Patria, aprilie 1929 (Anul 11, nr. 72-93)

1929-04-04 / nr. 72

mSmmm 9» mitaraf volutim, a procedat la toflptuiros rapidă a planurilor de fforoponizara. Dar fatalismul religiei a făcut ca seminția mohamedană să se îm­potrivească totdeauna oricărei în­cercări de cultivare. Islamul a ri­dicat în cugetul locuitorilor Ira­nului o fortăreaţă ultra-fatalistă, teren foarte arid oricărui avans cultural. Pasivitatea lascivă şi ve­­cinică a mohamedanului este re­fractară unei încercări d© progres politico-social. Totuşi „omul renaşterii" afgane nu s’a descurajat. A­­continuat­­cu revoluţiunea, dar... Supuşii au început să şovăiască, iniţiativa demagogică şi mefitică­ a câtorva indivizi, cari mai târziu au format statul major al revolu­ţionarilor, „apărătorii credinţei“,, având în frunte pe solul glasului sfânt din Mecca, Habib Ullah, au exploatat această agitaţie a popo­rului în potriva aceluia care a cu­tezat să profaneze virginitatea unui nea­m­ erou, dând mâna şi îm­­prumutârnd nelegiuirile albilor. Murmurul cetăţenilor pătrunsese întreg regatul. Primele impreca­­ţiuni se ridicau dela răsărit, iar zăngănitul armelor dela miază-zi a încins răscoala. Spre Kabul! Trupele amice regelui nu putură rezista, iar pământul sătos sforăia acoperit de sângele luptătorilor. Sângele regelui urma să boteze lauda nerecunoscătoare a mediu­lui destinat luminării. Amannulah se refugiă spre gra­nițe. Binele nu mai putea decide în această dolomă, ci arta de a gu­vernă­ Şi numai un dram de noroc pe deoparte şi incapacitatea de a con­duce o ofensivă mai mare a lui Habib Ullah pe de cealaltă, nu a­ desăvârşit viaţa unui martir precoce pentru civilizarea orientu­lui. Putin lipsea pentru ca Aman­­nullah să păşească din nou în Eu­ropa, stabilindu-se într’un elegant hotel din marile şi neobositele ca­pitale, al cărui portar şoptind cu o ironie reverenţioasă, ar fi lămu­­rurit pe vre-un curios de identi­tatea acestei apariţii exotice: „Ex-regele Afganistanului!" Leon V. Proca-Sibiu _o ’S m «ja-CC *3 CC «3g5CJci 20 volum­e, 200.000 articole, 1­60.000 chipuri tratat de peste 600 savanţi. Preţul redus de subscripţie 200—300 Lei lunar numai până la 30 Aprilie 1029. Cereţi broşura gratuită: Der grose Brocthaus neu von A—Z, din care veţi afla toate detailuile de la LIBRĂRIA KRAFFT & DROTLEFF^ SIBIU. Căsuţa poştală No. 89, 71 N. N. * * Timpul costă bani. Cel care are na autom­obil, economiseşte mult timp, deci mulţi banii. Iar aceia care îşi cumpără ex Ford nou la firma Perry, Cluj, eco­nomiseşte gr. mai mulţi fáfBIA Joi, 4 Aprilie, - An. XL­­­I* 71 Literare- Culturale De la fraţii din America­­ Ştiri culturale MUTAREA ZIARULUI „RO­MANUL" LA DETROIT. Pe ur­ma stăruinţei mai multor frun­taşi români din America, redacţia şi administraţia ziarului „Româ­nul" s-a mutat la Detroit, oraş cu 35.000 locuitori români. Astfel, zia­rele româneşti vor răspândi lumi­na învăţăturii din două centre în­semnate: din Cleveland, unde a­­pare ziarul „America“ şi unde s-a înfiinţat cea dintâi societate romă­­nească, şi din Detroit, unde, zia­rul „Românul“ va aduce românilor, americani cele mai mari foloase. MAESTRUL ENESCU IN A­­MERICA. Luni în 11 Martie a so­sit la Cleveland marele maestru Enescu, care a mai fost şi de altă­dată în America, fiind totdeauna bine primit din partea românilor americani. Iar joi în 14 Martie şi-a început seria concertelor, des­pre a căror rezultat, nu ne