Patria, mai 1929 (Anul 11, nr. 94-116)
1929-05-01 / nr. 94
2 In Rnassean a fost numai catehismul revoluţiei franceze. „Capitalul lui Karl Marx a fost biblia bolşevismului rusesc. Lenin la rându-i n’a fost un doctrinar, ci un om de acţuime. El a instalat bolşevismul în Rusia, Întemeiat pe forţa morală a doctrinei marxiste. Aici trebue căutat înţelesul adânc al înfrăţirii universale a muncitorilor în ziua de întâiu Mari. Ei sunt cu toţii credincioşii aceleiaşi biserici şi împreună serbează, învierea lor viitoare de sub lanţurile capitalismului". O umbră de nedumerire stăruia pe faţa prietenului şi un gând ascuns par’ că-i muncia. ...„Dar cum se poate ca marxismul, teorie prin excelenţă a violenţii şi a luptei de clasă să ţină locul unei credinţe religioase, până când ideile democratice aşa de umane nu stârnesc decât un entuziasm efemer şi’n ultima analiză interesat“? Ajunşi pe culmea dealului, în faţă ni se desfăşura splendida panoramă a oraşului, scăldat în lumină. Un vânt răcoritor începui deodată să sufle.« „Cauzele sunt mai multe — i-am răspuns prietenului, — şi de natură diferită. Desigur interesul şi solidaritatea de clasă este chiagul cel mai puternic care ţine laolaltă pe muncitorii socialişti, până când democraţii se adresează tuturor claselor sociale, pierzând prin chiar acest fapt din coheziunea ei. O altă cauză este de ordin economic. Democraţia are drept călăuză economică principiile şcoalei individualiste. La baza politicei sale economice stă libera concurenţă. Iar această doctrină cu toată rigoarea ei ştienţifică, cu toate foloasele ei materiale pentru civilizaţie, rămâne totuşi cea mai îngustă şi mai lipsită de orice valoare etică. Ea consacră, — doar ca alţi termeni— tot dreptul pumnului, tot dreptul celui mai tare, celui mai înzestrat cu inferioarele calităţi ale prevederii şi vicleşugului animal. Omul este lăsat singur să dea luptă aprigă, fără cruţare — adevărat în anumite condiţii mai civilizate — contra semenilor săi. Capitalistul speculează muşchii şi nervii muncitorului, iar neguţătorul, lipsa de organizare şi prevedere a clientului. „Bellum omnium contra omnes“ este în definitiv lozinca şcoalelor individualiste. De aceia, când genialul Saint-Simon demonstrând pentru prima dată în chip teoretic menirea oamenilor de-a lupta împreună la exploatarea bunurilor pământeşti şi nu de-a lupta unul contra altuia a rostit cuvântul socialism, opunându-l individualismului, acest cuvânt a fost o adevărată revelaţie pentru începutul secolului al XIX- lea. Şi într'adevăr sub toate formele sale fie ca self-help englezesc, esenţa trade-uniunilor, fie în chip de cooperaţie de consum sau producţie, de sindicat socialist sau celulă comunistă, socialismul se fundează pe solidaritatea dintre oameni. Dar adevăratul viţiu al democraţiei îmi pare de natură filozofica. Ea este produsul, aplicarea în politica a filozofiei raţionaliste a secollui al XVIII-Iea. Suverană şi sceptică raţiunea a impietat asupra inimei, dar n a fost în stare s’o cucerească. Principiile ei aşa de frumoase de egalităţi, de frăţie şi libertate, odată stinsă flacăra revoluţiunii, au fost exhamiate de forţa lor efectivă şi s’au văzut reduse la nişte cuvinte goale şi răsunătoare. Iar aceia, în sufletul cărora ele au dăinuit mai departe, îmbrăcând haina credinţii, au căzut jertfă iluzionării lor; în primul rând, marele Jaurrés. Toţi eama cândsocialismul a făcut concesii democraţiei sau compromisuri cu ideile revoluţiei