Patria, octombrie 1930 (Anul 12, nr. 208-233)

1930-10-01 / nr. 208

2 '05, unice %in/v A­. .(QK'v # ■ Numai acest ambalaj cu crucea „BAYER“ şi cu banderola verde-albă "roşie vă garantează că ’ 4 tabletele de A s p­r v In a fsunt veritabile. ______„VLĂDEASA“ Institut d­e Credit şi Economii S. P. A. Huedin______ CONVOCARE Domnii acţionari ai Institutului de Credit şi Economii „VlădCOSa“ Societate pe Acţiuni Huedin, conform § 20 din statute sunt invitaţi la Adunarea generală Extraordinară care se va ţinea în Huedin în localurile institutului. Sâmbătă în 11 Octomvrie 1930 ora 14 cu următoarea ORDINE DE ZI: 1. Deschiderea şi constituirea adunării. 2. Raportul Consiliului de Administrație asupra urcărei capitalului societar dela 10.000.000 la 15.000.000 Lei. 3. Modificarea statutelor § 7, 52, 56. 4. Propuneri conform § 33 din statute. 5. Închiderea adunării. Huedin, la 20 Septemvrie 1930. 2144 Consiliul de Administraţie. Se atrage atenţiunea dlor acţionari la următoarea dispoziţie de statute: § 23 La adunarea generală au, drept a lua parte cu vot decisiv acei acţionari, cari sunt trecuţi în registrul acţionarilor cel puţin cu trei luni înainte de adunare şi cari şi-au depus rever­­surile despre depunerea acţiilor şi plenipotenţele cu cel puţin trei zile înainte de ziua adunării la institut. Acţiunile dimpreună cu cuponii­ lor se vor depune la Centrală în Huedin, la filiala din Hida, Gârbău, Jibou şi la toate Bandit membre la „Solidaritatea“ cari sunt rugate a­ le primi şi a ne trimite reversul. Dr. Cioorg­e Laţia Boli interne, nervoase PERIAMOS. 2131 ORDONEAZĂ: 8—10 şi 3—4 zilnic, pentru Cassa cercuală 7—9. NOTĂ. Onoraţii clienţi sunt rugaţi a păstra orele de ordonare. Pe închiriat urgent In centru Un local de prăvălie. 2 camere parchetate pentru birou. Adresa la Administraţia ziarului „Patria" Str. Reg. Maria 36. Industria­­Sârmei S. A. CLUJ, IU­LIU MANUI No. 25. PRODUCEM: Fier de beton, Fier laminat în colaci, Cue de tot felul, sprinturi, Sârmă de fier, albă, arsă, arămită, Sârmă zincată (galvanizată), Sârmă ghim­­pată-zincată, Sârmă de oțel, Arcuri pentru mole, Agrafe de biraj sârme pentru saci PATRIA ORADEA. 1.­­— Zilele trecute a avut loc la Oradea o consfătuire a comerci­anţilor din localitate, unde s’au dis­cutat mai multe probleme de interes general. Printre aceste probleme a fost şi chestiunea repaosului duminical. In general, comercianţii din Oradea sunt pt. respectarea repaosului duminical şi a orei de închidere. Ar dori însă ca să se introducă ora de închidere engleză, (un repaos de două ore la prânz şi a­­doptat intereselor şi nevoilor fiecărui oraş aparte) precum şi „duminecile de aur“ uzitate prin streinătate. Aceste „dumineci de aur“ ar permite negusto­rilor ca să ţină deschis în dumineca ce precedează sărbătoarea crăciunului şi a paştilor. In afară de acestea congresul a hotărât participarea comercianţilor din Oradea la înfiinţarea Casei Pensii­lor cormercianţilor, lucru ce se va dis­cuta.. Oferta unei mari bănci engleze După oferta făcută municipiului O­­radea de către banca românească „Ti­ni­rea“ zilnic sosesc alte și alte oferte de împrumut. In cursul zilei de ieri dna Gordon Holmes, reprzentanta