Patria, noiembrie 1930 (Anul 12, nr. 234-258)
1930-11-01 / nr. 234
2 Durerea de cap * şi migrena dispar, vă veţi bucura din nou de viaţă prin cunoscutele tablete de Numele „Pyramidon" este patentat. Contrafaceri sub această denumire sunt pedepsite de lege. Publicaţie de licitaţie Se aduce la cunoştinţă că se vor vinde marfe coloniale şi manufactură estimate în Lei 308.681 trecute în inventarul fal. sub poz. 1—398 şi aranjamente de prăvălie trecute în inventar sub poz. 399—407 şi estimat în Lei 78.400, obiecte aparţinătoare massei falimentare falitei firme Hideg Vasîlie din Haţeg. Licitaţia se va ţinea la 15 Noemvrie 1930 ora 4 d. m. în Deva, în biroul dlui advocat Dr. Rudolf Creciunaş, unde se vor înainta ofertele timbrate în plicuri închise şi sigilate până la ora 12 a. m. a zilei sus indicate, depunând şi radiul de 10% după valoarea de estimare tot la mâna dlui Dr. Creciunaş Rudolf preşedintele consiliului falimentar. Inventarul, condiţiunile se pot privi în biroul curatorului massei în Haţeg. Dr. Carol Hoffinger advocat, massa curator Haţeg Citifi ziarul „Patria“ De închiriat urgent In centru Un local de prăvălie. 2 camere parchetate pentru birou. Adresa la Administraţia ziarului „Patria“ Str. Reg. Maria 36. Industria Sârmei S. A. CLUJ, IULIU MANIU No. 25. PRODUCEM: SE Fier de beton, Fier laminat în colaci, Cue de tot felul, sprinturi. [5 || Sârmă de fier albă, arsă, arămită, Sârmă zincată (galvanizată), ;gr. Sârmă ghimpată-zincată, Sârmă de oțel, Arcuri pentru mole, Argrafe de birou sârme pentru saci. ISUS DERADIO bariu/. V-- .’a de toţi locuitorii satelor amintite afară de’ cinci familii din Chiuleşti7). Dorinţa tuturor a fost ca toate desideratele populaţiei să fiecuprinse într’o cerere, care să fie înaintată împăratului prin careva ofiţer imperial.’Au cerut protopopului din Căşeni să le redacteze cererea, acesta a spus însă, că nu se pricepe la aşa ceva. Acelaşi răspuns l-a dat şi preotul din Chiuieşti. De fapt preoţilor le era frică să se amestece în chestiune pentru că un decret recent al Guberniului acuza direct pe preoţi ca instigatori ai poporului8). Au aflat în urmă pe Niste Grigore cantor în Cuzdrioara un om deştept cu scrisoare frumoasă, care apoi a coneipiat şi a scris cu litere cirile câte-o cerere pentru fiecare comună adresată colonelului Alvali Progmi din Năsăud. Cererile acestea ne arată fidel starea sufletească de atunci a poporului şi este şi un preţios document de limbă poporală, pe care o folosea ţărănimea în scrisori. O redau cu ortografia originală : Praluminate Domnule Colonele nouă tuturor milostive Patroane “). “) Se află în arh. jud. Someş a. 1784. Din râvna noastră cea rumânească, care pururea oam avut şi o avem spre Arh. jud. Someş a. 1784. Epist. lui Deési. Ib. Compertum fuerit tumultum Plebis Valaae proprimis etiam Paparum suorum provtum existise etq... slujba înălţatei Împărăţii noastre a Ramului şi acum vrând aceasta a noastră datorie cu pofta, şi inima tuturor întrun cuget şi cuvânt ca să primim şi să luăm slujim împărătească, spre acest sfârşit, că noi cu toţii să primim ori ce feti de slujbă a Înălţatului împărat numai să te milotsiveşti Mila dela Inălţatul Împărat a ne scoate aceasta mântuire ca să putem scăpa întâiu , de slujba domnilor şi a doua : pământul cel avem şil biruim să rămăie sub stăpânirea Înălţatului împărat