Patria, iunie 1928 (Anul 10, nr. 118-140)
1928-06-01 / nr. 118
Ce să facem ca să scăpăm de friguri? Intâiu vom stârpi ţânţarii, cari poartă cu ei sămânţa sau germenii malariei. Acest lucru îl putem face numai dacă se vor canaliza toate apele de la suprafaţa pământului, cum sunt bălţile şi mlaştinile din apropierea locuinţelor unde este cuibul germenilor de malarie şi unde le place ţânţarilor să vieţuiască în timpul verii. Ţânţarii frigurilor numiţi şi anofeli se cunosc prin aceea, că atunci când stau pe un perete, au poziţia verticală ca rin cui bătut în perete. Prin urmare de aceşti ţânţari să ne păzim. Acei cari stau paralel cu peretele nu pot da boala. Ţânţarul anofel pişcând un bolnav de friguri, ia de la acestat nu numai sângele ci şi germenele malariei. Din gura ţânţarului, prin înţeparea unui om sănătos, germenele trece în sângele omului şi-l îmbolnăveşte. Prin astuparea bălţilor şi a gropilor cu apă din jurul locuinţelor noastre şi dând scurgere mlaştinelor din apropierea satelor, ţânţarii nu mai au chip de a se prăsi punându-şi ouăle în apropierea caselor. Putem stârpi ţânţarii şi prin aruncarea de petrol în bălţile cu apă sau în mlăştini. Petrolul se întinde deasupra apei şi larvele ţânţarilor ne mai având aier se îneacă şi mor. Odată ce am stârpit ţânţarii boala frigurilor nu se mai întinde. Rămâne să vedem cum se vindecă bolnavii de friguri sau malarie. In satele unde bântuie frigurile oamenii vor lua în fiecare zi sau din două în două zile prafuri de chinină aşa cum va prescrie medicul. Bolnavii cu malarie de asemenea vor lua chinină în fiecare zi, nu numai în timpul cât ţine boala ci şi după vindecare timp de 2-3 luni. In acest scop medicii însărcinaţi cu apărarea sănătăţii oamenilor au la îndemână o cantitate mai însemnată le chinină pe seama acestor bolnavi şi fiecare ducându-se la doctor va primi dacă e necesară chinina în mod gratuit. Cu ajutorul mijloacelor arătate aci vom desrădăcina malaria din rândurile poporului nostru, asigurându-i o viaţă mai lungă şi plină de sănătate de care s’au bucurat strămoşii noştrii întotdeauna. Dr. ALEXANDRU CRIŞAN medic comunal Oradea — Ţărani! Fiecare să citească cărticica „Astrei”: „Băncii populare şi coperative săteşti” de Ion Popa-Câmpeanu, profesor în Blaj. Preţul 6 lei. Se găseşte la Federale şi librării. Comenzi peste 50 exemplare la Seminariul de politică socială Cluj, Universitate. ...... VIENEZA ŞI ŢIGLĂSOLZI CĂRĂMIDĂ oferă prompt cu preţuri foarte ieftine Biroul Central de vânzare al Fabricilor de cărămizi şi Ţigle din Cluj, Str. Memorandului 22 Telefon 923. M 81- Creditul Banatean Institut de credit şi economii în Lugoj Capital social deplin vânat Lei 10.000.000 Fonduri de rezervă Lei 2.000.000 Face operaţiuni de bancă, împrumuturi pe cambii şi realităţi ipotecare, cu dobândă redusă. Depuneri spre fructificare avantajoase. Avansuri asupra lucrări sigure și rentabile. Sprijinește orice întreprndere serioasă și cinstită. 4511- PATRIA Vineri, 1 Iunie. — Anul X. — Nr. 118. Criza morala a neamului românesc peste toate suferinţele şi umilinţele calvarului, drept la biruinţă, la egemonie morală. Iată înţelesul adânc al luptei inevitabile dintre ardelenii de la Nord şi dintre muntenii de la Sud, precum şi explicaţia adevărată a biruinţii finale, a celor dintâi asupra celor din urmă. Privită această luptă internă din o persepectivă mai înaltă, ridicată peste părţile încăerate, peste lozincile afişate şi patimile desfăşurate, ea ne deschide cele mai frumoase perspective în ce priveşte viitorul patriei noastre întregite. Mulţumită patriotismului conştient al conducătorilor, înfrăţit cu patriotismul instinctiv al masselor ardeleneşti, lupta aceasta nu prezintă nici o primejdie pentru consolidarea statului român şi pentru unitatea naţională. Dimpotrivă, pe urma ei se va produce mai curând ori mai târziu, o revizuire a conştiinţei noastre colective. Toate elementele înzestrate de calităţi morale înrudite, din orice parte a ţării româneşti se vor grupa in jurul drapelului ridicat de ardeleni. Acest drapel a fost purtat cu glorie şi stropit cu sânge şi suferinţi în luptele de veacuri pe cari le-am dat pentru bunuri ideale. In luptele acestea pentru apărarea naţionalităţii noastre s’a călit moralitatea superioară a românilor din Ardeal. Odată