Patria, iunie 1929 (Anul 11, nr. 117-141)

1929-06-11 / nr. 125

2 ţiei. Există şi o înrâurire recipro­că culturală a regiunilor. Şi acea­sta va trebui să fie determinată, pentru a putea promova sau bara acest schimb de influenţe. Chesti­unea socială, în sensul cel mai larg al cuvântului, poate fi conce­pută şi rezolvită în sens regiona­list. Organizarea autonomiei este un complex, care pe lângă îmbina­rea generală a intereselor ascunde în sine multe pericole, având ne­voie de analiză şi clarificare (Be­leuchtung) regionalistă. Şi aşa multe altele în care viaţa se con­sumă şi renaşte. In sfârşit, regionalismul va tre­bui să conducă la intensificarea tuturor laturilor vieţii. Singura­ticele regiuni vor fi unităţi mi­­crocosmice ale lumii culturale. In toate centrele ei va trebui să se des­vol­te forţa spirituală prin care trăeşte Statul întreg. Aceasta nu este o nebunie deşartă, nici iluzio­nism. Ideml, există de mult; ea are puterea de convingere a unei „co­mmunis opinis“ intelectuale“. Dr. Malik nu vede în acest pos­tulat sprijinirea descentralizării dăunătoare, din contră. Ajunge la concluzia că problema regionalis­mului va trebui deslegată în mod general. Tabloul trebuie să fie tot­deauna complect, în el va trebui să se reoglindească totdeauna to­tul. Căci numai prin coordonarea singuraticelor teritorii se pot eva­lua realităţile absolute.„Căci rela­tivitatea realităţilor este ceea ce vorbeşte, acţionează şi arată ade­vărul. In aceasta văd ţinta su­premă a regionalismului, funcţiu­nea lui pedagogică.“ Din acest mo­tiv trebuieşte centralizată cerceta­rea ştienţifică regionalistă. Prin aceasta nu vrem să pledăm pentru sinecuri, ci pentru idee. „Astfel regionalismul devine intr’adevăr ceea ce el promite să fie: nu mimai fecundarea şi îmbogăţirea ştiinţe­lor despre patrie, nu numai îndru­mătorul cercului de activitate al Statului modern şi al autonomiei moderne, ci cu adevărat un mijloc pentru ridicarea generală a cultu­rii, scopul etern al omenirei“. (După „Prager Presse“ din 14 Mai 1929). I. Martalogu RENUMIT­:* MASINA DE SCRIS PORTABLE PENTRU BIUROU SI VOIAU COMCIJIUNI de­ PLATĂ FAVORABILE REPREZENTANT EXCLUSIV M.KÖRMENDY CLU­J 1 STR REGINA MARIA 25 l ^ telefon: 9­51 A PATRIA O impresionantă serbare la Tea­trul Naţional din Cluj Premiile Soc. ortodoxe a femeilor române — Un advertisment Cluj. 10. — Ieri la orele 11 a. m. în cadrele unei duioase solemnităţi Soc. ortodoxă naţională a femeilor române din Cluj a distribuit pre­miile ce obişnuise a le acorda an de an elevilor şi elevelor, cari s’au distins prin purtarea bună, dove­dind progres la studiul religiei. Sala de spectacole a Teatrului Na­ţional a fost plină de public şcolă­resc, mai participând şi părinţii elevilor şi alţi oameni cari se in­teresează de bunul mers al învăţă­mântului. Pe scenă au luat loc P. S. S. Episcopul Nicolae Ivan, dna prezid. Moroianu în fruntea comitetului Soc. ortodoxe şi profe­sorii de religie ai institutelor de învăţământ din oraşul nostru. DISCURSUL P. S. S. EPIS­COPULUI. Serbarea s’a deschis prin impre­sionantul discurs al P. S. Sale Episcopului Nicolae Ivan, în care a arătat extraordinară importanţă a învăţământului religios şi a edu­caţiei religioase. Premiile ce se a­­cordă elevilor vor fi o suvenire dulce şi o plăcută amintire din a­­nii copilăriei. Dacă sunt cărţi de rugăciuni, le vor purta cu sine, ce­rând necontenit scutul lui Dumne­zeu. Sunt destinate acelora, cari au depus un surplus de muncă în îm­plinirea datoriei. Elevii să-şi iu­bească biserica şi neamul, să se apropie de lăcaşurile lui Dumne­zeu, iar femeile să se îngrijească de cele necesare cultului divin. Cine nu iubeşte biserica, nu poate fi creştin adevărat. Iubirea către biserică e datoria capitală a fiecă­rui creştin ortodox, îşi va avea ti­nerimea şi scăderile ei, sistemele de educaţie pot să fie şi greşite, dar punctul de vedere al unei edu­caţii religioase şi naţionale n’ar trebui abandonat niciodată, elevă de fiecare clasă, în mijlocul ovaţiilor publicului. Din lipsă de stat numele premianţilor îl vom publica în numărul de mâine, mentese. Mulţumeşte comitetului societăţii, dorind să continue şi în viitor frumoasa operă începută. A urmat un cuvânt cu frumoase îndemnuri către tinerime, rostit de P. S. S. Episcopul, după care, serbarea a luat sfârșit la orele 12 juni. Rep. DISCURSUL DNEI PRE­SIDENTE A urmat discursul dnei presi­­dente Zina C. Moroianu, care scoa­te la iveală caracterul familiar al acestei