Patria, noiembrie 1930 (Anul 12, nr. 234-258)

1930-11-01 / nr. 234

2 Durerea de cap * şi migrena dispar, vă veţi bucura din nou de viaţă prin cunoscutele tablete de Numele „Pyramidon" este patentat. Contra­faceri sub această denumire sunt pe­depsite de lege. Publicaţie de licitaţie Se aduce la cunoştinţă că se vor vinde marfe coloniale şi manufactură estimate în Lei 308.681 trecute în inventarul fal. sub poz. 1—398 şi aranjamente de prăvălie trecute în inventar sub poz. 399—407 şi estimat în Lei 78.400, obiecte aparţină­toare massei falimentare falitei firme Hideg Vasîlie din Haţeg. Licitaţia se va ţinea la 15 Noemvrie 1930 ora 4 d. m. în Deva, în biroul dlui advocat Dr. Rudolf Creciu­­naş, unde se vor înainta ofertele timbrate în plicuri închise şi sigilate până la ora 12 a. m. a zilei sus indicate, depunând şi radiul de 10% după valoarea de esti­mare tot la mâna dlui Dr. Creciunaş Ru­dolf preşedintele consiliului falimentar. Inventarul, condiţiunile se pot privi în biroul curatorului massei în Haţeg. Dr. Carol Hoffinger advocat, massa curator Haţeg Citifi ziarul „Patria“ De închiriat urgent In centru Un local de prăvălie. 2 camere parchetate pentru birou. Adresa la Administraţia ziarului „Patria“ Str. Reg. Maria 36. Industria Sârmei S. A. CLUJ, IULIU MANIU No. 25. PRODUCEM: SE Fier de beton, Fier laminat în colaci, Cue de tot felul, sprinturi. [5 || Sârmă de fier albă, arsă, arămită, Sârmă zincată (galvanizată), ;gr. Sârmă ghimpată-zincată, Sârmă de oțel, Arcuri pentru mole, Argrafe de birou sârme pentru saci. ISUS DERADIO bariu/. V-- .’a de toţi locuitorii satelor amintite af­ară de’ cinci familii din Chiuleşti7). Dorinţa tutu­ror a fost ca toate desideratele populaţiei să fie­­cuprinse într’o cerere, care să fie îna­intată împăratului prin careva ofiţer impe­rial.’Au ceru­t protopopului din Căşeni să le redacteze cererea, acesta a spus însă, că nu se pricepe la aşa ceva. Acelaşi răspuns l-a dat şi preotul din Chiuieşti. De fapt preo­ţilor­ le era frică să se amestece în chestiune pentru că un decret recent al­ Guberniului a­­cuza direct pe preoţi ca instigatori ai po­porului8). Au aflat în urmă pe Niste Grigo­re cantor în Cuzdrioara un om deştept cu scri­soare frumoasă, care apoi a coneipiat şi a scris cu­ litere cirile câte-o cerere pentru fiecare comună adresată colonelului Alvali Progmi din Năsăud. Cererile acestea ne a­­rată fidel starea sufletească de atunci a po­porului şi este şi un preţios document de limbă poporală, pe care o folosea ţărănimea în scrisori. O redau cu ortografia originală : Praluminate Domnule Colonele nouă tuturor milostive Patroane “). “) Se află în arh. jud. Someş a. 1784. Din râvna noastră cea rumânească, care pururea oam avut şi o avem spre Arh. jud. Someş a. 1784. Epist. lui Deési. Ib. Compertum fue­rit tumultum Ple­bis Vala­­ae­ proprimis etiam Paparum suorum pro­­vtum existise etq... slujba înălţatei Împărăţii noastre a Ra­mului şi acum vrând aceasta a noas­tră datorie cu pofta, şi inima tuturor întrun cuget şi cuvânt ca să primim şi să luăm slujim împărătească, spre acest sfârşit, că noi cu toţii să primim ori ce feti de slujbă a Înălţatului împărat numai să te milotsiveşti Mila dela I­­nălţatul Împărat a ne scoate aceasta mântuire ca să putem scăpa întâiu , de slujba domnilor şi a doua : pământul cel avem şil biruim să rămăie sub stă­pânirea Înălţatului împărat dimpreu­nă cu noi, a treia : milă de bucate de hrana vieţii, precum la alţi militari a înălţatului Împărat şi nouă să te milos­­tiveşti .