liberaţi de sub jugul strein vom porni la luptă cu acelaş elan şi cu aceaşi stăruinţă Dacică, pentru noul ideal: Regenerarea morală a intregului neam românesc. Greşeşte d. Bogdan Duică când susţine că ţăranul român din Ardeal nu e nici naţionalist, nici ţărănist, nici liberal, ci pur şi simplu: revoluţionar. Va fi întrebuinţat şi ţăranul din Ardeal, ca oricare altul şi arme revoluţionare. A arunca însă în faţa unui popor, în fond blând şi legalist, acuza de revoluţionar, înseamnă a nu avea simţ pentru admirabilele lui calităţi lorale: idealismul, stăruinţa şi elanul. Nu. Ardeleanul a fost uneori revoluţionar când cuţitul a ajuns la os. A fost totdeauna si este si azi UN NEAM DE LUPTĂTORI. In toate timpurile şi la toate popoarele au biruit aceia, cari au dat dovadă de forţe morale superioare. Iată cuvântul pentru care credem, că elementele ardeleneşti vor birui şi de data aceasta, în ciuda tuturor obstacolelor. Egemonia morală a Ardealului se va impune, mai curând de cum îşi închipue oligarhia noastră şi toţi mercenarii ei, spre binele şi mărirea neamului nostru întregit. UMOLDOVAN Drumul unui astfel de neam duce, Dr.VALERI (Continuare din pag. I) nu trage la îndoială vitejia şi simţul lor de jertfă dovedit în vremuri de grea încercare. Dar odată întorşi la vatră, la viaţa de toate zilele, ei reiau firul întrerupt al unei vieţi îmbinată plăcerilor şi a reuşitei cu orice preţ şi cu orice mijloace în lupta pentru existenţă. Patriotismul ardelenilor e mai puţin sgomotos şi pretenţios. In schimb e mult mai adânc. O singură pildă: După zece ani de guvernare, aşa cum am fost noi guvernaţi, după şirul nesfârşit de crime naţionale săvârşite faţă de noi, după atâtea jigniri, degradări şi brutalizări, s’ar putea explica altfel splendida accentuare a unităţii noastre naţionale, cuprinsă în moţiunea de la Alba-Iulia, decât prin admiterea unui patriotism adânc şi veritabil, ca aurul munţilor noştri? Gazetarii streini, cari au asistat la măreaţa desfăşurare de forţe ale celor mai neprihănite elemente ardeleneşti, în ziua de 6 Mai, nu ştiau ce să admire mai mult: disciplina celor două sute de mii de ţărani, sau însufleţirea şi idealismul, cu care au plecat de la depărtări de zeci şi sute de chilometri spre Alba- Iulia, în urma unei simple chemări a omului inimilor şi nădejdilor lor? O presă fără scrupule, pusă în serviciul păturei noastre conducătoare, a putut să-şi plaseze toate ironiile stupide, faţă de importanţa Alba-Iuliei. Gazetarii streini însă, cari au putut să străbată până la Alba-Iulia, au dus cu sine impresia şi verdictul, că un popor de ţărani, care e clapabil de o astfel de jertfă pe altarul unui IDEAL, sau şi numai a unei iluzii, e in posesiunea unui CAPITAL MORAL, care ar face cinste oricărei ţări din lume. Am văzut cu ochii mei un bătrân de optzeci de ani, care a plecat la Alba- Iulia, în locul fiului său concentrat la armată, în preziua plecării, şi care a făcut pe jos un drum de 200 klm. numai, ca şi din familia lui să fie cineva la datorie. În piaţa Alba-Iulia un ţăran şi-a scăpat portofelul. Cel ce l-a aflat a făcut eforturi eroice ca să străbată prin mulţime, până la el şi să il predee. Şi dacă îngâmfaţii noştri stăpâni, cu glasul lor piţigăiat şi cu subtilitatea lor adusă din Fanar ar vedea seninătatea cu care cei ce au fost la Alba-Iulia au suportat bătăile neomeneşti ale jandarmilor, şicanele administraţiei şi batjocurile tuturor slugilor sistemului nostru de guvernare corupt, s’ar descoperi cu evlavie in faţa puterii morale imense. Care zace în sufletul celui din urmă țăran din Ardeal. In memoria lui Septimiu Albini Omiterea luptătorului naţional Septimiu Albini de pe placa comemorativă a memorandului se datoreşte numai grabei, de altfel lăudabilă, cu care a trebuit să lucreze comitetul pentru a putea inaugura placa în ziua de 25 Mai Suntem informaţi, că complectarea plăcii este deja în curs. Nu există nici un dubiu asupra meritelor acestui fruntaş al vieţii noastre naţionale şi culturale, care a fost Septimiu Albini, dovadă este, că deja în 1921 un grup de deputaţi fără deosebire de culoare politică au depus în Cameră un proiect de lege pentru a se da o rentă viajeră drept recompensă văduvei memorandistului Albini. Inchizându-se atunci Parlamentul, acest proiect nu s’ai putut