băn­cii „National Securites Corporation Ltd“ din Londra s-a prezentat la d. pri­mar Aurel Lazar, oferind municipiului un împrumut contractabil prin obliga­ţiuni emise pe piaţa Londrei, care în mod succesiv se va putea urca până la câteva sute de milioane lei. Prima rată a împrumutului va fi de 25 milioane, cu dobândă de 10 la sută pe termen de 20 ani. *■ Dealtfel, chiar directorul general al băncii din Londra a vizitat lunile tre­cute Oradea, luându-şi informaţiuni a­­supra situaţiei financiare a municipiu­lui. Pentru studiarea amănunţită a o­­fertei engleze s-a ales o comisiune spe­cială, iar d. primar Aurel Lazar a a­­dresat câte-o scrisoare domnilor miniş­trii Al. Vaida şi Mih­ai Popovici, ce­­rându-le unele informaţii de ordin teh­nic. Constituirea colegiului Pentru Duminica trecută a fost con­vocată adunarea de constituire a cole­giului medical din jud. Bihor. Aduna­rea a fost deschisă de d. medic Zeno Dumitreanu într-o atmosferă foarte a­­gitată pe urma faptului, că tratativele preliminare în vederea încheierii unui acord pentru reprezentarea medicilor români şi minoritari în colegiu, au eşu­at. Deschizând şedinţa, d. Z. Dumitrea­nu a cerut colegilor să fie la înălţimea chemării, dându-le explicaţii cu privi­re la felul cum trebue să se facă alege­rea. Făcându-se apelul nominal s-a constatat, că din numărul de 500 medici ai judeţului sunt prezenţi la adunare 217. Votarea a decurs în linişte, procla­im...du-se aleşi dnii Ion Matei, Romul Costa, Wilhelm Julier, Samuil Meer şi Alexandru Balint. S-au ales aşadar trei membri minoritari şi doi români. Membri români însă au declarat, că nu primesc alegerea şi astfel, d. preşe­dinte Zeno Dumitreanu a pronunţat anu­larea alegerii efectuate, fixând o nouă adunare generală pe ziua de Luni în 13 octombrie. Crima de lângă Oradea Alaltăieri seara muncitorul Ion Ne­meş din Oradea a fost ucis cu 11 lovi­turi de cuţit de către trei muncitori din Sântioara, la o cârciumă dela mar­ginea oraşului. Văzându-l că nu mai mişcă l-au ascuns apoi într’un tufiş lângă drum. Cadavrul celui ucis a fost găsit a doua zi de nişte trecători, iar u­­cigaşii au fost arestaţi şi deferiţi par­chetului. medical ORADEA Un congres al comercian­ţilor din Oradea CLUJ: 1. — Odată cu romanizarea Univer­sităţii din capitala Ardealului s’a pus şi pro­blema, —­ inerentă dealtfel, — înfiinţării căminarilor necesare pentru adăpostirea stu­denţilor. Universitatea s’a şi îngrijit de soluţionarea favorabilă a acestei probleme. Având la dis­poziţie un impozant local în colţul străzii Avram Iancu cu str. Universităţii, moştenit de la defuncta stăpânire, a făcut amenajările trebuincioase în vederea primirii unui nu­măr cât mai mare de studenţi. Căminul „A­­vram Iancu” a fost primul adăpost oferit de Stat studenţilor universitari clujeni, mai ales celor mai distinşi cărora li se acordau burse în natură. Acest cămin cuprindea doar un mic pro­cent dintre studenţi, ceilalţi trebuind să lo­cuiască în oraş, unde era mai costisitor deşi de multe ori condiţiunile de traiu şi posibi­lităţile de studiu nu erau mai convenabile. De notat, deocamdată, că fiii de învăţă­tori îşi aveau încă de demult căminul lor „Casa Învăţătorilor”, care, în limita locuri­lor disponibile primea şi studenţi cari nu erau fii de învăţători. Cu timpul pentru studenţii în medicină s’au înfiinţat căminuri aparte, despre cari vom vorbi mai jos, iar în 1923 a luat fiinţă şi un cămin al studentelor universitare. Ac­tualmente avem trei c­ă­minuri studenţeşti u­­niversitare susţinute de Stat: Căminul Stu­dentelor Universitare, Căminul Studenţesc „Avram Iancu” şi Căminul Studenţilor în Medicină, dr Babeş’”. Aceste cămiinuri sunt conduse de comisia căminurilor formată din nouă membri : un preşedinte, profesor la Facultatea de Drept, câte un profesor de la fiecare din cele patru Facultăţi şi din cei patru directori ai că­­minurilor, căci şi căminul „Casa învăţăto­rilor” a întrat ca subordonat conducerii sus­­numitei comisiuni. Directorii căminurilor, afară de „Casa în­văţătorilor” sunt recrutaţi dintre profesorii universitari, delegaţi an de an.­­ CĂMINUL STUDENŢESC „AVRAM IANCU”­­ întâiul cămin de Stat din Cluj — întâiul în toate privinţele — este Căminul Studen­­esc „Avram Iancu” din strada cu acelaş nume.­­ Pus sub o­­Conducere cinstită, dar,îndeosebi, sub o administrare exemplar de cinvelinisi­­toare, Căminul „Avram Iancu” poate­­servi ca model. Dealtfel şi are reputaţia celui mai bine organizat şi cu amenajările cele mai moderne din ţară. 1 . Director-delegat al căminului este d. Fl. Ştefănescu-Goangă, profesor la Facultatea de Litere, iar administrator d. di. A. Bug­­ nariu’ 4­­­L.... Cu toate amenajările, inovaţiile şi înzes­trările făcute an de an din subvenţia ce-o primeşte de la ministerul instrucţiunii, că­minul a cumpărat din economiile realizate un impunător edificiu în str. Regală, pla­­tindu-l cu suma de 3.800.000 Lei, iar de la „Astra” ţine arendată de câţiva ani o gră­dină cu pom­i roditori având o suprafaţă de 3 jugă­re. Grădina, situată pe un loc ridicat,­­în str. Bisericii ortodoxe, serveşte şi ca loc de recreaţie pentru membrii căminului. O arenă de temnis stă la dispoziţia studenţilor. In total, căminul „Avram Iancu” are 230 studenţi, — câte 4 şi câţiva câte 5 într’o ca­meră — de la Facultăţile de Litere, Ştiinţe şi Drept, fiecare din aceste Facultăţi având câte 50 bursieri în natură. Restul până la 260 sunt solvenţi plătind câte 2200 lei lu­nar. Solvenţii trebue să-şi aibă şi ei exa­menele trecute în regulă. Din cele 7.800.000 lei, cât este subvenţia anuală acordată de minister căminurilor stu­denţeşti de Stat din Cluj, căminul „Avram Iancu” primeşte 4.135.000 lei. O sală de lectură şi o bibliotecă cu cărţi de specialitate şi literare în valoare de 700.000 lei, cumpărate treptat, casină cu bufet, trafica, biliarde şi diferite jocuri, o­­sală cu felurite ziare şi reviste româneşti îşi streine, un pian, stau la îndemâna şi folo­­­sul tuturor membrilor căminului. O bge cât se poate de bine şi complect prevăzută s’a construit de când căminul este românesc, adică un regim românesc, căci şi studenţii minoritari merituoşi sunt primiţi aici. Am putea înşira multe încă despre îmbu­nătăţirile, traiul şi confortul ce-l au stu­denţii universitari, datorită meritelor lor, Sta­tului­ şi conducerii. Adevărata apreciere o poate face