Patria, noiembrie 1929 (Anul 11, nr. 241-264)
1929-11-01 / nr. 241
2 Sociologia ne arată constituirea familiei, din ea a clanului, a cetăţii, a Statului. Urmează constituirea întregii omeniri, organizaţie având de bază dreptatea largă, pentru toţi indivizii cari o compun. Politis e om deştiinţă şi îşi dă seama de greutatea unei asemenea realizări, dar crede în ea. In felul acesta ia loc, alături de toţi aceia, cari cred în triumful final al binelui şi al dreptăţii. Cu o dialectică uimitoare aranjază materialul cel mai inert şi arată tirul după cari se realizează evenimentele. Până în prezent păstrează atitudinea cercetătorului obişnuit cudisciplina ştiinţifică, dar la capătul celalt al firului vede mirajul care ii dă accente de inspirat. Are dreptate?De fapt se va coborî cândva pacea pe pământ ? E discutabil. In credinţa lui însă, căci e o credinţă, Politis are de partea lui cel puţin jumătatea omenirii. Aceasta e tăria poziţiei. Cealaltă parte însă se îndoieşte sau luptă chiar contra acestei realizări, reducând la nimic începuturile cari s’au făcut, iar viitorul nu se lasă cercetat mai de aproape. O. F. Popa. Farmaciile de serviciu 28 OCTOMVRIE—4 NOEMVRIE lr.llvitz, piaţa Unirii, 27. Halász, piaţa Cuza-Vodă, Flohr, calea Reg. Ferdinand 70. PATRIA Vineri I Noemb. An. XI. No. 241 iterare-Culturale-Artisfice Case de vânzare! Vile frumoase, case familiare, moşii etc. Agenţia „DUMKY“ Cluj, Piaţa Univ.! No. 10 cam medicale franceze, germ., engleze Lepage Clei ? Cereţi cataloage • € € € € *1 € € *1 *1 frf. I* fa b* fa g* Oamenii la etate a peste 40 de ani în general sufere de arterie sclerose. Durerile de cap, ameţeala, surditatea, simţul de amorţire, inturbulenţa în circulaţia sângelui, sunt toate simptomele boalei arteric sclerose. Excelenta rezultată therapeutică se obţine contra acestora cu apa minerală cu mare conţinut de iod. „Lfldtw'cus“ Cigelka indicat ca remediu de nenumăraţi medici savanţi. După întrebuinţarea anual timp de 6—8 săptămâni 20—25 de sticle, organizmul se înviorează şi pofta de mâncare se ridică în mare măsură. Cereţi pretutindeni. Prospecte la dorinţă trimite imediat Reprezentanţa Generală pentru România a isvoarelor din Cigelka, AR1N1S, jud. Sălaj. fa fa fa fa fa fa fa fa fa fa fa fa fa . . ----------.* *• * '#"#■ •* ##• -4i ■4 SI 4! -ti«!| •«Si *441 -4 3! *53 -*! .UJUAAAA.*AAAA».AAAiÂ,*,?,.XAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAg| CINEMA SULPCT___ Premiers! seczaționilu! Wintergarten (Vedeta de la Cristal Palace) dramă puternică cu renumitele atracții ale lui Wintergarten din Berlin, cu Pod! RiClMer Monopol Erofilm. CINEMA URANIA Omul care nu vrea să sinucide dramă din viaţa unui soldat cu: Haini Forbes şi Marcelina Pay (Partneriilei Naiec fotograf) Monopol Metro-Goldwyn. cronica dramatica Un optimist incorigibil (Când „Regele petrece“) — comedie in 4 acte de Victor Papilian — — O premieră originală pe scena teatrului clujan... Un eveniment sau o nouă decepţie?... Va putea teatrul nostru, cel puţin de astădată să-şi justifice ideea fundamentală a existenţii lui: încurajarea producţiei originale româneşti? Iată tot atâtea întrebări care ne învăluiau sufletul de îngrijorare, înainte de ridicarea cortinei deasupra spectacolului de Marţi seara. „Un optimist incorigibil“ ne-a spulberat aceste îngrijorări. Ne-a dat speranţa că teatrul românesc n’a murit încă, nici în acest oropsit oraş de provincie, unde această instituţie se sbate între melodramă şi comedia bulevardieră de cea mai proastă specie. Chiar dacă piesa dlui Papilian e vulnerabilă în multe nunete, totuşi vigoarea originalităţii care calege în ea ne îndritueşte să ne umplem sufletul de nădejdi. Amabilul profesor de la Facultatea noastră de medicină este un spirit frământat de întrebări, neliniştit de probleme cari se întind în cele mai variate