vota, iar împrejurările politice nefavorabile ce au urmat n’au permis parlamentarilor noştri adeleni să mai reia iniţiativa aceasta binemeritată, a cărei reluare însă nu va mai întârzia mult. Ne facem o plăcută dactrie faţă de amintirea lui Sept. Albini să redăm aci câteva notiţe biografice din memoriul pregătit pentru a fi depus în Parlament. Septimiu Albini a fost un luptător entuziast pe frontul revendicărilor noastre naţionale. Tras în patru rânduri la bara justiţiei maghiare pentru scrisul lui viguros, dar just, a fost tot de atâtea ori condamnat. După ispăşirea fiecărei pedepse tribunistul martir apăsa condeiul cu o îndoită şi întreită forţă. Memorandul l-a atras în primele rânduri ale peregrinilor dela Viena, dar şi în primele rânduri ale osândiţilor. A fost judecat la doi ani şi jumătate închisoare. N’a executat şi aceasta a cincea pedeapsă nedreaptă, ci s’a refugiat in regat, unde a funcţionat ca profesor şi archivar la Academie până la sfârşitul vieţii. Ca toţi slujbaşii cinstiţi, Septimiu Albini moare sărac, lăsând urmaşii in grija zilei de mâine. In atenţia părinţilor cari au copii la şcoală Ordinea examenelor de la liceu, pentru sfârşitul anului şcolar, a fost stabilită de ministerul instruciunii în modul următor: Cursurile pentru cl. IV şi a VIII-a se închid la 31 Mai, iar pentru celelalte clase în 5 Iunie. Examenele particulare încep la 1 Iunie pentru cl. I, II, III, VI, VII şi VIII şi durează cl. VIII dela 1—20 Iunie, iar celelalte clase dela 1—24 Iunie (cl. IV a început examenele la 15 Mai şi durează până la 1 Iunie). Examenele de admitere în cl. V, dela 4—7 Iunie. înscrierile la examenele de bacalaureat a celor vechi până la 5 Iunie. Examenele particulare de cl. V dela 9—25 Iunie. Examenele de sfârşit de an: cl. VIII, dela 5—20 Iunie. Clasele V, VI şi VII dela 10—24 Iunie. Examenele de admitere la clasa I dela 25—28 Iunie. Examenele de bacalaureat dela 25 Iunie—10 Iulie. Dintre dispoziţiile referitoare la începutul viitorului ani şcolar, pentru orientarea şi lămurirea cititorilor noştri, spicuim următoarele: înscrierile şi reînscrierile între 1 —3 Sept. Examenele de admitere în cl. I şi de bursă intre 5—10 Sept. Examenele de corigenţă, integrale la stat şi examenele particulare între 5—15 Sept. înscrierile la examenele de bacalaureat a celor vechi până la 5 Sept. La 17 Sept. înscrierile elevilor cari au trecut examenele între 5—15 Septemvrie în clasele respective sau la examenele de admitere în clasa V sau la examenul de tranziţie pentru cl. VIII. Examenul de tranziţie pentru cl. VIII dela 18—21 Sept. Examenele de admitere în cl. V, dela 18—21 Sept. Examenele de bacalaureat intre 25 Sept.—10 Oct., iar începerea cursurilor la 24 Sept. Tel ’de — UNUL CARE STRANGE SĂRUTĂRILE INTR’O CARTE. Nu poate fi decât un american năzdravăn. Acest american are o carte cu foi albe curate, când întâlneşte o femee frumoasă o roagă să-şi ungă buzele cu o unsoare roşie şi să sărute îndesat pe o foaie din cartea lui. Buzele se întipăresc pe foaia cea albă. Apoi lipeşte şi fotografia femeii şi o roagă să se iscălească. La noi ar fi bine să se găsească cineva care să strângă (aşa cum face americanul) sărutările liberalilor. Credem că foile cu sărjitul lor ar fi bune la hârtie de prins muşte. Trebuie să fie tare veninos sărutul de liberali. — AVERE NU GLUMA. In Japonia soţia unui băcan din Kioto a dăruit bărbatului ei de Anul Nou un dar, cum nu poate dărui oricine şi anume: cinci fetiţe şi un băiat. Toţi copii trăiesc şi sunt voinici. Statul a trimis o decoraţie vrednicei mame. In Japonia de altcum s’au cam obişnuit femeile să nască deodată câte 3—4 copii. — Săptămâna bunătăţii. Intre 15^— 24 Mai va avea loc la Paris aceasta săptămână, denumită a bunătăţii, în care timp fiecare locuitor trebuie să jertfească ceva pentru nenorociţii dela spitale, din închisori, pentru săraci şi pentru toţi cei cari au nevoie de a fi sprijiniţi. Frumos şi creştinesc obicei. — Din ciudăţeniile bogaţilor. Un multimilionar, Payne, din Australia, după ce a lăsat prin testament, în diferite scopuri, o jumătate de milion lire sterline,a dispus ca palatul său, cu adevărat princiar, să fie ars până la pământ imediat după înmormântare. Omul a murit, iar autorităţile îşi bat capul cum să execute dispoziţia testamentului.