franceze, a slăbit în puterea sa de acţiune. Aici rezidă tragicul, democraţiei. In incapacitatea ei de-a atinge coardele adânci din sufletul maselor. Abstracţiunile au fost şi vor fi pururea inaccesibile mulţimii. In schimb însă democraţia, ca orice produs al minţii omeneşti, pe lângă părţile ei de umbră, are şi părţi luminoase. Şi mai ales meritul ei rezulta dintr'o atitudine indulgentă, şi înţelegătoare faţă de complexele fenomene sociale. Toleranţa îi dă astfel un aer nobil, iar scepticismul iertător face din conducătorii ei spirite de elită ale umanităţii. Desigur şi bărbaţii politici ai României democrate vor înţelege distincţiunea doctrinei care-i încunună cu o mândra aureolă, dar îi obligă în acelaşi timp să cumpănească bine limitele unde trebue să ierţi şi unde să lovească pe fanaticii credinţei celei noua . ...„Soarele se apropia de asfinţit. Părăsindu-mi tovarăşul, mă îndreptai spre oraş, în coşurile uzinelor fumul cenuşiu se înălţa spre boltă albastră ca un simbol al jertfei aduse de munca pururea biruitoare. P. DRAGHICE, prof. secundar F A T B I A ^íercnrl, 1 Mala. An. XI. — Nr. II r A ____ _ ____ Dna Aca de Barbu la Opera din Bucureşti Excelenta cântăreaţă de la Opera Română din Cluj, dna Aca de Barbu, care de ani de zile este o podoabă a scenei capitalei Ardealului, a fost invitată de către Opera Română din Bucureşti pentru a cânta rolurile principale din „Tosca" şi „Balul Mascat“. Dna Aca de Barbu a şi plecat aseară cu acceleratul la Bucureşti şi va cânta joi în „Tosca“ alături de tenerul Giudice, iar Vineri în „Balul Mascat“ alături de Notto, ambii de la Scala din Milano, cântăreţi de primul rang. Credem, că alături de cei doi distinşi cântăreţi ai Scalei, vocea a-i tăt de plăcută, tehnica bine stabi- lită şi puternicul joc de scenă a dnei Aca de Barbu va reuşi să cucerească aceiaş simpatie pe scena capitalei de care se bucură în metropola Ardealului. Vedem cum în această mare artistă se realizează sufletul nostru în expresia unei arte de a cânta autohtone în care se îmbină minunat toate calităţile artistice ale rasei noastre cu creaţiile mari ale artei occidentale. E un proces de sinteză sufletească rezultantă a educaţiei sale muzicale şi autenticităţii talentului său necontestat. Radio la sate De zece ani se vântură o vorbă dintr’o parte în alta a ţării: cultură. Acum adică, după ce unirea s’a făcut, după ce suntem adunaţi toţi într’o ţară, trebuie să ne ridicăm în şirul popoarelor celor mai învăţate. Am dat dovezi destule că putem face aşa ceva. Români, oameni învăţaţi, cu renume în streinătate sunt destui. La noi se întâmplă un lucru, care pare minune. Un copil de ţăran, crescut în sat, fără rudenii de la cari să înveţe, fără bani şi fără legături, poate ajunge până la cele mai mari trepte numai prin capul lui. La alţii nu se întâmplă aşa. Trebuie un mare număr de ani pentru ca copilul să devină întâi orăşan, apoi copilul lui profesor sau medic, şi abia nepotul nepotului ajunge ceva. Nu-i vorba însă de aceasta. Oameni culţi avem, ar trebui însă ca întreg poporul să fie mai cult. Lucrul’e prefect adevărat. Atunci însă s’a mai pornit încă o vorbă la vânturat: propagandă. Şi aşa s’a început propaganda culturală. O droaie de oameni au început să se cheme propagandişti. De fapt ei erau o ceată fără căpătâi, care nu şi-a putut găsi un rost nicăiri. Un gând bun era astfel batjocurit. D. ministru Vaida-Voevod, văzând toate lucrurile acestea s'a gândit să îndrepteze totul. Şi aşa