domenii. Un „Faust“ neostoit — şi licet patra cum magnis componere.. (De altfel apropieri de eroul lui Goethe vom mai avea, în cursul acestei cronici). Această nesăţioasă curiositate spirituală este o mare calitate. Cu o singură condiţie: să ai în tine un laborator propriu sufletesc, în care materialul scormonit, într''atâtea mine să fie topit şi turnat în forme originale de creaţie. ,,Un om incorigibil“ ne-a indicat gradul până la care d. Papilian a ajuns în construirea acestui laborator. Trebue să o spunem, fără înconjur, că pe lângă maşini capabile de lucru, laboratorul cuprinde încă piese care scârţie. Ele nu pot cuprinde curioasitatea spirituală a autorului. Plesnesc sub greutatea materialului, de aceea trebuie schimbate. Şi nădăjduim că neobositul autor o va face... Ne vom restrânge în această cronică la câteva consideraţii generale, spaţiul nepermiţându-ne să ne întindem la detalii. „Un optimist incorigibil“ este o satiră a societăţii noastre, în special provinciale, care aspiră să fie o satiră a umanităţii. Ştiţi variatele şi îndrăzneţele aspiraţii ale autorului. Satira năravurilor noastre, a meschinei vieţi, provinciale a cărui mobil nu e decât satisfacerea intereselor egoiste, prin politică îndeosebi — este reuşită, pe unele locuri chiar foarte reuşită. D. Papilian a văzut o societate românească cu sufletul lipsit de orice sensibilitate morală şi a văzut-o bine. A văzut însă mai puţin indivizi — români. Am dori să-i caute şi pe aceştia. Arta adevărată, şi în special arta dramatică, unde ciocnirile între indivizi vii e condiţie fundamentală, nu se face fără această însuşire. Satira umanităţii încă e reuşită, în parte. „Incorigibilul“, doctorul Stratu, îşi umple viaţa amuzându-se de necazurile altora pe care el le provoacă şi le creşte, cu o cruzime diabolică. Doctorul acesta este un Mefisto care simte o plăcere nebună să regizeze eternul spectacol al nimicniciei omeneşti. (Pentru ce îl numeşte optimist? Nu era mai bine pur şi simplu, „Regele petrece“ sau „Mefisto“?) Din pasiunea aceasta autorul vrea să facă o pasiune general omenească; de altfel ea e ideea centrală a piesei. Satira atinge culmea în actul final unde doctorul şi un... prost ajung să predice morală societăţii. E o şarjă îndrăzneaţă, care aminteşte de Caragiale, unde comediile sfârşesc prin împingerea comicului la extrem. La d. Papilian ne pare însă că efectul e mai puţin reuşit. Prea e facil şi melodramatic. Acestea ar fi ideile principale. In comedie se mai găsesc însă şi altele. Ştiţi curiozitatea spirituală a dlui Papilian... De pildă, întreg spectacolul e urmărit de doi privitori e— dintre cari unul numai observă — un romancier şi un filosof sceptic, care e şi om politic şi încă şef (de ce i-a dat oare această mese-’ rie? Se potriveşte ea cu scepticismul lui?). Pentru sceptic regisorul faptelor omeneşti » — luna. Şi luna e adusă pe scenă, pentru a i se închina ode. E o îndrăzneală simpatică această simbolizare a lunei, privitoarea eternă şi neclintită a durerilor şi bucuriilor noastre. Ea însă putea să rămână — într’asta piesă. Prea suntem hărţuiţi de probleme diferite. Acţiunea, care şi aşa e lipsită de unităţi, slăbeşte. Din aceste sumare observaţii se poate constata că d. Papilian nu se teme de teatrul modern, îl iubeşte şi vrea să-l realizeze. Ii aplaudăm cu entusiasm îndrăzneala. Cu toate că piesa a fost cam lungă,ea n’a obosit. Publicul a fost într’o animaţie continuă — chiar dacă puţini au înţeles misterioasa intervenţie a Junei. Animaţia aceasta se datoreşte, de bună seamă calităţilor dramatice ale piesei, dar şi priceperii cu care d. Braborescu a realizat punerea în scenă. Tabloul vieţii noastre provinciale era plin de vioiciune. Actorii se simţeau acasă... Relevăm jocul dlui Tâlvan, care a avut de astă dată un rol potrivit, apoi pe d. Simionescu şi