Patria, iunie 1928 (Anul 10, nr. 118-140)

1928-06-01 / nr. 118

Ce să facem­ ca să scăpăm de friguri? Intâiu vom­ stârpi ţânţarii, cari poar­tă cu ei sămânţa sau germenii malariei. Acest lucru îl putem face numai dacă se vor canaliza toate apele de la supra­faţa pământului, cum sunt bălţile şi mlaştinile din apropierea locuinţelor unde este cuibul germenilor de malarie şi unde le place ţânţarilor să vieţuias­că în timpul verii. Ţânţarii frigurilor numiţi şi anofeli se cunosc prin aceea, că atunci când stau pe un perete, au poziţia verticală ca rin cui bătut în perete. Prin urmare de a­­ceşti ţânţari să ne păzim. Acei cari stau paralel cu peretele nu pot da boala. Ţânţarul anofel pişcând un bolnav de friguri, ia de la acestat nu numai sân­gele ci şi germenele malariei. Din gura ţânţarului, prin înţeparea unui om să­nătos, germenele trece în sângele omului şi-l îmbolnăveşte. Prin astuparea bălţilor şi a gropilor cu apă din jurul locuinţelor noastre şi dând scurgere mlaştinelor din apropie­rea satelor, ţânţarii nu mai au chip de a se prăsi punându-şi ouăle în apropie­rea caselor. Putem stârpi ţânţarii şi prin aruncarea de petrol în bălţile cu apă sau în mlăştini. Petrolul se întinde deasu­pra apei şi larvele ţânţarilor ne mai a­­vând aier se îneacă şi mor. Odată ce am stârpit ţânţarii boala fri­gurilor nu se mai întinde. Rămâne să vedem cum se vindecă bol­navii de friguri sau malarie. In satele unde bântuie frigurile oame­nii vor lua în fiecare zi sau din două în două zile prafuri de chinină aşa cum va prescrie medicul. Bolnavii cu malarie de asemenea vor lua chinină în fiecare zi, nu numai în timpul cât ţine boala ci şi după vinde­care timp de 2-3 luni. In acest scop medicii însărcinaţi cu apărarea sănătă­ţii oamenilor au la îndemână o cantita­te mai însemnată le chinină pe seama a­cestor bolnavi şi fiecare ducându-se la doctor va primi dacă e necesară chinina în mod gratuit. Cu ajutorul mijloacelor arătate aci vom desrădăcina malaria din rân­durile poporului nostru, asigurându-i o viaţă mai lungă şi plină de sănătate de care s’au bucurat strămoşii noştrii în­totdeauna. Dr. ALEXANDRU CRIŞAN medic comunal Oradea — Ţărani! Fiecare să citească cărticica „Astrei”: „Băncii populare şi coperative săteşti” de Ion Popa-Câmpeanu, profesor în Blaj. Preţul 6 lei. Se găseşte la Federa­le şi librării. Comenzi peste 50 exemplare la Seminariul de politică socială Cluj, Uni­versitate. ...... VIENEZA ŞI ŢIGLĂSOLZI CĂRĂMIDĂ oferă prompt cu preţuri foarte ieftine Biroul Central de vânzare al Fabricilor de cărămizi şi Ţigle din Cluj, Str. Memorandului 22 Telefon 923. M 8­1- Creditul Banatean Institut de credit şi economii în Lugoj Capital social deplin vânat Lei 10.000.000 Fonduri de rezervă Lei 2.000.000 Face operaţiuni de bancă, împru­muturi pe cambii şi realităţi ipote­­care, cu dobândă redusă. Depuneri spre fructificare avantajoase. Avan­suri asupra lucrări sigure și renta­bile. Sprijinește orice în­treprndere serioasă și cinstită. 