Patria, iunie 1929 (Anul 11, nr. 117-141)
1929-06-02 / nr. 117
2 Aleşii Academiei Academia română in şedinţa publică a ales noi membri de onoare.E un obiceiu al tuturor Academiilor din lume de a consacra gloria bărbaţilor cari n'au merite literare sau ştiinţifice, însă în orice mod au lucrat pentru Patrie, sau pentru omenire în general• Zilele trecute înregistram ştirea alegerii ca membru de onoare al Academiei franceze, a maestrului Enescu. Academia română deci se conformează unui uz general consacrat ca metodă in toate ţările. Prin aclamaţie deci a ales Academia ca membrii de onoare pe A. S. Regală, Principele Regent Nicolae şi pe Înaltul Regent Buzdugan. Situaţiile indicau această alegere şi Academia română, săvârşind-o se cinstea. In aceeaş şedinţă însă a ales, în aceeaş calitate pe dnii Vintilă Brătianu, Pantazi şi Barbu Ştirbey. Alegerea dlui Vintilă Brătianu e explicabilă. Dsa ţine locul, aci pe pământ, a fratelui său decedat întru domnul Ionel Brătianu, care era membru de onoare al Academiei. Deci, nimic de zis.Ar fi discutabil numai întrucât e permisă această confundare. Se ştie doar că fostul nostru Mare Chelar, în privinţa calităţilor de bărbat de stat, e binișor inferior fratelui dsale. Se contestă însă dreptd de a fi ales la Academie d. Barbu Știrbey. D. N. Iorga a votat public contra acestei alegeri, iar in „Curentul" d. Pamfil Șeicaru a scris un articol violent, în care afirmă că noul membru de onoare, maestru de sforării, ar fi fost ales membru onorar al Academiei în baza forţei sale... fizice şi a neobişnuitei puteri de reproducere. D. Şeicaru face afirmaţii categorice cari sunt de natură a scădea din prestigiul instituţiei de cultură pe care ne-am obişnuit să-l vedem în Academie. Va protesta cineva? Va veni vreo desmințire? Sau, miile de cititori vor rămânea cu impresia că totul e stricat la noi. STOP. —xxoxx— PATHA Sâmbătă, 1 Iunie. An. XI. Nr. 11? Artistice - Literare - Culturale i mwrryii—ppgea—b—sb—pbktimcwormm Viaţa artistică în provincie In ziua de 1 Iunie a. c. la orele 9 sara, societatea corală „Astra“ din Sighişoara aranjează un festival cu program extrem de curagios. In acest centru posac şi mohorît unde saşii stau retraşi de obiceiu acasă cultivând muzica cu frenezie, câţiva oameni mai de inimă au pregătit sub îndrumarea destoinicului profesor de muzică de la liceul „Principele Nicolae“ o serată artistică vrednică de a fi ascultată și de cei mai specialiști melomani minoritari. In afară de o serie de arii din diferite opere, d. Miron Neaga — un excelent bariton cu resurse vocale nebănuite — va cânta doine din popor, întregul ansamblu va juca apoi opera „La şezătoare“ a maestrului Tiberiu Brediceanu. Tot în cadrul acestui festival d. Horia Teculescu va ţine o conferinţă iar dna dr. Coraoroşan va cânta arii italieneşti. Programul se încheie cu dans. In concluzie despre românii sighișoreni se poate spune cu drept cuvânt că sunt putini dar buni. —xxoxx— Propagandiştii noştri literari in streinătate D. dr. Leon Feraru, profesor de limbi romanice la Universitatea Long Island şi Consul Onorar al României la Newyork, a publicat un volum cu titlul de „Desvoltarea Poeziei Româneşti". Cartea e scrisă în englezeşte şi a apărut in editura Institutului de Cultură Română din Newyork. In această carte d. Ferdii face un admirabil serviciu propagandei noastre în streinătate Prin spiritul de sinteză care o caracterizează ea serveşte ca nici o carte până acuma la cunoaşterea literaturei române în America Festival artistic Prundul Bârgăului, 30. Dumineca trecută societatea artistică literară „Liviu Rebreanu“ din Bistriţa a ţinut în comuna Prundul Bârgăului un festival artistic urmat de dans. Festivalul s-a deschis cu comedia „Inspectorul Broaştelor“ în care d. I. Griga a dat dovadă de calităţi artistice în rolul ministrului. Neîntrecut de hazliu a fost d. N. Greavu în rolul uşierului. Deasemenea merită laudă d. I. Ilea interpretul rolului „Vârcolac“ şi d. V. Sebastian în rolul lui Iorganda. In punctul al doilea d. Al. Chita ‘a executat la vioară câteva din cele mai frumoase doine româneşti, stârnind o furtună de aplauze. Deosebit de umoristic a fost d. V. Moldovan în monologul „Funcţionarul dator“. In piesa „Ariciul şi Sobolul“ — Puica, dşoara L. Pîăianu, d. Ioan Ilea şi d. N. Greavu au fost excelenţi. Un asistent d J# nerg