­Ta a ne rândui, a patra : mi­­lostivinduse Înălţatul împărat a şterge şi a omorî numele iobăgesc. Am încă­put în mare pizmă, şi nu avem ajutor cine să ne mângâie fără numai prin mila şi grija M-Tale, mila împărăteas­că, despre cari toate cu umilinţă şi cu genunchele plecat la poalele M-Tale, aş­teptăm milostiva mântuire şi rămânem al Înălţatului împărat, a­i-Tale su­puşi robi : Satul Căşeiu cu o inimă şi un gând“. Cererile, cari aveau acelaşi text au fost încredinţate lui Botea Tănase din Chiuieşti să le ducă la colonelul dim Năsăud, pentru călătorie a primit de la Căşeiu 6, de la pri­marul din Urişor, Coama Ursu 2 mariaşi. Acesta ajungând la Năsăud, îi era frică să între la Comandamentul militar, şi a dat cererile unui ofiţer „cu bâtă”, care le duse la colonelul. Nu peste mult ofiţerul reapăru şi dâindu-i îndărăt cererile i-a spus : Du-te acasă ! Bietul român nu ştia acum ce să facă ; îşi aduse aminte însă, că şi în acest oraş trebuie să­ fie preot român şi astfel a ajuns cu cererile la protopopul din Năsăud, care citind cererile i­ le-a dat îndărăt, îm­preună cu o scrisoare adresată cătră proto­popul din Sasnireş în care îl roagă pe a­­cesta, să se intereseze mai deaproape de jal­bele ţărănimii şi să-i ajute cum va putea10). Boţea s’a întors acasă cu puţină ispravă, spunea însă pretutindenea, că în Năsăud i-a promis un ofiţer „arme câre le trebuie numai să ceară”, şi că vor primi bucate şi se va şterge iobăgia, colonelul va veni per­sonal în comunele cari şi-au oferit serviciile Împăratului şi va pune „stâlpi sigilaţi” în ele­u). Poporul­­plin de nădejdea, că salvarea îi va veni de la împăratul, a încep­ut a de­ne­ga serviciile de robotă şi a nu lua în şa­­rpă nici o poruncă a autorităţilor civile, a rămas însă liniştit fără a ataca ori vătăma pe cineva. Autorităţile judeţene, bineînţeles, nu vedeau cu ochi buni încercările popu­laţiei de a scutura jugul iobăgiei şi de a-şi creia o soarte mai omenească, pentru aceea urmăreau cu multă atenţie mişcările popu­laţiei din judeţ, iar acum, după cele întâm- 10) Arh. jud. Someş a. 1784. a) Semnul comunelor militarizate, plate au socotit că e timpul ca­ să ia mă­surile cele m­ai drastice pentru stârpirea oricărei tendinţe de emancipare a iobăgimii. In 23 Martie anul 1785 au fost deţinuţi şi transportaţi la închisoarea din Dej, mai mulţi inşi, între cari primarul din Căşeiu, Precup Pop, au fost însă eliberaţi la inter­venţia satelor 1'"‘) şi probabil şi la intervenţia comandantului militar din Dej. A rămas de­ţinut singur­­Boţea Tănase, despre care scrie subprefectul Szent-Pali: „Tănase (adecă. Boţea.) e mlă­untru, vă poruncesc să-l încar­ceraţi”. Despre judecată n’am aflat urmă. Probabil­ că mai bine a umblat „diacul ’ Niste Grigore scriitorul cererilor, despre care raportează, comisarul întcredinţiat cu escorta­rea deţinuţilor, că „a fugit când eram in drum spre Dej”. Acestea au fost singurele mişcări „­­evo­luţionare’’ în județul Someş la anul 1784.­ ­­­• G. MANZAT. PATRIA (De la corespondentul nostru). 