îndoim, ziarele româneşti din America ne vor aduce cele mai plăcute ştiri. Românii din Cleveland au săr­bătorit după cum se cuvine pe re­prezentantul artei naţionale, şi tot astfel, şi cei din alte oraşe. Marţi, în 12 Martie s-a dat şi un banchet în onoarea distinsului oa­­spe, la care, au luat parte toţi fruntaşii vieţii româneşti din Cle­veland. EXPOZIŢIE NAŢIONALA. Luni în 18 Martie s’a deschis, tot la Cleveland o expoziţie de artă na­ţională a tuturor popoarelor lumii, la care, au fost invitaţi să ia par­te şi românii. Pentru secţia româ­nească a expoziţiei s’a clădit o ca­să ţărănească de toată frumuse­ţea. Românii americani au trimis la expoziţie o mulţime de lucruri frumoase, mai ales ţesături şi cio­plituri în lemn. Expoziţia a fost deschisă 5 zile, având foarte mulţi vizitatori. Despre rezultatele ei vom da seama în aoul viitor, al ziarului nostru. O NOUA SOCIETATE DE FE­­MEI. La stăruinţele preotului Ni­­colae Mihai, femeile din oraşul Indiana au înfiinţat o societate, al cărei scop este înfrumseţarea bi­­sericei. Preşedintă a fost aleasă­ Susana Fulica, vicepreşedintă Ioana Rău, secretară Anghelina Sondean, casieră Melania Soancă, iar controlară Ana Opriş. Dorim tinerei societăţi să muncească în folosul neamului. ROMANII SI UNIVERSITATEA DIN PITTSBURGH. In oraşul Pittsburgh se ridică o uriaşă clă­dire pentru Universitate, în care, se va pune la dispoziţia fiecărei naţiuni câte o sală pentru arta şi cultura ei naţională. Clădirea sălii româneşti va costa 10000 dolari, sumă care va fi colectată între toţi românii din America. S’a ales şi un comitet în frunte cu dnii I. Craiovan şi preotul V. Husa, care se va îngriji de colectarea banilor trebuincioşi. CONFERINŢE. D. Gheorghe Boncescu, secret. Legaţiunei Ro­mâne a ţinut o conferinţă în ora­şul Bethesda din Maryland, vor­bind despre arta ţărănească româ­nă. In faţa unei mari mulţimi de ascultători de toate neamurile, conferenţiarul a spus, între altele, următoarele: „Dela începutul primăverei, pâ­nă târziu toamna, ţăranii şi ţăran­cele lucrează la munca câmpului şi n’au timp de odihnă sau de alte ocupaţii. Dar imediat ce vine iar­nă, sufletul ţăranului îşi găseşte exprimarea în atâtea şi atâtea lu­cruri de artă. Fetele şi nevestele tinere dau la lumină frumoase cusături şi ţesă­turi colorate. Altele ţes pânză atât de fină că pare a fi pânză de pă­ianjen, or îmbină colorile sau fac minunate flori pe covoare de lână". — O altă conferinţă a ţinut păr. I. Spătăria la Joungstown,vor­bind despre formarea limbei române. Păr. Spătariu şi-a încheiat con­ferirea cu un puternic apel la pă­rinţi, ca să-şi crească copiii în spi­rit românesc, învăţându-i să-şi iu­bească limba, această comoară moştenită dela strămoşi pentru păstrarea căreia s’a vărsat atâta sânge şi îndurat atâtea suferinţi. TEATRU­ LA AKRON. Dumi­­necă în 3 Martie s’a dat o reprezen­taţie teatrală românească în ora­şul Akron (Ohio), jucându-se pie­sa „Paza Maicii Sf­inte". Corul ro­mânesc al oraşului a cântat, atât înainte, cât şi după teatru, fru­moasele cântări: „Uită mamă", de G. Dima şi „Cântec de Vară" de I. Procopiu. Frumoasa serbare, condusă de preotul Alexandru Bo­­gioacă, a avut o foarte bună reu­şită. ÎNCERCARE DE SINUCIDE­RE. Românul Ioan Stoia din Jima Ohio, din cauze necunoscute încă a cercat să-şi taie gâtul cu un bri­ceag, luând în acelaşi timp şi otra­vă. Vârful de oţel a ajuns însă numai până la