is strasd fla „Crema Strand“ Se vinde la farmacii şi drogherii cu 25 Lei. Nu primiţi altceva! Stihuri Undeva — nu importă locul — am găsit o copilită plângând: iubesc! — De ce plângi dar? Dece nu râzi? — Pentrucă acela nu știe! — Dece nu-i spui? — Pentrucă aștept . . . sâ . . . spuie . . . ,,el" întâiul . .. Iar din ambiţia nejustificată începu să se nască uitarea. Timpul se scurse. . . Intr'o zi de primăvară caldă . . . întâlnii în colț de stradă o copiliță plângând: am greșit! — De ce plângi dar? Cere iertare! — N’am cui . . . sunt singură! . . . Și am plecat, privind doar înainte, căci nu voiam să văd copii plângând din vina lor. (Ziarul „Rampa“) -xxoxx— Ştiri culturale D-NA MIMI NESTORESCU, apreciat ca cântăreaţă a Operei din Cluj a interpretat Duminică seara la Bucureşti rolul principal din „Tosca“ având de partener pe d. Jean Athanasiu. Ziarele din Capitală se exprimă foarte elogios despre aceasta reprezentaţie exraordinară cu artişti autochtoni. — D. Ar. N. Demetriade, secietar al Teatrului Naţional din Bucureşti a fost ales preşedinte al sindicatului artiştilor dramatici şi lirici din Bucureşti. — D. E. Massîni, eminentul dirijor al „Operei Române“ din Bucureşti şi-a sărbătorit Miercuri seara 20 de ani de carieră artistică. SITUAŢIA PRECARA A ACADEMIEI se menţine la ordinea zilei. D. Ion Bianu a făcut noi declaraţii presei arătând că din cauza jenei financiare în care se află această înaltă instituţie, relaţiile ei externe sunt în perspectivă de a fi stânjenite. Spectacole TEATRUL NATIONAL SI OPERA ROMANA Vineri, 31 Mai: Aida en d. Octav Arbore. Sâmbătă, 1 Iunie: Năpasta. Duminecă, 2 Iunie: (matineu). Traviata. Luni, 3 Iunie: Regele Isului. Miercuri, 5 Iunie: Năpasta. Vineri, 7 Iunie: Trubadurul. Duminecă 9 Iunie: Năpasta. TEATRUL MAGHIAR Vineri: Miss America. Sâmbătă d. a. 3Vi: Dnii funcţionari. — sara la orele 8: Păcălitul. — sara la 11: Concertul orhestrei lui Béla Dajos. Duminecă d. a. la bVz: Generalul. — seara la 9: Marica Luni: Mătuşa Pista. CINEMA „CORSO“. Vineri, de la orele 5, 7, 9: Monumentul iubirei, dramă misterioasă din Indiile îndepărtate, aranjată pentru film de renumitul regizor, Franz Osten. Sâmbătă dela orele: 5, 7 şi 9 Monumentul Iubirii. Dramă puternică. Duminecă dela orele: 3, 5, 7 şi 9. Monumentul Iubirii. Dramă puternică. Luni dela orele: 5, 7 şi 9. Premieră grandioasă! „Punctul negru“. Marţi de la orele: 5, 7 şi 9. Premieră grandioasă! „Punctul negru“. — Tehirghiol—Movilă, de închiriat. Vilă 4 camere, 6 paturi, aşternuturi complecte, bucătărie, toată vesela pentru bucătărie, sufragerie, pivniţă, terasă, closet cu apă, eventual garaj, Blechică, 2 minute de mare şi Cazino. 30.000 pe lună, Badescu, Minerva 5 Cluj. Citiţi ziarul „Patriar Universitatea Italiană pentru streini din Perugia In frumoasa şi liniştita Perugie a fost înfiinţată de guvernul italian, în anul 1920, o universitate pentru streini, care deschide la 1 iulie a. c. cursurile de vară, de înaltă cultură, de limbă, de literatură, de istorie şi artă italiană, durând până la 30 Septemvrie a. c. Cursul de limbă se împarte în: pregătitor,predat începătorilor după o metodă proprie, rapidă şi activă de d. profesor Romano Guarnieri de la universitatea din Amstendarm, inferior şi superior. Universitatea acordă celor din cursul pregătitor şi inferior certificate de frecvenţă de cunoaşterea limbii, iar celor din cursul superior după depunerea unui examen diplome pentru predarea limbii in streinătate. Celor cari se înscriu la cursuri nu li se pretinde nici un fel de certificat. Afară de cursurile propriu zise se mai ţin conferinţe de către personalităţi distinse ca: Paolo Arcari, Romolo Caggese, P. Fedele, Padre A. Gevelli, Enrico Ferri, G. Gentile, V. Seraldia, F. T. Marinetti, F. M. Martini, etc. In timpul cât vor dura cursurile, în fiecare Duminecă şi sărbătoare se fac excursii prin oraşele artistice ale Umbriei. Celor înscrişi li se acorda o reducere de 50% pe C. F. italiene dela frontieră până la Perugia, viza gratuită a paşaportului, intrare liberă în muzee şi biblioteci şi pensiuni cu preţuri convenabile, cu familii dela 15—20 lire, iar în hotele dela 25—60 lire zilnic. Informaţiuni detailate se primesc dela secretariatul Universităţii, dela profesorul Silviu Jula, Haţeg şi dela profesorul Constantin Botezat, Cernăuţi, str. Szevcenco nr. 12.