşişi liberalii au constatat că nu mai pot guverna ţara, s’a adus un guvern aservit lor, care însă a fost demis de regele Ferdinand. Apoi s 'a dat guvernul lui Ştirbey, însă, pentrucă noi n’am acceptat să punem liste comune cu liberalii, a fost demis şi acesta. Cum au venit liberalii la putere Cum putem numi procedeul de a se aduce din nou partidul liberal la cârma ţării, decât o batjocură şi o sfidare la adresa naţiunii? Au venit alegerile, despre cari e ruşine să vorbeşti, fiindcă s’au găsit oameni cari să le facă şi cari să le suporte. Curând s’a produs moarte regelui Ferdinand, după care nu are nimic mai firesc, decât ca, în conformitate cu toate usanţele parlamentare, să se schimbe guvernul. Regenţa a însărcinat însă şi mai departe pe Ionel Brătianu cu girarea guvernului, pe motivul că se încredea în experienţa şi patriotismul lui. Nu e nimeni care să se îndoiască de patriotismul lui Ionel Brătianu, însă, starea de azi a ţării ne dă tot dreptul să ne îndoim de experienţa liberalilor. Dar Ionel Brătianu a decedat. Atunci Regenţa, care a putut invoca, până la acest moment, moştenirea ce o avea dela regele Ferdinand, putea să procedeze la schimbarea regimului. Partidul naţional-ţărănesc, ţinând seamă că guvernul e nu numai contra voinţei ţării, ci duce şi întreaga ţara îomină, atât din punctul de vedere al demnităţii cetăţeneşti cât şi din acela al instinctului de conservare, are datoria să acţioneze ca gu- Vemtd să fie ftimntniUt. Cerem alegeri libere! CerfcxK ÎSÎâtârăroc gttVefbatul. Cpfcttt îîftediate alegeri libere şi legale. Să se UWrtfcrte adevărata voinţă » nathuvri. Cererea noastră e cu atât mai întemeiată, cu cât pe orizont apar nori grei. Nu ştim azi greul pe care neamul nostru va trebui să-l învingă, pentru că să-şi asigure un mers ascendent. Dar pentru această trebuie să instaurăm o stare de lucruri, care să nască încredere generală în destinele acestei ţări. Nimeni nu contestă că opinia publică este cu noi. Au recunoscut-o în mod oficial, miniştri de pe banca ministerială. Şi nimeni nu contestă adesiunea corpului electoral la principiile şi metodele de guvernare ale partidului nostru. Contestă însă că am avea intelectuali suficienţi, competenţi pentru guvernarea şi administrarea ţării şi se fac a nu cunoaşte ţelurile noastre pe care vrem să le atingem prin activitatea noastră de guvern. Ar fi destul să privească cineva la impunătorul număr al atâtor bărbaţi prezenţi aici, cu pregătire superioară ştiinţifică şi cu dovada, dată deja, despre puterea lor morală şi iscusinţa lor de guvernare şi administrare a ţării. Dar dacă ne mai dăm seamă că în acest partid se găsesc toţi aceia care, în provinciile unite, după decretarea Unirii, au luat în mână guvernarea acelor provincii şi, din haosul de după revoluţie, au făcut din el putere organizată şi, distrugerea instituţiilor publice de pe vremurile urgiei streine, au creat noui instituţiiIntra toate corespunzătoare şi necesităţilor de Stat şi vederilor de guvernare modernă, — nu vom putea, şi nu va putea nimeni să ezite a recunoaşte faptul, că avem atât în vechiul regat, cât şi în provinciile unite, pentru guvernarea şi pentru administrarea ţării, cele mai puternice cadre, compuse nu numai din oameni capabili, ci — ceea ce este mai important — oameni de caracter şi de ireproşabilă cinste. Dacă este vorba de experienţă, trebuie să recunoaştem că nu avem, — dar nici nu ne trebuie — experienţa bizantină şi fanariotă a cadrelor liberale, care vedem, şi cu durere constatăm, unde au dus ţara în ce mod înspăimântător au viclat viaţa publică. Nouă ne trebuie experienţa vieţii truditoare, experienţa legilor şi mai ales experienţa de a guvernă ţăra prin popor, pentru popor. Ari în biat niste problemă este a cuifhraşte sufletul, miisselor populari, şi n-l îmbins activităţii necesare pentru viaţa (fp’-sfatéáy prin forţa lui, paterica statu-