Patria, octombrie 1929 (Anul 11, nr. 228-240)

1929-10-15 / nr. 228

2 tru exploatări industriale. Re­partizarea proporţională a colo­niilor extraeuropene. Micşora­rea şi selecţionarea poporaţiei prin mijloacele eugenetice. Aceste sunt mijloacele pro­pagate de utopiştii pan-euro­­peni. Azi sunt puţin ascultaţi. Dar, criza economică­ care cre­şte galopând, ne împinge tot mai tare spre o Europă fede­ralizată. Dacă astăzi lumea e surdă la glasul de persuasiune al utopiştilor, ca mâne îi vom asculta. Glasul urlător al stoma­­cului ne va înmuia sufletele. P. Suciu Dela secţiunile Astrei Şedinţa pentru stabilirea programului de activitate 1929—1930 la şedinţa plenară a Secţiuni­lor, ţinută­ la 21 Sept. a. c. s’a primit planul de muncă a Sec­ţiunilor pe anul 1929—1930, prezentat de Secretariat. Aduna­rea generală a Asociaţi­unii ţi­nută la 6 Oct. la Turda, a hotă­­rît continuarea activităţii noas­tre. In consecinţă Vă rugăm a participa necondiţionat la şedin­ţa plenară a Secţiilor ce se va ţinea Vineri, 25 Octomvrie, ore­le­­3 p. il. în localul nostru din Str. Memorandului Nr. 22. P­ână atunci rugăm pe toţi domnii pre­­şedinti şi membri ai Secţiunilor să facă obiect de studiu proble­mele specificate mai la vale — eventual în şedinţa proprie a fiecărei secţiuni — venind cu materialul pregătit pentru şe­dinţa plenară, când se va stârnii definitiv planul de muncă, după următorul program: I. Alegerea şi stabilirea celor 20 subiecte (două de secţie) pen­tru conferinţe poporale, de re­comandat des­pârţămintelor, pen­tru anul 1929—1930, pentru a se da o directivă unitară propa­gandei culturale a Astrei la sa­te. Subiectele se vor alege dintre cele pe care secţiunile le vor so­coti necesare, mai folositoare azi. Se va prezenta şi materialul brut al acestor conferinţe, care în re­dactarea secretariatului secţiuni­lor — în formă de schelet al­­conferinţei — se vor tipări pe foi volante sau întră broşură ce se va împărţi despărţămintelor prin Comitetul Central. II. Alegerea şi stabilirea subi­ectelor celor 50 de fiecare pentru popor (câte 5 de fiecare secţie), cu prezentarea materialului, da­telor etc. pentru fie­care articol, ce va fi redactat în formă popo­rală de secretarul secţiilor, şi se va tipări simultan în foile pepo­­rale, cu menţiunea: „După în­drumările Secţiei...“ III. Alegerea şi stabilirea con­ferenţiarilor şi subiectelor confe­renţelor, ce se vor ţinea la Cluj — şi, dacă vom avea mijloace, şi în alte centre din Ardeal, — pen­tru următoarele 3 cicluri: A). Factorii de desvoltare ai conştiinţii naţionale. 13). Idealul românesc în noul Stat­ român. C). Mijloace pentru culturali­zarea masselor. CINEMA SELECT CINEMA URANIA I ▼▼TVVVVVTVVTTVTTVTVTTT prezintă de BILLIE DOVE * cea mai frumoasă femee din lume în ultimul ei succes fecioare de la relies Berbere poveste din viaţa unei artiste de revue Monopol Erofilm. TTTTVTTVTTTTTTTTTTTTTV Premieră senzaţional! Lupta sexelor dramă socială cu: Wladimir Gajdarov interpretul filmelor: Sclava albă­­ şi Răpitorul de femei PATRIA Marți, 15 Oct. An. XI. No. 228 Literare—Culturale—Artistice Rugă O, Doamne! Asupra mea apleacă-Ţi îndurarea Cum soarele îşi dăruie lumina Ca’n inimă-mi Să crească iarăşi floarea Nădejdii, — De vieaţă purtătoareal O, Doamnei Şi ’n sufletu-mi pierdut In oarba groază A nopţii ce s’apropie pustie, Tu fă să crească blând popas de oază Cu ’ntremător izvor de apă vie. O, Doamnei Cu glasul stins şi sugrumat de chin Cerşesc adânca ta milostivire Şi — fir umil de trestie — mă ’nchin Ca’n viforul vrăşmaş să-mi ştii de ştire, Tu, râu etern de milă şi iubire ! _____ CORNELIA BUZDUGAN. Culturalizare In cifre — Spicuiri din raportul cultural al Asociaţiunii — Să examinăm cum au lucrat soare