Patria, iunie 1929 (Anul 11, nr. 117-141)

1929-06-02 / nr. 117

2 Aleşii Academiei Academia română in şedinţa pu­blică a ales noi membri de onoare.­­E un obiceiu al tuturor Academii­lor din lume de a consacra gloria bărbaţilor cari n'au merite litera­re sau ştiinţifice, însă în orice mod au lucrat pentru Patrie, sau pentru omenire în general• Zilele trecute înregistram ştirea alegerii ca membru de onoare al Academiei franceze, a maestrului Enescu. Academia română deci se con­formează unui uz general consa­crat ca metodă in toate ţările. Prin aclamaţie deci a ales Aca­demia ca membrii de onoare pe A. S. Regală, Principele Regent Nicolae şi pe Înaltul Regent Buz­dugan. Situaţiile indicau această alegere şi Academia română, să­vârşind-o se cinstea. In aceeaş şedinţă însă a ales, în aceeaş calitate pe dnii Vintilă Bră­tianu, Pantazi şi Barbu Ştirbey. Alegerea dlui Vintilă Brătianu e explicabilă. Dsa ţine locul, aci pe pământ, a fratelui său decedat întru domnul Ionel Brătianu, ca­re era membru de onoare al Aca­demiei. Deci, nimic de zis.­­Ar fi discutabil numai întrucât e per­misă această confundare. Se ştie doar că fostul nostru Mare Chelar, în privinţa calităţilor de bărbat de stat, e binișor inferior fratelui dsale. Se contestă însă dreptd de a fi ales la Academie d. Barbu Știr­bey. D. N. Iorga a votat public contra acestei alegeri, iar in „Curentul" d. Pamfil Șeicaru a scris un arti­col violent, în care afirmă că noul membru de onoare, maestru de sfo­rării, ar fi fost ales membru ono­rar al Academiei în baza forţei sale... fizice şi a neobişnuitei pu­teri de reproducere. D. Şeicaru face afirmaţii catego­rice cari sunt de natură a scădea din prestigiul instituţiei de cultu­ră pe care ne-am obişnuit să-l ve­dem în Academie. Va protesta ci­neva? Va veni vreo desmințire? Sau, miile de cititori vor rămânea cu impresia că totul e stricat la noi. STOP. —xxoxx— PATH­A Sâmbătă, 1 Iu­nie. An. XI. Nr. 11? Artistice - Literare - Culturale i mwrryii—ppgea—b—sb—pbktimcwo­rmm Viaţa artistică în provincie In ziua de 1 Iunie a. c. la orele 9 sara, societatea corală „Astra“ din Sighişoara aranjează un festival cu program extrem de curagios. In­ acest centru posac şi mohorît unde saşii stau retraşi de obiceiu acasă cultivând muzica cu frenezie, câţi­va oameni mai de inimă au pregă­tit sub îndrumarea destoinicului profesor de muzică de la liceul „Principele Nicolae“ o serată ar­tistică vrednică de a fi ascultată și de cei mai specialiști melomani minoritari. In afară de o serie de arii din diferite opere, d. Miron Neaga — un excelent bariton cu resurse vocale nebănuite — va cânta doine din popor, întregul ansamblu va juca apoi opera „La şezătoare“ a maestrului Tiberiu Brediceanu. Tot în cadrul acestui festival d. Horia Teculescu va ţine o confe­rinţă iar dna dr. Coraoroşan va cânta arii italieneşti. Programul se încheie cu dans. In concluzie despre românii si­­ghișoreni se poate spune cu drept cuvânt că sunt putini dar buni. —xxoxx— Propagandiştii noştri literari in streinătate D. dr. Leon Feraru, profesor de limbi romanice la Universitatea Long Island şi Consul Onorar al României la Newyork, a publicat­ un volum cu titlul de „Desvoltarea Poeziei Româneşti". Cartea e scri­să în englezeşte şi a apărut in edi­tura Institutului de Cultură Ro­mână din Newyork. In această carte d. Ferdii face un admirabil serviciu propagandei noastre în streinătate Prin spiri­tul de sinteză care o caracterizea­ză ea serveşte ca nici o carte până acuma la cunoaşterea literaturei române în America Festival artistic Prundul Bârgăului, 30.­­­ Dumi­neca trecută societatea artistică­ li­­terară „Liviu Rebreanu“ din Bis­triţa a ţinut în comuna Prundul Bârgăului un festival artistic ur­mat de dans. Festivalul s-a deschis cu come­dia „Inspectorul Broaştelor“ în ca­re d. I. Griga a dat dovadă de ca­lităţi artistice în rolul ministrului. Neîntrecut de hazliu a fost d. N. Greavu în rolul uşierului. Deasemenea merită laudă d. I. Ilea interpretul rolului „Vârcolac“ şi d. V. Sebastian în rolul lui Ior­­ganda. In punctul al doilea d. Al. Chita ‘a executat la vioară câteva din ce­le mai frumoase doine româneşti, stârnind o furtună de aplauze. Deosebit de umoristic a fost d. V. Moldovan în monologul „Funcţio­narul dator“. In piesa „Ariciul şi Sobolul“ — Puica, dşoara L. Pîăianu, d. Ioan Ilea şi d. N. Greavu au fost exce­lenţi. Un asistent d J­# nerg is