se cheltuieşte destul cu propaganda aceasta culturală, de ce n’am face cel puţin un lucru bun din ea? Şi s’a gândit să introducă radio la sate. In felul acesta costă maşina la început, e adevărat, dar după aceea e uşor. Un om priceput o poate mânui cu uşurinţă. Dar cu cât se îndreptează toate lucrurile? In timpul verii, toată Dumineca, iar iarna toată ziua, sătenii pot auzi cele mai nouă ştiri. In Bucureşti vor cânta cei mai buni cântăreţi, vor vorbi cei mai buni vorbitori, sătenii vor auzi totul. Aşa se poate face cultură, într’adevăr. Nu mai vine cutare Stan, sau Brâu, să vorbească, ci oameni cari sunt chemaţi. D. Vaida-Voevod însă, ar vrea ca maşinile cât mai bune, să se capete cât mai ieftin. Pentru sate e o binefacere. Liberalii,ca totdeauna au început să scrie prin gazete contra acestui gând bun. El însă se va împlini, cu grije părintească de avutul ţării, şi de ţăranii cari merită îngrijirea aceasta. Stop. Spectacole TEATRUL NATIONAL SI OPERA ROMANA !V Marţi, 30 Aprilie: Finul coaiţii (Reluare). Miercuri, 1 Mai: Regele Insului cu d. Jean Athanasiu. Joi, 2 Mai: Mătuşa lui Carol pentru şcolari. Vineri, 3 Mai: Rigoletto cu Joan Athanasiu. TEATRUL MAGHIAR Luni seara la orele 9, îmi place să-mi petrec. Marți seara la orele 9: Pista neani. Miercuri ora 3 p. m.: Reprezentație românească pentru copii.; ora 6 p. m.: Cântec de leagăn.; ora 9 Seara: n^~ ~ Administrația ziarului nostru s-a mutat la Str. Reg. Maria 36. y P Lei OÎÎ m. Americă bună sL O și rezistentă Lei 26 m. Sifon nescrobit rezistent și perfect la spălat Lei28 m. Americă superioară. Lei30 m. Zefir garantat la spălat foarte recomandabil Lei32 Sifon creț superior foarte recomandabil Lei33 m Oxford englezesc culori garantate. Lei Lei34 m. Indian fin pentru rufărie Percaluri și Stămburi c ■ om desene garantate la spălat. Lei A șj CD. Indian superior lat i 100 cm. Lei Im. Lenei fran ce* desene J garantate lat SO cm. Lei A m SEeHr de cămăşi TlJ desene moderne Leim. Renforse fin pt. J lingerie și trusou.i La 51 m. Zefir englezesc extra • rezistent culori garantate Lei MJ Grade! sup. rezistent J pt. rufărie bărbătească Lei 610 m. Fular extrafin J cu desene moderne Lei I Opal și Marcfuzet extra fin 3 pt. rufărie cui garantate Lei Blu m. Poplină superioară J cu desene mod.pt. cămăși Lei 91 “ţ* m. de cearceafuri practică foarte rezistentă ** lat 150 cm. Lei UJJI m. Pânză de cearcea 1 furi superioară 150 cm. Lei125 Pânză de cearceafuri practică rezistentă Lei 13, El m. Pânză de cearceafuri kl superioară lăt. 200 cm. Lei “15!7 m. Pânză de cearceafuri J superioară lăh 220 cm. Lei •]91 1 m. SSoîă de lână pură pt. J rochi, culori moderne Lei 221^ m. Olandă veritabilă 3 lăţime 150 cm. K 231*1 m. Rafa veritabilă de J lână diferite culori Lei 29!» m. Poplîn de lână pt. J rochi specialitatea casei Lei 3III î m. CSSandă veritabil 1 lăţime 200 cm. Lei 14 ITI m- Toi,e francez de I § SJj mătase pentru rufărie, dubluri etra a excepţional de convenabil. Lei QCfli. Crepe de Chine englez Lilai 100 de perfectă calitate Şifcane şi Olăndur franceze, ehipze, bosriene, eveţi pe în toate lăţimlePânzărie, MSlăsuriCiorapi Secţiune specială de I ' Yîafe~Engleis; """" " 3 Stofa Franceze Stofe moderney de Dame şi bărbaţî din cele mai renumite fabrici vinde cel mai convenabil . Furnizorul Curţii Regale QRGHIDUN Casă Fondată în anul 1878. — Depozitarul sifoanelor Schroll. — Expediem in provincie prin postă cu ramburs, Str. Pînzari 11 Hucurești ___________Sect. f.______