451­1- PATRIA Vineri, 1 Iunie. — Anul X. — Nr. 118. Criza morala a neamului românesc peste toate suferinţele şi umilinţele cal­varului, drept la biruinţă, la egemonie morală. Iată înţelesul adânc al luptei inevita­bile dintre ardelenii de la Nord şi dintre muntenii de la Sud, precum şi explicaţia adevărată a biruinţii finale, a celor din­tâi asupra celor din urmă. Privită această luptă internă din o persepectivă mai înaltă, ridicată peste părţile încăerate, peste lozincile afişate şi patimile desfăşurate, ea ne deschide cele mai frumoase perspective în ce pri­veşte viitorul patriei noastre întregite. Mulţumită patriotismului conştient al conducătorilor, înfrăţit cu patriotismul instinctiv al masselor ardeleneşti, lupta aceasta nu prezintă nici o primejdie pentru consolidarea statului român şi pentru unitatea naţională. Dimpotrivă, pe urma ei se va produce mai curând ori mai târziu, o revizuire a conştiinţei noastre colective. Toate elementele înzestrate de cali­tăţi morale înrudite, din orice parte a ţării româneşti se vor grupa in jurul drapelului ridicat de ardeleni. Acest drapel a fost purtat cu glorie şi stropit cu sânge şi suferinţi în luptele de veacuri pe cari le-am dat pentru bu­nuri ideale. In luptele acestea pentru apărarea na­ţionalităţii noastre s’a călit moralitatea superioară a românilor din Ardeal. Odată liberaţi de sub jugul strein vom porni la luptă cu acelaş elan şi cu aceaşi stăruinţă Dacică, pentru noul ideal: Regenerarea morală a intre­gului neam românesc. Greşeşte d. Bogdan­ Duică când sus­ţine că ţăranul român­ din Ardeal nu e nici naţionalist, nici ţărănist, nici liberal, ci pur şi simplu: revoluţionar. Va fi întrebuinţat şi ţăranul din Ar­deal, ca oricare altul şi arme revoluţio­nare. A arunca însă în faţa unui popor, în fond blând şi legalist, acuza de revolu­ţionar, înseamnă a nu avea simţ pentru admirabilele lui calităţi lorale: idealis­mul, stăruinţa şi elanul. Nu. Ardeleanul a fost uneori revolu­ţionar când cuţitul a ajuns la os. A fost totdeauna si este si azi UN NEAM DE LUPTĂTORI. In toate timpurile şi la toate popoa­rele au biruit aceia, cari au dat dovadă de forţe morale superioare. Iată cuvântul pentru care credem, că elementele ardeleneşti vor birui şi de data aceasta, în ciuda tuturor obstaco­lelor. Egemonia morală a Ardealului se va impune, mai curând de cum îşi închipue oligarhia noastră şi toţi mercenarii ei,­­ spre binele şi mărirea neamului nostru întregit. UMOLDOVAN Drumul unui astfel de neam duce, Dr.VALERI (Continuare din pag. I) nu trage la îndoială vitejia şi simţul lor de jertfă dovedit în vremuri de grea în­cercare. Dar odată întorşi la vatră, la viaţa de toate zilele, ei reiau firul întrerupt al unei vieţi îmbinată plăcerilor şi a reuşitei cu orice preţ şi cu orice mijloace în lup­ta pentru existenţă. Patriotismul ardelenilor e mai puţin sgomotos şi pretenţios. In schimb e mult mai­­ adânc. O singură pildă: După zece ani de guvernare, aşa cum am fost noi guvernaţi, după şirul nesfâr­şit de crime naţionale săvârşite faţă de noi, după atâtea jigniri, degradări şi brutalizări, s’ar putea explica altfel splendida accentuare a unităţii noastre naţionale, cuprinsă în moţiunea de la Alba-Iulia, decât prin admiterea unui patriotism adânc şi veritabil, ca aurul munţilor noştri? Gazetarii streini, cari au asistat la măreaţa desfăşurare de forţe ale celor mai neprihănite elemente ardeleneşti, în ziua de 6 Mai, nu ştiau ce să admire mai mult: disciplina celor două sute de mii de ţărani, sau