29 Octombrie. — Zilele trecute a avut loc deschiderea şcoalei primare de stat din cătunul Luna, com. Negreşti, jud. Satu-Mare. Au fost prezenţi: D. şef-regi­zor Bariu Pop, d. revizor Cherecheş, d. sub-revizor D. Mureşanu, d. L. Pop re­prezentant al prefecturei, de prim-pretor al Ţării Oaşului, precum şi o parte din învăţătorii acestui ţinut Serviciul divin, l-a oficiat părintele protopop C. Dem­ian care în predica ţinută cu acest prilej a arătat cât este de greu şi de rău întune­­recul care apasă minţile ce nu se pot lu­mina la lumina binefăcătoare a şcoalei. Pe măsură ce acest întunerec va dispă­rea, vor pieri şi faptele rele şi nesocotite ale oamenilor, căci vor deveni, capabili să înţeleagă, care este calea ce trebuie să parcurgă până la ţinta ultima, feri­cirea veşnică. D. şef-revizor prin căldu­roase cuvinte şi-a exprimat mulţumirea, că vede în Ţara Oaşului cu o făclie de lumină sufletească mai mult, aceasta fiind dovada, că lumea îşi dă seama de n­ecesitatea, intensificării muncii intelec­tuale în mijlocul oăşenilor. Mulţumeşte apoi direcţiunei fabricei de cherestea din Luna pentru locaşul donat şi dlui Au­gustin Olteanu, dir. înv. în com­. Negreşti pentru munca depusă ca să se deschidă această şcoală. Seara a avut loc un banchet, la care­­ au luat parte toţi oaspeţii sus amintiţi şi câţiva ţărani, fruntaşi din com. Ne­greşti. D. Barin Pop în toastul ţinut a vorbit despre M. S. Regele Carol al II. A po­vestit episoade foarte plăcute din timpul războiului, când a avut fericirea să fie sub comanda M. Sale. S’a oferit apoi din­ O. Pop un mic dar „comoara ţării Oaşului”, o traistă oşeniască, frumos lucrată şi cu un cuţit în ea, tovarăşul nedespărţit al păşanu­­lui. Primirea traistei a fost însoţită de strigături oşeneşti, executate de tinere­tul intelectual al comunei şi de cei trei ţărani. Ceva foarte surprinzător şi plăcut a fost discursul subprimarului Gheorghe Bodea, care a expus aşa de just piedecile ce au oprit pe oşeni săi înainteze în ce priveşte starea economică şi culturală, rugând cu căldură pe­dali „conducători” să ai­bă încredere în puterea de muncă şi unire a oşenilor, să le ajute să înainte­ze cu paşi mai repezi, fiindcă ei doresc să muncească, mai ales când văd că po­pulaţia Ţării Oaşului creşte considerabil. Această serbare a fost pentru toţi cei prezenţi, români toţi, până la unul, un prilej de înţelegere a necesităţii strânge­rii rândurilor pentru ridicarea economi­­că şi culturală a Ţării Oaşului. Cor. din fara­ntasm­ul Deschiderea şcoalei primare din Luna - Opera culturala a învățătorilor In" Tara Oasului - O zi de bucurie sufleteasca " De la fraţii din America Sfinţirea linei biserici româneşti. In ziua de 26 octombrie, la sărbătoa­rea sf. Dumitru, s-a făcut sfinţirea bi­­sericei ortodoxe­ române din Ellwood City, Panama, care în cursul acestei veri a fost complect renovată şi zu­grăvită. La actul sfinţirii au partici­pat delegaţiile tuturor societăţilor ro­mâneştii din oraş şi număroşi oaspeţi români din toate oraşele americane. Două întruniri importante. Sâm­bătă în 11 octombrie s-a ţinut şedinţa noului consiliu­­de administraţie al ziarului „America“, soluţionându-se o mulţime de probleme in legătură c­* fireasca desvoltare a acestui escelent organ naţional. S’au luat dispoziţiuni mai ales pentru micşorarea cheltuie­lilor. In ziua următoare s’a ţinut" o şe­dinţă a comitetului Uni­unei şi a Li­­gei, la care s’a elaborat un frumos program de muncă pentru viii­tor. A prezentat un mare interes raportul co­­misiunei­ de statuie şi a celei pentru ferma bătrânilor. Lucrările acesteia se găsesc într’un stadiu foarte îna­intat. Noii redactori ai ziarului „Ameri­ca“. Consiliul de administraţie al zia­rului „America“ a ales la postul de radactor-şef pe­ d.