acela care a trecut prin căminul „Avram Iancu”, fie ca bursier fie ca solvent. CĂMINUL STUDENTELOR UNIVERSITARE Pe urmele căminului „Avram Iancu” în ce priveşte orânduirea dar mai ales gospo­dărirea atât de chibzuită, este Căminul Studentelor Universitare, din Calea Moţilor, înfiinţat în 1923 pentru un număr mai restrâns de studente, acest cămin s’a des­­voltat mult, încât actualmente adăposteşte 200 studente de la toate Facultăţile. Bursiere sun 60 , dela Litere 35, dela Ştiinţe 25 şi de la Medicină 10, Facultatea de Drept nu are încă nici o studentă bur­sieră la acest cămin. Cota ce­ o primeşte din subvenţia acordată de minister este de 1.900.000 lei. In anii 1928—­1929 s’a construit un frumos pavilon cu etaje, în partea dinspre grădină, la care au contribuit în oarecare măsură şi econo­miile făcute. In acest an s’au pavat, ambele­­ curţi cari sunt între cele trei localuri ale căminului, s’au făcut trotuare în jurul pavi­lionului şi terasă, zăplaz în partea dinspre Inspectoratul de jandarmi şi alte numeroase inovaţii şi­ reparări. Căminul are o grădină sistematică de a­­proape un jugăr. In construcţie este o seră modernă, lângă, care se zidesc două camere pentru­­servitori cari până acum şedeau într’un subsol nehi­­gienic. Se proectează lărgirea sufrageriei deasupra căreia se va construi apoi un etaj cu camere de dormit, o sală ,mare de­­lectură şi pentru bibliotecă. Până acum s’au achiziţionat pen­tru bibliotecă 2111 volume, cărţi de specia­litate şi literatură. Evident că şi la Căminul Studenţesc Uni­versitar are o bună conducere, având în acest an c­a director pe d. prof. Inga,­­iar ca administrator, de mai înainte, pe d. Buga. CĂMINUL „BABEŞ” Studenţii medicinişti îşi au căminul lor aparte, în str. dr. Babeş, care primeşte de la ministerul instrucţiunii peste un milion şi jumătate lei cuveniţi din subvenţia pentru căminurile­ de Stat clujene, iar de când au trecut aici şi mediciniştii dela „Salvarea”, unde s’a instalat Institutul surorilor de ocro­tire, căminul „Babeş” mai primeşte pentru­­acei studenţi o sumă de 750.000 lei din partea ministerului muncii şi sănătăţii. Bur­­­­sieri sunt 50 ai ministerului instrucţiunii şi 32 ai ministerului sănătăţii, restul până la 130, câţi are căminul, fiind solvenţi. Salvă este de 2200 lei lunar, ca şi la cele­lalte căminuri de Stat. Direct­or al căminului este dr .prof. Niţescu iar administrator d. Milea. Şi la acest că­min s’au făcut mici îmbunătăţiri. Actualmente are un aranjament complect, exceptând baia, folosind-o pe cea dela că­minul „Avram Iancu”. Bucătăria s’a înfiin­ţat abia de doi ani. Membrii căminului utilizează bogata bi­bliotecă a Societăţii studenţilor în medicină al cărei sediu se găseşte în localul cămi­nului. La această bibliotecă atât de înzestrată cu cărţi de specialitate se simte lipsa căr­ţilor literare pe care încă le reclamă stu­denţii medicinişti. înainte de a încheia ţinem să subliniem ceea c­e ni s’a semnalat că celor trei cămi­nari li s’a pus în vedere printr’un recent aviz, că li se reduc pe acest an — şi re­troactiv — 10 procente din subvenţii, încât vor trebui să caute o ieşire cât mai conve­nabilă din situaţia prea strâmtorată în