rezultatele culturale- Aduc despărţămintele Asociaţiunii în ultimul an pentru luminarea poporului. „Prelegeri poporale“ adecă pe alt nume ma nou conferenţe pen­tru popor din 89 despărţămin­­te active au organizat 72 iar restul de 17 n’au ţinut nici un fel de conferinţe pentru popor. In procente, din totalul despăr­­ţămintelor active, 80%­ au lucrat şi numai 20%­ n’au lucrat pentru lumi­narea poporului prin conferen­ţe. Cifra însă devine tristă dacă o raportăm la totalul despărţă­mintelor existente, dintre aces­tea numai 48%", au desvoltat activitate pentru luminarea poporului prin conferente. Cele 72 despărţăminte active au ţinut 1262 conferente la sate. In ordinea numerică globală vin următoarele despărţăminte: Sibiu: 103 — Sălişte: 99 — Reghin: 58 — Alba-Iulia: 52 — Blaj şi Lugoj câte: 38 — Năsăud 37 — Şosea montană: 30 — Sălciua (Turda): 28 — — Cluj: 26 — Vinţul de jos (Al­ba): 25 etc. Numărul total de conferenţe este impresionant. Decât, ce sun­­tică realistă ne obligă să cântă­rim valoarea reală a acestor tem de vină, dacă spiritul de cin­­conferenţe, întâi un semn bun: din tota­litatea activităţii despărţăminte­lor 47 este pentru oraşe şi 80%, pentru sate, întreb însă care poate să con­­stitue numărul conferenţelor ţi­nute criteriul real care să mă­ o asemănare: apar două cărţi. Fiecare în câte un trai de 5000 exemplare. Dintr’una se vând 4000 exemplare, din alta 200. Care e criteriul real de judecată a valorii reale: tirajul sau numă­rul exemplarelor achiziţionate de public...? Numărul total de 1262 confe­renţe poporale însemană numai o aproximativă măsurătoare a tirajului vorbelor exhibiţionate. Dar rezultatul..? Oamenii „culturali“ fac foar­te des eroarea că se entusias­­uiează de cifra conferenţelor ro­stite în campania de propagandă culturală. Socot că a se entusi­­asma numai exclusiv în faţa numărului de conferenţe popo­rale atâta vreme cât n’avem şi alte criterii de judecată asupra valoarei lor reale, este o greşală undamentală. ^Care pot fi însă criteriile ade­vărate după care să se poată ju­deca valoarea reală a conferen­­elor? Iată o întrebare care cere răspuns! Oamenii „culturali“ sunt da­tori să-l dea. Trafian C. Mărcuș Spectacole Cinematograful „Corso“ Mărfi: ora 5, 7, 9. Căpitanul So­rell şi Fiul său, Gu O. Nillson şi Nils Asther. Dr­am­ă senti­mentală în 10 acte. Jurnalul săptămânii. Miercuri: ora 5, 7, 9. Căpitanul Sorell şi Fiul său şi Ufa jour­nal. Joi: ora 5, 7, 9. Căpitanul Sorell şi Fiul său şi Ufa journal! Cinematograful Carmen Luni dela orele: 5, 7, 9. Ultima oră! Pe căi­ greşite. Dramă sentimentală. Cu Brigitte Helm. Mărfi dela orele: 5, 7, 9. Relua­rea marelui succes. Eroticon Dramă puternică de drago­ste. Film erotic. Numai pen­tru, adulţi. Prolog: Cel mai nou journal. Miercuri dela orele: 5, 7, 9. Ero­ticon. Puternică dramă de dragoste. Cu Ita Rina şi Olaf Fyord. Joi dela orele: 5, 7, 9. Eroticon. Cu Ita Rina şi Ohi Fyord. Colaborarea culturală şi politică dintre Cehoslovacia şi România — Opera cehului Jakub Cihák — Prietenia profe­sorului Jarnik — Un interview al d. prof. I. Bărbulescu Praga, 14. — In săptămâna trecută a avut loc la Capitala cehă, congresul internaţional al filologiei sclave. Din partea Ro­mâniei a particpat distinsul prof. Ilie Bărbulescu, de la u­­niversitatea din Iaşi. Aşa înain­te de a părăsi Cehoslovacia, a a­­cordat unui mare ziar din Pra­ga, un intersant interview, asu­pra relaţiilor culturale şi politice dintre cele două ţări amice. Vorbind despre această cola­borare, d. I. Bărbulescu, a spus următoarele: Relaţiile Cehoslovaco-Române se împart în două perioade: în relaţiile de dinainte şi după ma­rele războiu. La începutul seco­lului al 19-lea a venit la Iaşi me­dicul cehl