­O. Stăviteulescu, iar la cel de redactor al doilea pe d. I­. Militaru. Sub conducerea nouilor re­dactori excelentul ziar american va lua un îmbucurător avânt. Deschiderea uiţei şcoale, româneşti. In ziua de 16 Octombrie s'ai­ deschis cursurile, la, şgoşii română-unită „Sf. Elena“-din Cleveland, Şcoala e­popop­­săule păţ. preotAjigtor Vainosiu, dând lecţii da limba, română în topic zilele de Mercuri şi YT inimi. Un succes românesc. „Uniunea şi Liga“ românilor americani a obţinut licenţa de operare şi din statul Min­­nesotta. Organizaţia românească a de­pus mari sforţări pentru obţinerea a­­cestui mare succes, care face posibilă şi organizarea românilor din acest stat. Conferinţe interesante Profesorul sas Mihail Fusz din Sibiu a anunţat o serie de conferinţe intere­sante, tratând subiectul: Sufletul copilu­lui. Conferinţele se vor inaugura Luni în 3 Noembrie, urmând să se ţină de două ori la săptămână, Lunea şi Joia în aula şcoalei „Bruckenthal”. LIFO s~~. Culesul viilor Atât în Bistriţa, cât şi în comunele a­­cestui judeţ culesul viilor s’a făcut în ce­le mai excelente condiţii. In general vii­le au dat o roadă cât se poate de bogată, dar preţul mustului până acum e foarte scăzut, variind între 9 şi 15 lei. BISTRIŢA 12) Arh. jud. Someş. »•»»♦»♦♦♦»»»» — Membrii Asociaţiei „Şoimii Carpaţilor” atât cei vechi cât şi cei noui înscrişi, în ve­derea încăperii­ noului an de activitate, sunt invitaţi a lua parte in număr complect la Adunarea gemnală ce va avea loc Luni în 3 Noemvrie a. c. la orale 7 seara in localul Asociaţiei (Sala de gimnastică a Şcoalei Su­perioare de Comerţ* Str. Paul Chinezul No. 1. DEVA Sfinţirea bisericei ort.­­române Mâine, Duminecă în 2 Noembrie se va sfinţi biserica ortodoxă­ română din De- I­va, frumos renovată şi zugrăvită prin­­ jertfele vrednice de toată lauda ale cre­dincioşilor, conduşi de harnicii şi bunii lor preoţi. Actul sfinţirii va fi săvârşit de însuşi I. P. S. S. Mitropolitul Ni­­colae Bălan de la Sibiu, cu numeroasă asistenţă, iar răspunsurile vor fi date de corul ortodox român din Dîm., de sub conducerea dlui maestru Ion Tg­­naton. O adunare a invalizilor şi pensionarilor militari . Pentru ziua de 8 Noembrie e convo­cată adunarea invalizilor şi pensionari­­lor militari din jud. Hunedoara, la De­va. Cu acest prilej se va constitui filiala hunedor­eană a societăţii „pensionarilor militari“. Se va face şi alegerea, primului comitet, prin voturile celor prezenţi, sibiu rnufflimi Sâmbăta, 1 Nov. Anul XII. No. 284. Chestiunea bucătăriilor poplare Comisiunea însărcinată cu desbaterea problemei, ajutorării muncitorilor a ţi­nut o şedinţă, la care s’a adus hotărârea înfiinţării bucătăriilor populare. Con­ducerea şi organizarea acestor bucătării va fi încredinţată unei delegaţii a mun­­­ci­torilor. Se va adresa un apel tuturor industriaşilor, comercianţilor şi func­ţionarilor, cerându-li-se modeste contri­buţii lunare în acest scop. Camera co­mercială a votat în acest scop suma de­ 50.000, iar primăria a înscris în bud­get un milion lei. Se­ speră ajutoare în­semnate şi din partea institutelor fi­nanciare. D. primar Augustin Feren­ţi­­ a declarat, că a şi început munca de or­gan­izare a bucătăriilor populare. Preţul pâinei şi a făinei Delegaţia permanentă