strasd fl­a „Crema Strand“ Se vinde la farmacii şi drogherii cu 25 Lei. Nu primiţi altceva­­! Stihuri Undeva — nu importă locul — am găsit o copilită plângând: iu­besc! — De ce plângi dar? Dece nu râzi? — Pentrucă acela nu știe! — Dece nu-i spui? — Pentrucă aștept . . . sâ . . . spuie . . . ,,el" întâiul . .. Iar din ambiţia nejustificată începu să se nască uitarea. Timpul se scurse. . . Intr'o zi de primăvară cal­dă . . . întâlnii în colț de stradă o copiliță plângând: am greșit! — De ce plângi dar? Cere ierta­re! — N’am cui . . . sunt singură! . . . Și am plecat, privind doar înainte, căci nu voiam să văd co­pii plângând din vina lor. (Ziarul „Rampa“) -xxoxx— Ştiri culturale D-NA MIMI NESTORESCU, a­­preciat ca cântăreaţă a Operei din Cluj a interpretat Duminică seara la Bucureşti rolul principal din „Tosca“ având de partener pe d. Jean Athanasiu. Ziarele din Capi­tală se exprimă foarte elogios des­pre aceasta reprezentaţie ex­raor­­dinară cu artişti autochtoni. — D. Ar. N. Demetriade, secie­tar al Teatrului Naţional din Bu­cureşti a fost ales preşedinte al sindicatului artiştilor dramatici şi lirici din Bucureşti. — D. E. Massîni, eminentul diri­jor al „Operei Române“ din Bucu­reşti şi-a sărbătorit Miercuri seara 20 de ani de carieră artistică.­­ SITUAŢIA PRECARA A A­­CADEMIEI se menţine la ordinea zilei. D. Ion Bianu a făcut noi dec­laraţii presei arătând că din cauza jenei financiare în care se află a­­ceastă înaltă instituţie, relaţiile ei externe sunt în perspectivă de a fi stânjenite. Spectacole TEATRUL NATIONAL SI OPERA ROMANA Vineri, 31 Mai: Aida en d. Octav Arbore. Sâmbătă, 1 Iunie: Năpasta. Duminecă, 2 Iunie: (matineu). Tra­­viata. Luni, 3­ Iunie: Regele Isului. Miercuri, 5 Iunie: Năpasta. Vineri, 7 Iunie: Trubadurul. Duminecă 9 Iunie: Năpasta. TEATRUL MAGHIAR Vineri: Miss America. Sâmbătă d. a. 3Vi: Dnii funcţio­nari. — sara la orele 8­: Păcălitul. — sara la 11: Concertul orhestrei lui Béla Dajos. Duminecă d. a. la bVz: Generalul. — seara la 9: Marica Luni: Mătuşa Pista. CINEMA „CORSO“. Vineri, de la orele 5, 7, 9: Monumen­tul iubirei, dramă misterioasă din Indiile îndepărtate, aranja­tă pentru film de renumitul re­gizor, Franz Osten. Sâmbătă dela orele: 5, 7 şi 9 Monumentul Iubirii. Dramă puter­nică. Duminecă dela orele: 3, 5, 7 şi 9. Monumentul Iubirii. Dramă puter­nică. Luni dela orele: 5, 7 şi 9. Pre­mieră grandioasă! „Punctul ne­gru“. Marţi de la orele: 5, 7 şi 9. Pre­mieră grandioasă! „Punctul ne­gru“. — Tehirghiol—Movilă, de închi­riat. Vilă 4 camere, 6 paturi, aşter­nuturi complecte, bucătărie, toată vesela pentru bucătărie, sufrage­rie, pivniţă, terasă, closet cu apă, eventual garaj, Blechică, 2 minute de mare şi Cazino. 30.000 pe lună, Badescu, Minerva 5 Cluj. Citiţi ziarul „Patriar Universitatea Italiană pentru streini din Perugia In frumoasa şi liniştita Perugie a fost înfiinţată de guvernul ita­lian, în anul 1920, o universitate pentru streini, care deschide la 1 iulie a. c. cursurile de vară, de înaltă cultură, de limbă, de litera­tură, de istorie şi artă italiană, durând până la 30 Septemvrie a. c. Cursul de limbă se împarte în: pregătitor,­­predat începătorilor după o metodă proprie, rapidă şi activă de d. profesor Romano Gu­­arnieri de la universitatea din Am­­stendarm,­ inferior şi superior. Universitatea acordă celor din cursul pregătitor şi inferior certi­ficate de frecvenţă de cunoaşterea limbii, iar celor din cursul supe­rior după depunerea unui examen diplome pentru predarea limbii in streinătate. Celor cari se înscriu la cursuri nu li se pretinde nici un fel de cer­tificat. Afară de cursurile propriu zise se mai ţin conferinţe de către per­sonalităţi distinse ca: Paolo Arca­­ri, Romolo Caggese, P. Fedele, Pa­dre A. Gevelli, Enrico Ferri, G. Gentile, V. Seraldia, F. T. Mari­netti, F. M. Martini, etc. In timpul cât vor dura cursurile, în fiecare Duminecă şi sărbătoare se fac excursii prin oraşele artisti­ce ale Umbriei. Celor înscrişi li se acorda o re­ducere de 50% pe C. F. italiene de­la frontieră până la Perugia, viza gratuită a paşaportului, intrare liberă în muzee şi biblioteci şi pensiuni cu preţuri convenabile, cu­ familii dela 15—20 lire, iar în hotele dela 25—60 lire zilnic. Informaţiuni detailate se pri­mesc dela secretariatul Universi­tăţii, dela profesorul Silviu Jula, Haţeg şi dela profesorul Constan­tin Botezat, Cernăuţi, str. Szevcen­­co nr. 12.

Next