dimpreună cu noi, a treia : milă de bucate de hrana vieţii, precum la alţi militari a înălţatului Împărat şi nouă să te milostiveşti .Ta a ne rândui, a patra : milostivinduse Înălţatul împărat a şterge şi a omorî numele iobăgesc. Am încăput în mare pizmă, şi nu avem ajutor cine să ne mângâie fără numai prin mila şi grija M-Tale, mila împărătească, despre cari toate cu umilinţă şi cu genunchele plecat la poalele M-Tale, aşteptăm milostiva mântuire şi rămânem al Înălţatului împărat, ai-Tale supuşi robi : Satul Căşeiu cu o inimă şi un gând“. Cererile, cari aveau acelaşi text au fost încredinţate lui Botea Tănase din Chiuieşti să le ducă la colonelul dim Năsăud, pentru călătorie a primit de la Căşeiu 6, de la primarul din Urişor, Coama Ursu 2 mariaşi. Acesta ajungând la Năsăud, îi era frică să între la Comandamentul militar, şi a dat cererile unui ofiţer „cu bâtă”, care le duse la colonelul. Nu peste mult ofiţerul reapăru şi dâindu-i îndărăt cererile i-a spus : Du-te acasă ! Bietul român nu ştia acum ce să facă ; îşi aduse aminte însă, că şi în acest oraş trebuie să fie preot român şi astfel a ajuns cu cererile la protopopul din Năsăud, care citind cererile i le-a dat îndărăt, împreună cu o scrisoare adresată cătră protopopul din Sasnireş în care îl roagă pe acesta, să se intereseze mai deaproape de jalbele ţărănimii şi să-i ajute cum va putea10). Boţea s’a întors acasă cu puţină ispravă, spunea însă pretutindenea, că în Năsăud i-a promis un ofiţer „arme câre le trebuie numai să ceară”, şi că vor primi bucate şi se va şterge iobăgia, colonelul va veni personal în comunele cari şi-au oferit serviciile Împăratului şi va pune „stâlpi sigilaţi” în eleu). Poporulplin de nădejdea, că salvarea îi va veni de la împăratul, a început a denega serviciile de robotă şi a nu lua în şarpă nici o poruncă a autorităţilor civile, a rămas însă liniştit fără a ataca ori vătăma pe cineva. Autorităţile judeţene, bineînţeles, nu vedeau cu ochi buni încercările populaţiei de a scutura jugul iobăgiei şi de a-şi creia o soarte mai omenească, pentru aceea urmăreau cu multă atenţie mişcările populaţiei din judeţ, iar acum, după cele întâm- 10) Arh. jud. Someş a. 1784. a) Semnul comunelor militarizate, plate au socotit că e timpul ca să ia măsurile cele mai drastice pentru stârpirea oricărei tendinţe de emancipare a iobăgimii. In 23 Martie anul 1785 au fost deţinuţi şi transportaţi la închisoarea din Dej, mai mulţi inşi, între cari primarul din Căşeiu, Precup Pop, au fost însă eliberaţi la intervenţia satelor 1'"‘) şi probabil şi la intervenţia comandantului militar din Dej. A rămas deţinut singurBoţea Tănase, despre care scrie subprefectul Szent-Pali: „Tănase (adecă. Boţea.) e mlăuntru, vă poruncesc să-l încarceraţi”. Despre judecată n’am aflat urmă. Probabil că mai bine a umblat „diacul ’ Niste Grigore scriitorul cererilor, despre care raportează, comisarul întcredinţiat cu escortarea deţinuţilor, că „a fugit când eram in drum spre Dej”. Acestea au fost singurele mişcări „evoluţionare’’ în județul Someş la anul 1784. • G. MANZAT. PATRIA (De la corespondentul nostru). 