a oraşului Sa­tu-Mare a fixat noul preţ al pâinei şi al făinei pentru săptămâna viitoare. Preţul făinei de călit. I a fost fixat în suma de lei 6.50, călit. II lei 5.50, călit. III lei 4.50, călit. IV leii 3.50. La vin­derea în detail s’a admis o majorare de câte 50 bani la kilogram. Preţul pâi­nei de călit. I s’a fixat în suma de 8 lei, iar pâinea neagră 5 lei­. După o săp­tămână delegaţia permanentă va studia din nou chestiunea fixării preţurilor. S-au mai discutat şi­ alte chestiuni, iar cererea de majorare a salariilor, îna­intată din partea personalului de ser­viciu, a fost respinsă. Târgul de vite şi mărfuri In săptămâna trecută atât circula­ţia de mărfuri, cât şi cea de vite la târ­gul din Satu-Mare a fost foarte slabă. Vite nu s’au vândut aproape de loc, iar preţurile cerealelor au înregistrat o nouă scădere. Singur preţul râmătorilor s’a urcat şi tot astfel, cel al sămânţei de floarea soarelui, 6 lunii închisoare. Atât condamnatul, cât şi procurorul au înaintat apel. TIMIŞOARA Schimbări In personalm Curţii de Apel La Curtea de Apel din Timişoara a fost numit judecător de prim-procuror substitut Dimitrie Stoicescu, unul dintre cei mai buni magistraţi ai noştri. In lo­cul dsale, ministerul de justiţie a numit prim procuror substitut la Timișoara pe d. Bucur Patrulea, procurorul judecăto­riei din Muscel.­an­* Condamnarea unui director de bancă Zilele trecute s-a desbătut procesul in­tentat dlui Augustin Vopada, directorul Băncii Române din Satu-Mare, acuzat cu diferite nereguli în administrarea banilor. După o desbatere de 5 zile tri­bunalul Satu-Mare a pronunţat sentin­ţa, condamnând pe numitul director la SATU FIARE ORAŞTIE Sărbătorirea unui vrednic meseriaş român Zilele acestea, d. Aurel Grădina, mă­iestru croitor, neobositul şi de toţi iubitul preşedinte al „Reuniunei meseriaşilor români din Orăştie” a împlinit 50 ani de viaţă. Considerând, că vreme de­­0 ani d. Grădina a condus Reuniunea cu mul­tă înţelepciune şi necruţând nici-o obo­seală, dsa a fost viu sărbătorit. In frun­te cu preşedintele de onoare, d. Dumitru Martin, membrii comitetului Reuniunei s-au prezentat la locuinţa sărbătoritului, aducându-i cele mai vii felicitări. t râ­mântul învăţătorilor Ieri s’a prezentat în oraşul Huedin d. prim-revizor judeţean Marian Sasu­ din Cluj, pentru a lua jurământul învăţă­torilor români din această regiune. S’au prezentat un număr de 250 învă­ţători, cărora d. revizor le-a adresat o călduroasă cuvântare, aducându-le mulţumiri pentru felul cum ei muncesc în ogorul culturii neamului. După de­punerea jurământului s’a întreţinut a­­poi cu toţi învăţătorii, interesându-se de situaţia fiecăruia. S’a constatat cu acest prilej, că învăţătorii abia şi-au primit salarul pe Septemvrie, iar de re­vizor le-a promis că va interveni la lo­curile competente pentru achitarea re­gulată a salariilor. HUEDIN literare, Culturale, Artistice Concertul Sandu Albu E de multă vreme cert că un concert instrumental cere un public cu o relati­vă experienţă muzicală. Sunt cele mai grele, aceste concerte, deşi sunt cele mai frumoase, iar câştigul sufletesc nu-i poa­te plăti niciun aur. De aceea, deplângem publicul clujan, care se îmbulzeşte pe capete pentru un bilet de-al lui Tănase, de unde cel mult poate ieşi cu bătăturile strivite şi unde a avut ocazia să-şi exer­seze partea cea mai ieftină a umanităţii sale, şi care ignorează