care, e vorba să fie puse în ultimele luni ale anului bugetar. T. P. CETATEA UNIVERSITARA Căminurile studenţeşti de Stat IN­EAOP­­J. BUIOp Dumineca trecută s-a sfinţit steagul societăţii „Oastea Domnului“ din co­muna Burzuc, plasa Tileagd în cadrele unei frumoase solemnităţi, la care au participat credincioşii din mai multe comune învecinate. Cu prilejul sfinţirii păr. Constantin Munteanu din Şuştu­­rogi a rostit o înălţătoare cuvântare, tâlcuind evanghelia, iar după masă s’a organizat o şezătoare, la care au luat cuvântul preoţii Gavril Iovan şi I. Be­­jan, combătând pe sectari şi rătăcirile lor. Corul din comună a executat mai multe cântări religioase. I—OIO—3 In comuna Boian din plasa Câmpia­ Turzii, Cercul studenţesc „Câmpia Transilvaniei“ Cluj, reprezentat prin dnii Teodor Podariu şi Iuliu Pop, au inaugurat, în prezenţa poporenilor adu­naţi la şcoală cu părintele Labo şi d. înv. Iacob în frunte, o bibliotecă popo­rală, în după amiaza duminecii trecute. D. Teodor Podariu, preşedintele Cer­cului, a arătat însemnătatea cărţii în desvoltarea culturală, necesară mai a­les pentru neamul nostru, fiindu-i me­nit un mare viitor, după care a predat biblioteca grijei directorului. D. Iacob, inimosul învăţător local,­a subliniat rolul şcolii întru luminarea poporului, mulţumind apoi Cercului pentru biblioteca donată a acestei comu­ne izolate, şi dornice de cultură. Serbarea s’a încheiat în aclamaţiile de satisfacţie ale poporenilor. TURDA Inaugurare de bibliotecă pe Câmpie CLUJ, 30. — Aşezat între dealuri, frumosul sătuleţ, Desmir a trăit clipe de adevărată sărbătoare şi entuziasm. Pământul pe care l-au primit şi mai ales felul cum au înţeles desmirenii să serbeze acest eveniment, e o chezăşie că glia cu care au fost împroprietăriţi va fi chivernisită aşa cum trebue. Dar la Desmir, poporul n’a sărbătorit nu­mai acest fericit eveniment, el a ţi­nut să-şi arate întreaga sa recunoştin­ţă faţă de apărătorii săi, astfel că în­treaga festivitate s’a tranformat spon­tan într’o grandioasă manifestaţie pen­tru partidul naţional-ţărănesc şi pen­tru guvernul Maniu. La orele 10 juni, opt maşini au stopat în faţa porţii triumfale din marginea comunei, unde peste 1000 de ţărani şi ţărance în frunte cu păr. protopop Mi­­cuşan, dr. Vertan şi alţii cu steaguri şi muzică îi aşteptau. Un banderiu de călăreţi, conduc ma­şinile spre satul în haină de sărbătoa­re. Din maşini au descins d. pr­efect A­dam Popa, dr. Viorel V. Tilea deputat cu dna, d. Evans profesor universitar la Cambridge, dr. Sabin Mureşan, dr. Dunca preşedintele com. agrare jud. dr. Jeneii cons. agricol, dr. Nemeş, dr. ♦♦mm ♦♦♦♦♦♦♦♦♦mm»mm Anca, dr. Horga, agronom Teodorescu, Maniu, dr. Isaicu, Pogăceanu, Ver­tan, Vârtic şi alţii. In numele partidului naţional ţără­nesc, d. dr. Vertan urează bun sosit. Poporul ovaţionează îndelung. Primarul din Desmir rosteşte un cu­vânt de bun venit, apoi d. Cărăianu deasemenea salută oaspeţii în numele Voinicilor din loc. Tuturor le răspunde de prefect dr. Adam Popa care după ce mulţumeşte pentru frumoasa primire ce li­ s’a fă­cut îi asigură de întreaga lor dragoste şi sprijin. Arată apoi importanţa actu­lui care se va săvârşi azi, pe