Jakub Cihák. El s-a stabilit la Iaşi unde şi-a câştigat mari merite în viaţa culturală română. In operele sale, pe cari le-a scris în limba română gă­sim bazele metodelor ştiinţifice moderne în ţara noastră. A în­fiinţat la Iaşi „Asociaţia medi­cală de lectură“, care s-a trans­format mai târziu în Asociaţia medicilor Români, având în pro­gram nu numai progresul medi­cal, dar şi activitatea în toate do­meniile culturale, împreună cu românul Zotto, Cihák a înfinţat la Iaşi Muzeul ştiinţelor natura­le. Alexandru Cihák a continu­at cu succes opera tatălui său în domeniul colaborării ştiinţi­fice Ceho-Române. El a publi­cat în 1870 „Dicţionarul etymo­logic Daco-Român“, care fu pre­miat de Academia Franceză. Spiritul lui Cihák a contribuit şi la înfinţarea Universităţii din Iaşi, în 1860. Desvoltarea de mai departe a relaţiilor Ceho-Române se dato­­resc în cea mai mare parte pro­­fesorului Jarnik de la Univer­sitatea cehă din Praga, care a venit în România pe la 1880. A scris numeroase opere în dome­niul lingvisticei române, a tradus opere cehe în româneşte şi cu unul din cei mai zeloşi propaga­tori ai României în Cehoslova­cia. Asociaţia pe care J. Cihák a înfiinţat-o la Iaşi,­­a ales pe Jarnik pentru marile sale meri­te, membru de onoare. Profesorul Ilie Bărbulescu s-a referit apoi la colaborarea din­tre Români şi Cehoslovaci în parlamentele din Budapesta­­şi Viena. Această colaborare a fost începutul marei colaborări poli­tice de după războiu. Rezultatul acestei lungi tradi­­ţi a fost, pe terenul iternaţio­­nal, Mica Antantă. Dela începu­turi mici s’a desvoltat o mare a­­lianţă, culturală-politică şi de prietenie, care se­­ consolidează din zi în zi tot mai mult. Presa cehă comentând aceste declaraţii, descrie cu multe amă­nunte toate acele momente, cari au contribuit la cimentarea re­lațiilor de sinceră prietenie din­tre Cehoslovacia și România. Brodsky Talentatul compozitor de jazz, Nicolas Brodsky, autorul celebrui operete „Fuge Nevasta“, de câ­teva ziile se află în oraşul nostru, avitat de Teatrul Maghiar pen­tru a asista la premiera compo­ziţiei sale. Brodsky, cedând unei invitaţii a directorului varietel­­ui „Palace“, s-a hotărît să con­certeze mai multe seri şi pentru publicul clujan. Brodsky nu este numai un dis­tins şi celebru compozitor de operete. El mai este şi un subtil cântăreţ de lieduri şi cântece exotice. Nicolas Brodsky va sta puţin încă la noi, întrucât angajamen­te anterioare îl reclamă pentru Budapesta și Viena. v­wwwv dep. fabr. Staniel Lepage Cluj Cereţi mostre, oferte Au sosit reviste de modă în mare asortiment de toamnă. Se găsesc mai eftin ca oriunde la Librăria IOAN KIRÁLY Cluj, Piaţa Uniri 5 Fugara K­n animi incomplet Intr’un ziar de provincie ci­tesc următorul anunţ: „Multe sărutări şi frumoase parale va primi acela, care îmi va readuce pe scumpul meu Ruby, pierdut aseară în strada Teilor. Semne distinctive: blană sură, ochi vioi, urechi mici. Ne­­mângăiata Any Corbescu, Str. Salcâmilor 48, uşa 7.“ II citesc şi mă gândesc la săr­mana femeie. Viaţa ei nu e via­ţă, somnul ei nu e scum. Pare­­că o văd cum st trâmteşte dis­perată pe sofa şi cum oftează la fiece minut: — Buby, Buby! Nu mă mir de jer­tf­a ei imen­să. Pentru o astfel de comoară nici­ o recompensă nu e prea mi­că. O, ce se va face ea fără scum­pul, neuitatul ei Ruby? Cu toate acestea, preţiosul ei anunţ nu cred să aibă vre­un rezultat, pentru­ că e incomplet. Any Corbescu ar fi trebuit să-şi dea şi fotografia. Cunosc prea bine pe bărbaţi şi ştiu cât sunt de bănuitori şi pretenţioşi. Pu­ma parte a recompensei promise o să-i pună pe gânduri. Se țin și ei de vre-o... primejdie. Adelina Istrate. Pânză eSf legat FX Lepage Clist Cereţi oierie, mostre

Next