voluptatea spiri­tului în vraja unei s cadenţe mozarttime sau ca lin­ii amplu, cu uriaşe rezonanţe tragice, din o bucată a lui Beethoven. Şi aceasta-ţi sună şi ţie care citeşti a­­cum, şi prietenului şi prietenei tale!... Căci o sală aproape goală la un concert de­ vioară denotă o goliciune şi mai ma­re nu în punga ci în sufletul publicului! Joi, 30 octomvrie, d. Sandu Albu a dat un concert la Opera Română. Dsa e profesor şi director al clasei de vioară a Conservatorului Hartford din New- York, — deci un titlu care îndeamnă la o atenţie specială. Programul şi l-a com­pus bifacial: partea întâi — clasici, par­tea a doua — eclectic. A fost bun în pri­ma, şi fericit în unele din a doua. Con­certul în re major de Mozart, ale cărui cadeneţ: allegro, andante (d­ar interpre­tat) şi rondo le-a aranjat dsa a descihis sear cu un pas sigur şi mai ales cu un ton cald. Diaconia lui Bach, o bucată de o respiraţie echilibrată, a fost just in­terpretată, şi a trecut puţin remarcată. Bisată Ungarische Volksweise de Bartók —Szigeti, deşi ştearsă ca inspiraţie şi interpretativă. Cunoscuta Romanţă în fa a Titanului de la Bonn, fără coloare, în pânză engleză complect Lei 480. Contra ram­­burs la L I B R­A­R­I­A­R­eclam­a este salietul comerţului Punctul cel mai gustat fu La Vida breve de Falia—Kreisler, pe care o cântă în stilu-i tehnic şi dificil. Apoi, Bagatelle de Scărlătescu şi Polonaise Briliante de Wierniawski încheiară audiţia, care lăsă impresia unei solide instrucţii şi a unui autentic talent. (agd.) rTY'fTVTVtvyrfFyTtffTfTTTTYYirvmr Fugare Dar scriitoarele? In seara zilei de 10 Noembrie pu­blicul clu­jan va­ avea prilej să vadă şi să admire pe scriitorii români, cari, de pe scena împodobita cu flori a Teatru­lui Naţional vor citi, unul după altul, câte-o bucată ori două din ceea ce au scris. Plutind în razele fericirii noi, fe­meile, îi vom aplauda, iar în gând (la ce să n’o spunem verde !), îi vom să­ruta pe toţi, fără excepţie. La şezătoa­rea scriitorilor români femeia va parti­cipa şi cu inima, nu numai cu urechile. Vom avea şi câte-o mică decepţie, e adevărat. De pildă, citind opera cută­­rui scriitor, ne închipuim că el e blond şi înalt, iar la şezătoare ne vom con­vinge că e brunet şi mitite. Dar decep­ţiile de acest fel no să împiedice sbo­­rul mistic al buzelor feminine către scena, de unde vor răsuna cuvintele farmecului şi­­de înălţării de pe pă­­mânt la cer. Ne întrebăm, totuşi, de ce la şeză­toarea din 10 Noembrie nu vin la Cluj şi câteva scriitoare ? De ce publicul clu­jean să nu se desfăteze şi de ceea ce ră­sare î în inima femeii ? De ce nouă, fe­meilor, nu ni­ se dă plăcutul prilej al unei seri cu frunţi ridicate ? De ce nu ni­ se dă prilej să ne uităm şi noi odată de sus, la bărbaţii de pe lângă noi. Participarea activă a scriitoarelor la şezătoare eu cred că ar fi în folosul pu­­blicului bărbătesc. E adevărat, că ar fi­rea şi bărbaţii decepţii, la fel cu ale noastre, pentru­ că, de la o vreme se ivesc şi pe „obrăjorii“ femeii creţe, iar în pâ­raiei, fire cărunte. Cu toate acestea, eu sunt convinsă, că şi buzele bărbat lor ar obţeta în taină spre scenă, de câte ori a­­pare o scriitoare, pentru că... şi bărba­tul are inimă. De aceea, citind anunţul cu numele scriitorilor d­e la şezătoarea, din 10 No­embrie, eu adresez organizatorilor „dră­gălașa“ întrebare.: — Dar scriitoarele ! ADELINA IST­RATE.

Next