29 Octombrie. — Zilele trecute a avut loc deschiderea şcoalei primare de stat din cătunul Luna, com. Negreşti, jud. Satu-Mare. Au fost prezenţi: D. şef-regizor Bariu Pop, d. revizor Cherecheş, d. sub-revizor D. Mureşanu, d. L. Pop reprezentant al prefecturei, de prim-pretor al Ţării Oaşului, precum şi o parte din învăţătorii acestui ţinut Serviciul divin, l-a oficiat părintele protopop C. Demian care în predica ţinută cu acest prilej a arătat cât este de greu şi de rău întunerecul care apasă minţile ce nu se pot lumina la lumina binefăcătoare a şcoalei. Pe măsură ce acest întunerec va dispărea, vor pieri şi faptele rele şi nesocotite ale oamenilor, căci vor deveni, capabili să înţeleagă, care este calea ce trebuie să parcurgă până la ţinta ultima, fericirea veşnică. D. şef-revizor prin călduroase cuvinte şi-a exprimat mulţumirea, că vede în Ţara Oaşului cu o făclie de lumină sufletească mai mult, aceasta fiind dovada, că lumea îşi dă seama de necesitatea, intensificării muncii intelectuale în mijlocul oăşenilor. Mulţumeşte apoi direcţiunei fabricei de cherestea din Luna pentru locaşul donat şi dlui Augustin Olteanu, dir. înv. în com. Negreşti pentru munca depusă ca să se deschidă această şcoală. Seara a avut loc un banchet, la care au luat parte toţi oaspeţii sus amintiţi şi câţiva ţărani, fruntaşi din com. Negreşti. D. Barin Pop în toastul ţinut a vorbit despre M. S. Regele Carol al II. A povestit episoade foarte plăcute din timpul războiului, când a avut fericirea să fie sub comanda M. Sale. S’a oferit apoi din O. Pop un mic dar „comoara ţării Oaşului”, o traistă oşeniască, frumos lucrată şi cu un cuţit în ea, tovarăşul nedespărţit al păşanului. Primirea traistei a fost însoţită de strigături oşeneşti, executate de tineretul intelectual al comunei şi de cei trei ţărani. Ceva foarte surprinzător şi plăcut a fost discursul subprimarului Gheorghe Bodea, care a expus aşa de just piedecile ce au oprit pe oşeni săi înainteze în ce priveşte starea economică şi culturală, rugând cu căldură pedali „conducători” să aibă încredere în puterea de muncă şi unire a oşenilor, să le ajute să înainteze cu paşi mai repezi, fiindcă ei doresc să muncească, mai ales când văd că populaţia Ţării Oaşului creşte considerabil. Această serbare a fost pentru toţi cei prezenţi, români toţi, până la unul, un prilej de înţelegere a necesităţii strângerii rândurilor pentru ridicarea economică şi culturală a Ţării Oaşului. Cor. din farantasmul Deschiderea şcoalei primare din Luna - Opera culturala a învățătorilor In" Tara Oasului - O zi de bucurie sufleteasca " De la fraţii din America Sfinţirea linei biserici româneşti. In ziua de 26 octombrie, la sărbătoarea sf. Dumitru, s-a făcut sfinţirea bisericei ortodoxe române din Ellwood City, Panama, care în cursul acestei veri a fost complect renovată şi zugrăvită. La actul sfinţirii au participat delegaţiile tuturor societăţilor româneştii din oraş şi număroşi oaspeţi români din toate oraşele americane. Două întruniri importante. Sâmbătă în 11 octombrie s-a ţinut şedinţa noului consiliude administraţie al ziarului „America“, soluţionându-se o mulţime de probleme in legătură c* fireasca desvoltare a acestui escelent organ naţional. S’au luat dispoziţiuni mai ales pentru micşorarea cheltuielilor. In ziua următoare s’a ţinut" o şedinţă a comitetului Uniunei şi a Ligei, la care s’a elaborat un frumos program de muncă pentru viiitor. A prezentat un mare interes raportul comisiunei de statuie şi a celei pentru ferma bătrânilor. Lucrările acesteia se găsesc într’un stadiu foarte