urmele căuia locuitorii vor intra pe veci în posesiunea pământului. Ii roagă apoi sa- păstreze şi să-l muncească ca pe un bun câştigat ,nu cu bani, ci cu sânge. După acestea oaspeţii şi asistenţa au trecut pe deluşorul unde într’un altar improvizat, păr. protopop Micuşan a­­ celebrat serviciul divin rostind şi o frumoasă cuvântare. După serviciul divin a luat cuvântul moşneagul nona­gem­ir Alexandru Da­vid, care în cuvinte simple a făcut o frumoasă expunere a situaţie pătriei ţărăneşti în vechime şi azi. D. dr. Ienciu citeşte hotărârea de împroprietărire prin care sunt înstă­pânite peste 200 de familii din Desmir şi 70 din com. Sânnicoară. Luând cuvântul dr. dr. Nemeş cens., agricol roagă pe ţărani să-l muncească bine şi astfel să se poată bucura de roadele lui. D. V. Vertan aduce mulţumiri ului deputat Tilea, care s’a nizuit din răs­puteri să facă dreptate poporului de aici. Deasmenea aduce mulţumiri dlui dr. Aurel Dobrescu şi dlor magistraţi, care trecând peste orice consideraţion­ au ţinut să facă dreptate. D. dr. S. Mureşan deasemenea arată marea importanţă a împroprietăririi precum şi rolul mare ce-l joacă în via­ţa acestui popor. Arată apoi unzuinţele guvernului Maniu (urale nesfârşite) pentru înfăptuirea acestei împroprie­tăriri şi pentru o mai bună viaţă a po­porului. In ura­lele tuturor ia cuvântul d. de­putat dr. V. V. Tilea care spune urmă­toarele: „Ziua de azi încheie un proces de sute de ani pentru izbânda căruia fraţii şi străbunii noştri începând cu Doja, Ho­rea şi cei din 1848, au murit şi şi au jertfit sângele. De sute de ani ne am luptat pentru libertate şi pământ şi iată că lupta noastră nu a fost zadarnică. Azi avem mângâierea de a fi împli­nit testamentul pe care ni­ l-au lăsat de veacuri strămoşii. Azi ne-am împlinit datoria şi faţă de dvoastră, poporul român şi stră­moşi. Aleşii dv. noi ne-am făcut datoria dar avem şi noi o dorinţă ca şi dv. să vă faceţi datoria, muncind acest pă­mânt şi păstrându-l cu sfinţenie iar peste câţiva ani, când va veni cineva pe aici să se minuneze de fetele îmbu­jorate şi pline de sănătate ale copii­l­or şi ale voastre. Aveţi conducător vred­nic în persoana păr. protopop Micuşan, să-l ascultaţi şi să-i urmaţi sfaturile şi atunci va fi bine şi pentru voi şi pentru acest neam, care va fi fericit. Cu aceste urări, salut în numele dlui preşedinte Emil Haţiegan şi al meu, sărbătoarea de azi şi vă doresc spor la muncă şi bucuriei“ Mai vorbesc apoi dnii Iosif Pogă­ceanu care arată rolul mare ce l-a avut d. Tilea în acest act mare, apoi d. Teo­­dorescu (agronom) care îndeamnă pe oameni spre cooperaţie. Opt boi, cu coarnele şi jugurile îm­podobite au tras apoi plugul de coar­nele căruia ţineau dnii V. V. Tilea, cons. agricol Nemeş şi dr. S. Mureşan, tăind tradiţionala brazdă. După festivităţi a avut loc un ban­chet în localul şcoalei primare.­­ La orele 4 masa a luat sfârşit, oaspe­ţii fiind invitaţi apoi de familia Ver­tan, tinde d. deputat Tilea s’a întreţi­nut mai mult timp cu poporul. IONEL MARGAIANU ►“ţii'-- 'S împroprietăririle din lud. fini Grandioasele manifestation! pentru guvernul dania la comuna Desmir şi jur Miercuri, I Oct. A­ctul XII. No. 208

Next