Mateescu. (ib) Expoziţia pictorului Trăian Bilţiu-Dancuş Pictorul maramureşan, d. Traian Bilţiu-Dăncuş, îşi va deschide în primele zile ale lunei Noemvrie, noua dsale expoziţie de pictură, în sala de expoziţii a prefecturii din oraşul nostru. !"Această expoziţie marcând o etapă mai lungă a pictorului maramurăşan, adunăndu-şi în ea lucrările cele mai reprezentative ale activităţii ele până acum, este aşteptată cu viu interes. HW»»H «MMM Spectacole Teatni Naţional şi opera Joi: Paris Godunow. Vineri Cardinalul. Cinematograful„Carmen“ şi UUfa lacrimilor, cu Maria Iacobini o comedie în 2 acte. Cnemafograful „Corso“ Oglinda misterioasă, un jurnal şi o comedie. Cinematograful „Edison“ Obrăznicuţa, comedie în 8 acte, cu Harry Liedlke. Mâna cu cârligul de fier. dramă de aventuri în 8 acte, cu Dolores Costello Doina Dobo (De la corespondentul nostru) Orăştie, 28 Ocomvrie. Chipul fetiţei adorabile —a dlui dr. Dulce din Orăştie — a fost reprodus zilele trecute de revista „Gazeta Noastră ilustrată“ cu indicaţia că este o mică celebritate a Ardealului. Merită să ne oprim un moment privirea asupra acestei imagini drăgălaşe de copil nevinovat, care întruchipează talentul şi temperamentul viol.t al rasei noastre. Doina Dobo de la frageda etate de 6 ani a fermecat publicul auditoriu din sala festivă a „Centralului“ din Orăştie, cu cântece şi dansuri executate pe scenă cu gesturi şi mimică de o adevărată artistă. Cine a avut odată prilejul să admire pe această „copilă minune“ nu putea să mai lipsească de la reprezentaţia unde avea să debuteze. Astfel vedem în anii din urmă numele ei figurând aproape pe toate programele festivalurilor date de diferitele Societăţi în scopuri de binefacere. Ea era cel mai atractiv punct care umplea sala cu public numeros. Reuniunea femeilor române din loc, Societatea Principele Mircea, Asociaţia — în frunte cu d. colonel Aritonovici — pentru ridicarea unui monument Regelui Ferdinand I, în mare parte acestei copile au să mulţumească sporirea fondurilor cu zeci, ba chiar, cu sute de mii de lei, pentru scopurile lor măreţe. O mai vedem apoi la toate ocaziunile ca : Ziua Eroilor, a Aviaţiei, Principelui Mircea etc., strângând cu cheia sume înseninate. Nimenea nu putea să refuze pe adorabila copilă. De aceia toate Societăţile de binefacere apelau la concursul ei. Faima Doinei Dobo a mers şi în alte oraşe şi iată-o în scurt timp invitata să debuteze în mai multe centre româneşti din Ardeal. Abia împlinise 7 ani când a fost invitată de comitetul aranjator la Zalău şi Sălaj să debuteze cu prilejul serbărilor Astrei. In 1927 , în scopul de a spori fondul pentru ridicarea Monumentului Regelui Ferdinand la Orăştie, a făcut un turneu în oraşele mai apropiate ca: Alba-Iulia, Deva, Hunedoara, Haţeg etc. A mai debutat la Aiud pentru Societatea Principele Mircea, la Arad, invitată de Reuniunea femeilor române ortodoxe şi la Satu-Mare de Societatea femeilor române greco-catolice. Pretutindeni mica artistă a fost primită cu multă dragoste şi răsplătită cu flori, aplauze şi scrisori de recunoştinţă. Actualul nostru Ministru al Artelor, care a avut adeseori prilejul să admire drăgălaşa apariţie, a înţeles să aprecieze acest fenomenal talent şi prin acordarea unei burse i-a dat posibilitatea de a se desvolta şi cultiva. A fost o ideie cât se poate de bună. Bursa acordată micei artiste e abia o părticică din sumele frumoase can s’au strâns şi incasat cu concursul ei în favorul atâtor Societăţi de binefacere. Doina Dobo a fost primită la Paris în studio Malaczoff, unde urmează şcoala de canto şi dans. In toamna aceasta va avea să debuteze pentru prima oară într’un însemnat rol ce i s’a rezervat într’o operetă. Vom fi mândri să auzim că a reușit să cucerească și publicul din Metropola Artelor, cum a cucerit inimile noastre. Aurelia Pop. “—**-00X00———