înaintat. Noii redactori ai ziarului „America“. Consiliul de administraţie al ziarului „America“ a ales la postul de radactor-şef pe d.O. Stăviteulescu, iar la cel de redactor al doilea pe d. I. Militaru. Sub conducerea nouilor redactori excelentul ziar american va lua un îmbucurător avânt. Deschiderea uiţei şcoale, româneşti. In ziua de 16 Octombrie s'ai deschis cursurile, la, şgoşii română-unită „Sf. Elena“-din Cleveland, Şcoala epopopsăule păţ. preotAjigtor Vainosiu, dând lecţii da limba, română în topic zilele de Mercuri şi YT inimi. Un succes românesc. „Uniunea şi Liga“ românilor americani a obţinut licenţa de operare şi din statul Minnesotta. Organizaţia românească a depus mari sforţări pentru obţinerea acestui mare succes, care face posibilă şi organizarea românilor din acest stat. Conferinţe interesante Profesorul sas Mihail Fusz din Sibiu a anunţat o serie de conferinţe interesante, tratând subiectul: Sufletul copilului. Conferinţele se vor inaugura Luni în 3 Noembrie, urmând să se ţină de două ori la săptămână, Lunea şi Joia în aula şcoalei „Bruckenthal”. LIFO s~~. Culesul viilor Atât în Bistriţa, cât şi în comunele acestui judeţ culesul viilor s’a făcut în cele mai excelente condiţii. In general viile au dat o roadă cât se poate de bogată, dar preţul mustului până acum e foarte scăzut, variind între 9 şi 15 lei. BISTRIŢA 12) Arh. jud. Someş. »•»»♦»♦♦♦»»»» — Membrii Asociaţiei „Şoimii Carpaţilor” atât cei vechi cât şi cei noui înscrişi, în vederea încăperii noului an de activitate, sunt invitaţi a lua parte in număr complect la Adunarea gemnală ce va avea loc Luni în 3 Noemvrie a. c. la orale 7 seara in localul Asociaţiei (Sala de gimnastică a Şcoalei Superioare de Comerţ* Str. Paul Chinezul No. 1. DEVA Sfinţirea bisericei ort.române Mâine, Duminecă în 2 Noembrie se va sfinţi biserica ortodoxă română din De- Iva, frumos renovată şi zugrăvită prin jertfele vrednice de toată lauda ale credincioşilor, conduşi de harnicii şi bunii lor preoţi. Actul sfinţirii va fi săvârşit de însuşi I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Bălan de la Sibiu, cu numeroasă asistenţă, iar răspunsurile vor fi date de corul ortodox român din Dîm., de sub conducerea dlui maestru Ion Tgnaton. O adunare a invalizilor şi pensionarilor militari . Pentru ziua de 8 Noembrie e convocată adunarea invalizilor şi pensionarilor militari din jud. Hunedoara, la Deva. Cu acest prilej se va constitui filiala hunedoreană a societăţii „pensionarilor militari“. Se va face şi alegerea, primului comitet, prin voturile celor prezenţi, sibiu rnufflimi Sâmbăta, 1 Nov. Anul XII. No. 284. Chestiunea bucătăriilor poplare Comisiunea însărcinată cu desbaterea problemei, ajutorării muncitorilor a ţinut o şedinţă, la care s’a adus hotărârea înfiinţării bucătăriilor populare. Conducerea şi organizarea acestor bucătării va fi încredinţată unei delegaţii a muncitorilor. Se va adresa un apel tuturor industriaşilor, comercianţilor şi funcţionarilor, cerându-li-se modeste contribuţii lunare în acest scop. Camera comercială a votat în acest scop suma de 50.000, iar primăria a înscris în budget un milion lei. Se speră ajutoare însemnate şi din partea institutelor financiare. D. primar Augustin Ferenţi a declarat, că a şi început munca de organizare a bucătăriilor populare. Preţul pâinei şi a făinei Delegaţia