Patria, martie 1929 (Anul 11, nr. 47-71)
1929-03-01 / nr. 47
Anni ai Xî-Iea, No. 47. Director: î ION CLOPOŢEL Ş Redacţia şi administraţia: | ABONAMENT ANUAL: | || Profesiuni libere — — — — 800 1 CLUJ, STR. REGINA MARIA No. 11. | Funţionari _____ 700 | 1 ____,________ « Autorităţi şi instituţiuni — — 1600 9 TELEFON: 13-31 şi 1S-10. | in streinătate dublu. 9 CLUJ, Vineri I Martie 1939 ?osr No 11176/929 Peatru Cuitura s. P°POr^i fîoi,terat*a DIRECTIA POLITICA: 'comitetul de presă al Partidului Naţ.* Ţărănesc secţia Ardealului. Roadele descentralizării Centralizarea abuzivă din anii de după unire a avut drept rezultat o vlăguire a vieţii provinciilor unite. Sleirea puterilor producătoare din nouile teritorii a provocat repercusiuni dureroase asupra economiei naţionale. Acţiunea necugetată de a concentra totul la Bucureşti, de a aranja acolo chiar şi chestiunile mărunte care cad în atribuţiile autorităţilor locale, trebuia să ducă în chip fatal la o congestionare a centrului care anchiloza şi imobiliza mişcările. Părăsirea extremităţilor de Stat şi cultivarea excesivă a organelor centrale era şi neeconomică şi nesănătoasă: afluenţa exagerată a sângelui asupra inimii periclitează existenţa unui organism. Nu mai vorbim de împrejurarea, că Bucureştii peste tot nu şi-au creat cadrele largi şi corespunzătoare multiplelor nevoi ale ţării mărite. Departamentele ministeriale suferă de îngrădirea şi insuficienţa tehnică şi profesională a oglindirii intereselor mari ale provinciilor. Se poate astfel imagina, cât de vie este bucuria populaţiei din regiunile componente ale patriei că noua reformă administrativă va înlătura stavilele şi va pune capăt neajunsurilor grave pricinuite de hrăpăreţul,nesăbuitul şi monopolizatorul centralism practicat de oligarhia bucureşteană. Deabia a pătruns în ţară svonul, că reforma se va face şi speranţe vii încălzesc iarăş sufletul amorţit al naţiunii. O descentralizare largă şi norocoasă e menită să restabilească echilibrul sdruncinat dintre autonomia locală restaurată şi dreptul de control al Statului. Cele două principii, întâiul de jos care să iasă din conştiinţa necesităţilor locale, deci diversificător, şi, al doilea de sus, deci unificator, trebuie să se întâlniască într’o colaborare armonică pentru propăşirea generală. Principiile de cari este călăuzit guvernul la îndeplinirea refacerii administrative sunt reclamate de urgenţa nevoilor poporului. Se vor fixa atribuţiile cari vor da autorităţii locale un prestigiu sporit şi vor scuti centrul de asediul petiţiunilor şi de cheltuiala călătoriilor inoportune. Instituirea unor autorităţi regionale va ocaziona un avânt care va accelera progresul. O viaţă nouă va pulsa în capitalele Ardealului şi celorlalte provincii. Unim- Sesiunea de primăvară a Ligii naţiunilor — Problema minoritară va fi lichidată definitiv — Cluj, 28. — Sesiunea din Martie a Ligii Naţiunilor promite a fi una din cele mai interesante din câte au fost până acum. In urma duelului Strassemann- Zalesky ce a avut loc în ultima şedinţa, Consiliului, problema minorităţilor a fost luată de pe ordinea de zi a sesiunii actuale. Pretinsele persecuţii ale minorităţii germane din Polonia vor fi expuse cu deosebită amploare de către deegaţiuunea germană. Natural că nici vecinii noştri unguri nu vor scăpa această ocaziune de a inunda cu plângerile lor încă odată biroul Consiliului 1?, şi de astădată plenul Ligii va şti sa dea acelaş crezământ văicărorilor maghiare de zece ani veşnic aceleaşi. Delegaţiunea română este decisă de astădată să lichideze definitiv această chestiune. D Titulescu şi Antóniade vor fi secondaţi la discuţiuni de o comisiune instituită din cunoscătorii problemei minoritare din România în frunte cu secretarul general dein externe d. Gr. Gafencu şi din care vor face parte dd. dr. Viorel Tilea, dr. Zenovie Păclişeanu şi Savel Rădulescu. Sperăm că de astădată sub povara zdrobitoare a docuemntelor ce le va furniza delegaţiunea română, ungurilor le va pieri pofta de a mai agita înaintea Ligii Naţiunilor problema minorităţilor din România. Catedrala neamului se va ridica pe locul actualei Patriarhii Bucureşti, 28. — înaltul Regent Miron Cristea a fost de părerea