însufleţirea şi idea­lismul, cu care au plecat de la depărtări de zeci şi sute de chilometri spre Alba- Iulia, în urma unei simple chemări a o­­mului inimilor şi nădejdilor lor? O presă fără scrupule, pusă în servi­ciul păturei noastre conducătoare, a pu­tut să-şi plaseze toate ironiile stupide, faţă de importanţa Alba-Iuliei. Gazeta­rii streini însă, cari au putut să stră­bată până la Alba-Iulia, au dus cu sine impresia şi verdictul, că un popor de ţă­rani, care e clapabil de o astfel de jertfă pe altarul unui IDEA­L, sau şi numai a unei iluzii, e in posesiunea unui CAPI­TAL MORAL, care ar face cinste ori­cărei ţări din lume. Am văzut cu ochii mei un bătrân de optzeci de ani, care a plecat la Alba- Iulia, în locul fiului său concentrat la armată, în preziua plecării, şi care a fă­cut pe jos un drum de 200 klm. numai, ca şi din familia lui să fie cineva la da­torie. În piaţa Alba-Iulia un ţăran şi-a scă­pat portofelul. Cel ce l-a aflat a făcut eforturi eroice ca să străbată prin mulţi­me, până la el şi să il predee. Şi dacă îngâmfaţii noştri stăpâni, cu glasul lor piţigăiat şi cu subtilitatea lor adusă din Fanar ar vedea seninătatea cu care cei ce au fost la Alba-Iulia au suportat bătăile neomeneşti ale jandar­milor, şicanele administraţiei şi batjocu­rile tuturor slugilor sistemului nostru de guvernare corupt, s’ar descoperi cu evlavie in faţa puterii morale imense. Care zace în sufletul celui din urmă ță­ran din Ardeal. In memoria lui Septimiu Albini Omiterea luptătorului naţional Sep­timiu Albini de pe placa comemorativă a memorandului se datoreşte numai gra­bei, de altfel lăudabilă, cu care a tre­buit să lucreze comitetul pentru a pu­tea inaugura placa în ziua de 25 Mai Suntem informaţi, că complectarea plă­cii este deja în curs. Nu există nici un dubiu asupra meritelor acestui fruntaş al vieţii noastre naţionale şi culturale, care a fost Septimiu Albini, dovadă este, că deja în 1921 un grup de depu­taţi fără deosebire de culoare politică au depus în Cameră un proiect de lege pentru a se da o rentă viajeră drept re­compensă văduvei memorandistului Al­bini. Inchizându-se atunci Parlamentul, acest proiect nu s’ai putut vota, iar îm­prejurările politice nefavorabile ce au urmat n’au permis parlamentarilor noş­tri adeleni să mai reia iniţiativa aceasta binemeritată, a cărei reluare însă nu va mai întârzia mult. Ne facem o plăcută dactrie faţă de amintirea lui Sept. Al­bini să redăm aci câteva notiţe biografi­ce din memoriul pregătit pentru a fi de­pus în Parlament. Septimiu Albini a fost un luptător en­tuziast pe frontul revendicărilor noastre naţionale. Tras în patru rânduri la bara justiţiei maghiare pentru scrisul lui vigu­ros, dar just, a fost tot de atâtea ori con­damnat. După ispăşirea fiecărei pedep­se tribunistul martir apăsa condeiul cu o îndoită şi întreită forţă. Memorandul l-a atras în primele rân­duri ale peregrinilor dela Viena, dar şi în primele rânduri ale osândiţilor. A fost judecat la doi ani şi jumătate închisoare. N’a executat şi aceasta a cincea pe­deapsă nedreaptă, ci s’a refugiat in re­gat, unde a funcţionat ca profesor şi ar­­chivar la Academie până la sfârşitul vieţii. Ca toţi slujbaşii cinstiţi, Septimiu Albini moare sărac, lăsând urmaşii in grija zilei