permanentă a oraşului Satu-Mare a fixat noul preţ al pâinei şi al făinei pentru săptămâna viitoare. Preţul făinei de călit. I a fost fixat în suma de lei 6.50, călit. II lei 5.50, călit. III lei 4.50, călit. IV leii 3.50. La vinderea în detail s’a admis o majorare de câte 50 bani la kilogram. Preţul pâinei de călit. I s’a fixat în suma de 8 lei, iar pâinea neagră 5 lei. După o săptămână delegaţia permanentă va studia din nou chestiunea fixării preţurilor. S-au mai discutat şi alte chestiuni, iar cererea de majorare a salariilor, înaintată din partea personalului de serviciu, a fost respinsă. Târgul de vite şi mărfuri In săptămâna trecută atât circulaţia de mărfuri, cât şi cea de vite la târgul din Satu-Mare a fost foarte slabă. Vite nu s’au vândut aproape de loc, iar preţurile cerealelor au înregistrat o nouă scădere. Singur preţul râmătorilor s’a urcat şi tot astfel, cel al sămânţei de floarea soarelui, 6 lunii închisoare. Atât condamnatul, cât şi procurorul au înaintat apel. TIMIŞOARA Schimbări In personalm Curţii de Apel La Curtea de Apel din Timişoara a fost numit judecător de prim-procuror substitut Dimitrie Stoicescu, unul dintre cei mai buni magistraţi ai noştri. In locul dsale, ministerul de justiţie a numit prim procuror substitut la Timișoara pe d. Bucur Patrulea, procurorul judecătoriei din Muscel.an* Condamnarea unui director de bancă Zilele trecute s-a desbătut procesul intentat dlui Augustin Vopada, directorul Băncii Române din Satu-Mare, acuzat cu diferite nereguli în administrarea banilor. După o desbatere de 5 zile tribunalul Satu-Mare a pronunţat sentinţa, condamnând pe numitul director la SATU FIARE ORAŞTIE Sărbătorirea unui vrednic meseriaş român Zilele acestea, d. Aurel Grădina, măiestru croitor, neobositul şi de toţi iubitul preşedinte al „Reuniunei meseriaşilor români din Orăştie” a împlinit 50 ani de viaţă. Considerând, că vreme de0 ani d. Grădina a condus Reuniunea cu multă înţelepciune şi necruţând nici-o oboseală, dsa a fost viu sărbătorit. In frunte cu preşedintele de onoare, d. Dumitru Martin, membrii comitetului Reuniunei s-au prezentat la locuinţa sărbătoritului, aducându-i cele mai vii felicitări. t râmântul învăţătorilor Ieri s’a prezentat în oraşul Huedin d. prim-revizor judeţean Marian Sasu din Cluj, pentru a lua jurământul învăţătorilor români din această regiune. S’au prezentat un număr de 250 învăţători, cărora d. revizor le-a adresat o călduroasă cuvântare, aducându-le mulţumiri pentru felul cum ei muncesc în ogorul culturii neamului. După depunerea jurământului s’a întreţinut apoi cu toţi învăţătorii, interesându-se de situaţia fiecăruia. S’a constatat cu acest prilej, că învăţătorii abia şi-au primit salarul pe Septemvrie, iar de revizor le-a promis că va interveni la locurile competente pentru achitarea regulată a salariilor. HUEDIN literare, Culturale, Artistice Concertul Sandu Albu E de multă vreme cert că un concert instrumental cere un public cu o relativă experienţă muzicală. Sunt cele mai grele, aceste concerte, deşi sunt cele mai frumoase, iar câştigul sufletesc nu-i poate plăti niciun aur. De aceea, deplângem publicul clujan, care se îmbulzeşte pe capete pentru un bilet de-al lui Tănase, de unde cel mult poate ieşi cu bătăturile strivite şi unde a avut ocazia să-şi exerseze partea cea mai ieftină a umanităţii