că noua Catedrală a neamului să se zidească pe locul actualei Patriarhii. In acest caz Camera deputaţilor va fi mutată. Se vor lichida datoriile Statului la lunca naţională — Banca Naţionala a hotărît spargerea plafonului — . — Serviciul nostru special — Bucureşti, 28. — Ziarul „Curentul“ anunţă că guvernul a hotărît lichidarea datoriilor statului la Banca Naţională. Se va deschide un credit de două miliarde lei pe care ministerul finanţelor îl va depune la dispoziţia Băncii Naţionale. In urma acestei situaţii Banca Naţională a hotărît spargerea plafonului şi sporirea de emisiune. Această hotărîre a fost luata în urma planului de stabilizare întocmit de d. Charles Rist. Coaliția partidelor din Germania — Stressemannt se va retrage spre politica Germaniei — — Serviciul nostru special — Berlin, 28. — Cancelarul Müller- Planken a avut o lungă convorbire cu ministrul de externe Stressemann în vederea realizării marei coaliții Cancelarul a fost cercetat apoi de d. Stegerwald din partea partidelor de la centru care deasemenea a avut o convorbire în această privinţă- D. Stressemann a comunicat cancelarului dorinţa sa de a se retrage cât mai curând din viaţa politică. A asigurat însă pe d. Müller-Planken că demisiunea sa nu se va produce până când conferinţa reparaţiunilor mi-şi va termina lucrările şi până când vor fi garanţii că schimbarea persoanei ministrului de externe nu va avea urmări mai grave din punct de vedere al intereselor Reichului. puls general de regenerare va stăpâni lumea economică deopotrivă cu iniţiativele culturale. Faţă de centralismul care a secătuit şi disociat puterile naţiunii, descentralizarea va realiza scopul dublu: de a da o ameliorare locală maximă şi prin ea de a întări ţara întreagă ca o rezultantă fericită a componentelor regionale prospere. Ion Clopoțel Referitor la legea de la 23 Martie 1904 publicat în Monitorul Oficial No. 205 din 19. XII. 422. Expedierile sunt scutite de taxele poștale. PROBLEMEI E VREMI Menirea educaţiei fizice de Yatros Curentele moderne în educaţia tineretului se îndreaptă tot mai hotărât înspre vechiul ideal al antichităţii clasice, reclamând cu insistenţă o cultivare simultană şi armonică a trupului, sufletului şi minţii. Fără îndoială ca şcoala de astăzi cu programul ei pur intelectual, neglijând aproape complect fizicul şi acordând mult prea puţină însemnătate eticei sociale, va trebui în curând şi la noi supusă unei radicale reforme. Căci transformările ce urmează să se înfăptuiască în acest domeniu nu înseamnă, după cum le place unora să creadă, numai o simplă satisfacere a spiritului timpului, o cedare în faţa valului general (şi poate trecător) de simpatie ce străbate opinia publică in favoarea mişcării sportive, rostul lor este mult mai adânc şi ceia ce urmăresc se confundă cu însăşi interesele vitale ale neamului. Nu poate fi tăgăduit, că vigoarea unei naţiuni, forţa ei de resistenţă şi acţiune depindede desvoltarea armonioasă a tuturor facultăţilor sale biologice. Orce unilateralitate în desvoltare nu poate decât să diminue această vigoare. Atâta vreme cât şcoala cu metoda ei excesiv raţionalişti era numai o prerogativă a câtorva privilegiaţi, unilateralitatea sistemului ei educativ rămânea o problemă cu caracter individual. Astăzi însă, când toţi copiii sunt supuşi aceluiaşi tratament, este inevitabil, ca el să se repercute asupra structurii biologice a întregii naţiuni. Şi nu avem dreptul să desfigurăm această structură sacrificând anumite caractere pentru a putea ipertrofia altele. Idealul urmărit va trebui să fie un întreg armonie. Este puţin probabi că impunând tineretului preocupări pur intelectuale vom izbuti să creştem gene- raţii întregi de gânditori, dar este sigur, că prin această metodă vom obţine adolescenţi fără vlagă şi entusiasm, obosiţi înainte de vreme, inferiori din punct de vedere fizic şi în consecinţă lipsiţi de acel suport robust fără de care nu se poate păstra o conduită morală fermă şi neşovăitoare. Efectele acestui sistem sunt defavorabile nu numai sănătăţii neamului nostru dar şi apărării naţionale şi consolidării vieţii noasre sociale. O complectare a creşterii se se dă copiilor printr-o educaţie fizică !*-