laringe, făcând pe nefericitul om să-şi piardă graiul. El a fost dus la spitalul orăşenesc, unde i se dau toate îngrijirile tre­buincioase. Cu toate acestea sunt puţine nădejdi să rămână în viaţă. Spectacole CINEMA „CORSO" Mercuri: „Gaucho“, în rolul prin­cipal Douglas Fairbanks. Joi, orele 5, 7, 9: Premieră: Reîntoarcerea în Patrie cu Lars Hanson şi Dita Parlo. Vineri, de la orele 5, 7 şi 9: Reîntoarcerea în Patrie cu Lars Hanson şi Dita Parlo. Sâmbătă, de la orele 5, 7­ şi 9: Reîntoarcerea în Patrie cu Lars Hanson şi Dita Parlo. Duminecă dela ora 11 Matineu, iar dela orele 3, 5, 7, 9: Reîntoarce­rea în Patrie cu Lars Hanson şi Dita Parlo. A apărut — Cea mai frumoasă fată din lume este desigur în găoacea tim­pului actual. Nu va trece anul și Universul își va avea și el fru­moasa lui regină aleasă după gustul celor de la Golveston. Cum însă niciodată nu e frumos ceea ce e frumos ci ceea ce place, o seamă de regișori din Berlin au hotărât că noua frumusețe care se va a­­lege va trebui să fie grasă. Fe­m­ei sveltă, subţire, cu talia ca o linie curbă, femeia şarpe, şi-a trăit vremea. Asociaţia pictorilor ger­mani a premiat recent de tot o femeie grasă şi „plină“ dar cu a­­tât mai mult lipsită de graţie. Sir Cohram, un regisor englez pentru a face propagandă pentru noul tip de femeie şi-a format o „trupă“ de femeieşte durdulii cu cari s’a îmbarcat zilele trecute pentru noul continent. Ideia dlui Cohram este in orice caz interesantă iar expe­rienţa poate fi într’o măsură oare­care, edificatoare asupra gustului actual al oamenilor. Succesul pro­pagandei însă nu se îndoieşte ni­meni că va depinde doar de stă­ruinţa femeilor grase şi de slăbi­ciunea celor slabe. Mis România are şansa de a nu fi nici prea grasă nici prea cu talie. Cine ştie ? — Rampa de Sf. Paşti aduce un interesant interview cu distin­sul nostru scriitor de la Iaşi de Mi­hail Sadoveanu. — Duminecă, 7 Aprilie 1929 ora 9.30 seara, publicul clujan va avea din nou prilejul să râdă cu poftă la reprezentaţia comediei muzicale „Mişca" de la Teatrul Maghiar din localitate, jucată de acelaşi an­samblu din „Fritz". Toţi cei cari au asistat la re­prezentaţia lui „Fritz" este cea mai bună garanţie pentru publi­cul nostru, care fără îndoială, vor, lua parte în număr cât de mare­ pentru a aplauda pe distinşii co­mediani ai Teatrului Alhambra (compania Leonard) din Bucureşti în frunte cu dna Tantzi-Cutava- Barozzi, dna Elena J­amor­a, dnii Chamel, Timică și tenorul Brună. Biletele se găsesc de vânzare la cassa Teatrului Maghiar. — Dna V. Ghibu la Opera Româ­nă. Marea noastră cântăreață de Lieduri, dna Veturia Ghibu, su-­ pranumită „Regina Liedului“, va apărea în 10 Aprilie c. în rolul „Eisei“ din opera „Lohengrin“ la Opera Română din Cluj. Va fi, fă­ră îndoială, una dintre cele mai importante evenimente muzicale, pe care cu toţii îl aşteptăm cu ne­răbdare. „ Societatea studenţilor în Drept aduce la cunoştinţa dilor membrii din provincie, că în conformitate cu statutele ei alături de comitet funcţionează „Comisia de Ajuto-. rare” cu menirea de a da informa-­­ţiuni gratuite, precise şi prompte în chestiuni profesionale (taxe, e­­xamene, etc.) Deci cei cari doresc să obţină vre-o informaţie se vor adresa acestei comisiuni, trimiţând şi timbrele sau cartea poştală pen­tru răspuns. Adresa: Societatea studenţilor în Drept, Cluj Palatul Universităţii, pentru Comisia de Ajutoare.

Next