sale, şi care ignorează voluptatea spiritului în vraja unei s cadenţe mozarttime sau ca linii amplu, cu uriaşe rezonanţe tragice, din o bucată a lui Beethoven. Şi aceasta-ţi sună şi ţie care citeşti acum, şi prietenului şi prietenei tale!... Căci o sală aproape goală la un concert de vioară denotă o goliciune şi mai mare nu în punga ci în sufletul publicului! Joi, 30 octomvrie, d. Sandu Albu a dat un concert la Opera Română. Dsa e profesor şi director al clasei de vioară a Conservatorului Hartford din New- York, — deci un titlu care îndeamnă la o atenţie specială. Programul şi l-a compus bifacial: partea întâi — clasici, partea a doua — eclectic. A fost bun în prima, şi fericit în unele din a doua. Concertul în re major de Mozart, ale cărui cadeneţ: allegro, andante (dar interpretat) şi rondo le-a aranjat dsa a descihis sear cu un pas sigur şi mai ales cu un ton cald. Diaconia lui Bach, o bucată de o respiraţie echilibrată, a fost just interpretată, şi a trecut puţin remarcată. Bisată Ungarische Volksweise de Bartók —Szigeti, deşi ştearsă ca inspiraţie şi interpretativă. Cunoscuta Romanţă în fa a Titanului de la Bonn, fără coloare, în pânză engleză complect Lei 480. Contra ramburs la L I B RARIAReclama este salietul comerţului Punctul cel mai gustat fu La Vida breve de Falia—Kreisler, pe care o cântă în stilu-i tehnic şi dificil. Apoi, Bagatelle de Scărlătescu şi Polonaise Briliante de Wierniawski încheiară audiţia, care lăsă impresia unei solide instrucţii şi a unui autentic talent. (agd.) rTY'fTVTVtvyrfFyTtffTfTTTTYYirvmr Fugare Dar scriitoarele? In seara zilei de 10 Noembrie publicul clujan va avea prilej să vadă şi să admire pe scriitorii români, cari, de pe scena împodobita cu flori a Teatrului Naţional vor citi, unul după altul, câte-o bucată ori două din ceea ce au scris. Plutind în razele fericirii noi, femeile, îi vom aplauda, iar în gând (la ce să n’o spunem verde !), îi vom săruta pe toţi, fără excepţie. La şezătoarea scriitorilor români femeia va participa şi cu inima, nu numai cu urechile. Vom avea şi câte-o mică decepţie, e adevărat. De pildă, citind opera cutărui scriitor, ne închipuim că el e blond şi înalt, iar la şezătoare ne vom convinge că e brunet şi mitite. Dar decepţiile de acest fel no să împiedice sborul mistic al buzelor feminine către scena, de unde vor răsuna cuvintele farmecului şide înălţării de pe pământ la cer. Ne întrebăm, totuşi, de ce la şezătoarea din 10 Noembrie nu vin la Cluj şi câteva scriitoare ? De ce publicul clujean să nu se desfăteze şi de ceea ce răsare î în inima femeii ? De ce nouă, femeilor, nu ni se dă plăcutul prilej al unei seri cu frunţi ridicate ? De ce nu ni se dă prilej să ne uităm şi noi odată de sus, la bărbaţii de pe lângă noi. Participarea activă a scriitoarelor la şezătoare eu cred că ar fi în folosul publicului bărbătesc. E adevărat, că ar firea şi bărbaţii decepţii, la fel cu ale noastre, pentru că, de la o vreme se ivesc şi pe „obrăjorii“ femeii creţe, iar în pâraiei, fire cărunte. Cu toate acestea, eu sunt convinsă, că şi buzele bărbat lor ar obţeta în taină spre scenă, de câte ori apare o scriitoare, pentru că... şi bărbatul are inimă. De aceea, citind anunţul cu numele scriitorilor de la şezătoarea, din 10 Noembrie, eu adresez organizatorilor „drăgălașa“ întrebare.: — Dar scriitoarele ! ADELINA ISTRATE.