de mâine. In atenţia părinţilor cari au copii la şcoală Ordinea examenelor de la liceu, pen­tru sfârşitul anului şcolar, a fost stabi­lită de ministerul instruciunii în modul următor: Cursurile pentru cl. IV şi a VIII-a se închid la 31 Mai, iar pentru celelalte clase în 5 Iunie. Examenele particulare încep la 1 Iu­nie pentru cl. I, II, III, VI, VII şi VIII şi durează cl. VIII dela 1—20 Iunie, iar celelalte clase dela 1—24 Iunie (cl. IV a început examenele la 15 Mai şi du­rează până la 1 Iunie). Examenele de admitere în cl. V, dela 4—7 Iunie. înscrierile la examenele de bacalau­reat a celor vechi până la 5 Iunie. Examenele particulare de cl. V dela 9—25 Iunie. Examenele de sfârşit de an: cl. VIII, dela 5—20 Iunie. Clasele V, VI şi VII dela 10—24 Iunie. Examenele de admitere la clasa I dela 25—28 Iunie. Examenele de bacalaureat dela 25 Iu­nie—10 Iulie. Dintre dispoziţiile referitoare la înce­putul viitorului ani şcolar, pentru orien­tarea şi lămurirea cititorilor noştri, spi­cuim următoarele: înscrierile şi reînscrierile între 1 —3 Sept. Examenele de admitere în cl. I şi de bursă intre 5—10 Sept. Examenele de corigenţă, integrale la stat şi examenele particulare între 5—15 Sept. înscrierile la examenele de bacalau­reat a celor vechi până la 5 Sept. La 17 Sept. înscrierile elevilor cari au trecut examenele între 5—15 Septem­vrie în clasele respective sau la exame­nele de admitere în clasa V sau la exa­menul de tranziţie pentru cl. VIII. Examenul de tranziţie pentru cl. VIII dela 18—21 Sept. Examenele de admitere în cl. V, dela 18—21 Sept. Examenele de bacalaureat intre 25 Sept.—10 Oct., iar începerea cursurilor la 24 Sept. Tel ’de — UNUL CARE STRANGE SĂ­RUTĂRILE INTR’O CARTE. Nu poate fi decât un american năzdravăn. Acest american are o carte cu foi albe curate, când întâlneşte o femee frumoa­să o roagă să-şi ungă buzele cu o un­soare roşie şi să sărute îndesat pe o foa­ie din cartea lui. Buzele se întipăresc pe foaia cea albă. Apoi lipeşte şi foto­grafia femeii şi o roagă să se iscălească. La noi ar fi bine să se găsească cineva care să strângă (aşa cum face america­nul) sărutările liberalilor. Credem că foile cu sărjitul lor ar fi bune la hârtie de prins muşte. Trebuie să fie tare ve­ninos sărutul de liberali. — AVERE NU GLUMA. In Japo­nia soţia unui băcan din Kioto a dăruit bărbatului ei de Anul Nou un dar, cum nu poate dărui oricine şi anume: cinci fetiţe şi un băiat. Toţi copii trăiesc şi sunt voinici. Statul a trimis o decoraţie vrednicei mame. In Japonia de altcum s’au cam obişnuit femeile să nască de­odată câte 3—4 copii. — Săptămâna bunătăţii. Intre 15^— 24 Mai va avea loc la Paris aceasta săp­tămână, denumită a bunătăţii, în care timp fiecare locuitor trebuie să jertfeas­că ceva pentru nenorociţii dela spitale, din închisori, pentru săraci şi pentru toţi cei cari au nevoie de a fi sprijiniţi. Frumos şi creştinesc obicei. — Din ciudăţeniile bogaţilor. Un mul­timilionar, Payne, din Australia, după ce a lăsat prin testament, în diferite sco­puri, o jumătate de milion lire sterline,­­a dispus ca palatul său, cu adevărat princiar, să fie ars până la pământ ime­diat după înmormântare. Omul a murit, iar autorităţile îşi bat capul cum să exe­cute dispoziţia testamentului.

Next