serbări, arătând, că stu­diul religiei e cel mai important pentru ori­ce bun creşin. Scopul societăţii ortodoxe naţionale a fe­meilor române este păstrarea ne­ştirbită a sentimentului religios şi naţional în inimile copiilor. A­­nunţă că se vor premia şi şcolarii, cari s-au distins prin cele mai reuşite lucrări de „Ziua Mamei“. Noi, Românii, trebue să ne facem un crez din iubirea de mamă. „Dragi copii, — încheie cna presi­­dentă, — îm­i exprim încă odată bucuria că vă avem azi cu noi în­­tr’o atmosferă caldă de familie. Să vă dea Dumnezeu multă sănă­tate, spor la muncă și multă min­te“. PREMIAREA A urmat premiarea, distribuin­­du-se 110 premii câte unui elev pri CUVÂNTUL DE MULŢU­MITĂ AL TINERIMEI. A luat apoi cuvântul eleva Ma­ria Cojocneanu cl. VII dela Şcoala normală de fete, care între altele a spus următoarele: In viaţa noa­stră şcolărească orele de religie ne sunt cele mai preţioase­ clipe de adevărată recreaţie sufletească, în cari lăpădând de la noi grijile lu­meşti ne înălţăm cu sufletul către Tatăl cel ceresc, care ne-a dat ta­­lanţii săi spre înmulţire. Făgădu­im, că în viaţă ori­unde ne va chema datoria, vom şti să fim ade­văraţi creştini prin vorbe şi fap­te. Vom apăra după ale noastre puteri credinţa strămoşească, în­tărind biserica și țara. DISCURSUL D-LUI DI­RECTOR N. BOGDAN. Ca cel mai bătrân între direc­torii şcoalelor d. director N. Bog­dan dela liceul „Regina Maria“ aduce societăţii ortodoxe cele mai călduroase mulţumiri. Dela răz­boia încoace, — spune dsa, — so­cietatea românească trece printr’o criză grea, cu repercusiuni mai ales asupra tineretului. Experien­ţa arată, că acolo unde în şcoală domneşte spiritul religios, corpul didactic nu are să lupte cu mari greutăţi, iar unde lipseşte credin­ţa, nu se poate face nimica. Pă­rinţii să înveţe pe copii frica lui Dumnezeu, înţelegând că numai în acest chip le vor pregăti un viitor strălucit. Ne doare sufletul când suntem nevoiţi să constatăm în şcoală mai multă sârguinţă la ele­vii de alt neam, decât la români. Iubirea părintească să înfrâneze patimile şi lenea, iar nu să le ali­ Marti, 11 Iunie. An. XI.­­ Nr. 125 Anularea alegerii de paroh ortodox al Clujului Cluj, 10.­­ Ieri a avut loc în biserica ortodoxă română din Cluj alegerea de preot pentru complec­­tarea postului al doilea rămas va­cant prin numirea titularului d. Vasile Spătaru profesor de religie la liceul „Gh. Bariţiu“. Alegerea a fost prezidată de d. dr. Sebastian­ Stanca consilier eparhial. In total s’au exprimat 358 vo­turi, din cari au întrunit dd.: Co­­ciuban Ion 119, Simion Vasinea 95, protoereul Dumitru Antal re­vizor eparhial 61, Gheorghe Suciu 58, dr. Ion Voisan 15 și Romul Puica 9 voturi. Votarea a fost se­cretă. Mare a fost însă surprinde­rea, când la­ despoierea scrutinului în loc de 358 voturi câte s’au ex­primat s’au găsit 360 voturi, deci un plus de două voturi. In urma acestui fapt președin­tele comisiei de votare a declarat alegerea de nulă și a dispus trans­punerea întregului dosar Consiliu­lui Eparhial pentru a decide asu­pra repetirii alegerii. „Neguri Albe“ de A. Cotruş Casa de editură „ARDEALUL“ din Cluj va publica în curând, în ediţia a II-a, complectată, volu­mul „NEGURI ALBE“ al poetului A. COTRUŞ. Băile Tuşnad [jud. Ciuc] Au fost şi rămân cea mai renu­­ mită staţiune balneo-climatică din Transilvania, întrunind toate con­diţiile curative. Scutit de vânturi şi curenţi, aşezat în o regiune de brădet măreţ şi sănătos, având nu­mai 650 m. înălţime peste supra­faţa mării, cu multe surse de ape minerale bogate în accid carbinic și­­diferite săruri, una excelenta pentru boale de rinichi, cu băi calde de acid carbonic și reci, dar numai de 18—23 gr. celsius. Bri de strand și de soare, cu alee ad- 550 mirabite de plimbare cu locuri în­cântătoare de excursi, cu măsura de vigoare luată de administra­ţie de a nu se primi nici un bol­nav tuberculos. Băile Tuşnad dobândind cu oca­zia expoziţiei balneo­­climatică medalia de aur oferă toate favo­rurile unei staţiuni balneo-clima­­tice, acţionând aci toţi agenţii vin­­decători şi reîmprospători de să­nătate. Gara CFR. se află în însăşi staţiune. Restaurante bune, cu pre­ţuri normale. Administraţia băilor Tuşnad* ­.aa Program senzaţional! După program­en­ta publicului va dansa după cele mai noi şlagere de jazz-band. începe la ora 11 seara până dimineaţa. Mâncări ca­de şi reci cu preturi solide. Cafeneaua Fraţii Varga (Ovăr). Călcarea costumelor sistem american in 15 minute Lei 3D la CZINK.

Next