Patria, iulie 1931 (Anul 13, nr. 151-167)
1931-07-11 / nr. 151
SKODA Societatea Anonima fostă N ff Capital coroane ceh Numărul lucrătorilor 40.000. Secția mecanică: Instalațiuni cu mașini de aburi și turbine, turbine hidraulice. Instalațiuni complecte de uzine electrice, instalațiuni pentru fabrici de bere, spirt, săpun și uluri din fructe și sămânță, etc. Fabrica de automobile: Automobile și TRACTOARE agricole și industriale, camionete și autobuse. Mașini pi: construfii de șosele: Compresoare Naphta, compresoare cu aburi de 10 până la 20 tone, scarificatoare, stropitoare etc. 000 mașinelor 7.800. Strămare dură: Concasoare de pietre, tobe de sortat precum și instalațiuni complecte stabile și mobile pentru producerea de nisip și pietriș. Concasoare cu fălci. Mori cu bile și rulmenți. Instalațiuni pt. abatoare: Instalațiunii complecte \miri abatoare moderne. Frisorifere Instalațiuni complecte pentru frigorifere și sediricațiune de ghiață. Repracnlanta Oenerola pt Romania, Ducnerslit ^ nS Telefon 229—30. Adresă teletfranco Hosineskodo II DE LA 1 IULIE PÂNA LA 15 IULIE un lucru de mână prețios la toți clienții noștri, cari cumpără orice marfă de la 100 Lei în sus. Grăbiți-Vă și profitați de această ocazie rară, la fostul magazin „Gobelin“ acum Roltmann $s NaUy magazin de lucruri de mână, textile, ciorapi și dantele Cluj, Calea Regele ferainand No. u. (LÂNGĂ FEATII PLAT S INT AK) No. 2448—1931 Expoziția meseriașilor Ministerul de Industrie și Comerț a organizat sub patronajul său o Expoziție Bazar cu caracter permanent pentru încurajarea patronilor meseriași și mici industriași, lipsiți de mijloacele de desfacere (vitrine și magazine centrale). Orice mic industriaș și meseriaș patron din aceasta categorie, poate găsi pentru un interval de 3 luni sau mai mult un loc in expoziția- bazar cu minimum de cheltueli (variază între 300 Lei și 1000 Lei după mărimea suprafeței), unde să-și poată desface produsul muncei lor. Expoziția Bazar se află instalată In Calea Victoriei 83 (colț cu Strada General Berthelot). Expozanții care vor dori să-și expuse produsele la acest bazar se vor adresa director Expoziției Bazar de unde vor primi în timpul cel mai scurt posibil toate datele și indicațiile necesare pentru participare. In criza actuală, când meseriașii abia i^i desface produsul lor, considerăm că e binevenită ideia unui Ministru al Industriei și Comerțului, prin care recearcă desfacerea produsului industriei manuale in capitala țării, care totuși este vizitată și de străini și prin aceasta se poate spera plasarea articolelor produse de industriașii noștrii. Având în vedere că participarea în Expoziția Bazar înseamnă o cheltuială minimală, Camera de Comerț și de Industrie recomandă micilor industriași și meseriași in modul cel mai călduros să ia parte la Expoziția Bazar. 55 In alen flancű liliiatoriștiior! Ziarul „PATRIA** se află spre vânzare la urmatoarele stațiuni balneare și climaterice: Margareta Androvski, Băile Tușnad, Filip Banciu) Ocnele Mureșului. Iosif Veres, Ocnele Mureșului, M.ureșan, Băile Sovata, H Costovici, Băile Herculane, T. Dumitrescu. Băile Herculane. Eisig Emanuel, Băile Borseci. Henteș, Ocna Sibiului. * Hermina Harasty» Băile Bu^iaif. Frații Lucaciu^ sinaia. Ioan Mangatich, Mehadia. Apter Solo, Colibița. deleanofobi: — Dacă nu-ți place religia și biserica ardeleană, de ce-ai venit în Ardeal? trezi, că eu am suferit bunurille pușcăriilor ungureșt, iar cei 800 mii și-au reddat vința pe nimi cai să vină apoi cei dela partea sedentară a răsboiului de vitregire, să-și batăm de românii ardeleni și sări aducă In dureroasa situație de-a fi compătimiți din partea ungurilor? Te înșor, Mademoiselle! Batjocurile ila adresa profesoairei dalomână întrec toate marginile bunei cuviinte. iți lasă impresia, că e vorba de-o „inteligenta" răisi bunairo a unui profesor unm’erunitar asupra altui profesor, tot universitar, care înainte de jertfirea celor 800.000 .Ta coleg de șf oa!ă la nu știu ce liceu și pe zi care încă de pe-atunci nu-l putea suferi. Publicul clujean cunoaște pe directorul liceului vizat în carte. Spună orice om, în sufletul căruia a mai rămas uin strop de bun ,simț, se pot pune în gura alcestui bărbat venerabil cuvinte ca acestea: No! Aimi g.deschigheți cărțile? Oh, meri clfl. inlc.^adapă secretărie, căi ți-a spune ele? Fata de profesor universitar se repede la toate profesoarele, la pedagoage, la servitori, cu un cuvânt, la întreg personalul liceului. Din rândurile ei desprinzi însă mereu tendința de-a se afiraa ca fata lui Dan Hâdulescu! Acesta a-i face tezele și discută, cu ea tocmai chestiunile în legăitură cu conținutul de mai apoi al acestei cărți,. Tot fala de profesor universitar găsește întire zidurile școalei și o „Muză”, plus, patru profesoare dragi, pe cari însă, le mântuie in cinci pagini. Am arătat, iă plasarea revoltătoarelor exagerări și falsificării ale advărului în cele 186 pagini ale cărții își are drept motiv principal: răsbunarea! E răsbunarea asupri ,undora, cari vreme de un an ,'inconsiderai-o drept ,,elevă" și nu drept ceea ce era in lealitate,adică, ifată de profesor universitar. .'CL în special răibunarea .asupra românilor ardeleni,, pe cari ,nu-i cunoaște, nu vrea să-i cunoască și prin urmare, nici miri poate iubi. Ar trebui să stăruim și n.supra uia.h.ilagusmelor strecurate în carte, ca de pildă: ce va rămâne? — prietenul vechi, — după jos, ori după caietul în loc de „de pe ”, nu vei ține minte, ele. dar n'o facem,sentnl că atunci am ajunge prea departe... Am ajunge la originea etnică a fetei de profușor. Am înțelege rostul aruncării cu noroiu murdar într'o instituție românească... • Am recunoscut, că în cele8 i pagini ale ■.cărții se întrezărește și licărirea unui talent. Niciodată însă nu voiu recunoaște indreptățirea talentului de-a întrebuința mijloacele întrebuințate de faladn profesor universitar. Cartea, întitulată ,,Clasa ViI-a” am putea să o asemănăm cu o groapă frumoasă, în care gunoiul e așezat cu sistem (mai ales că e la îndemână și un vilet) și în care printre rânidurile de gunoiu putred să ia rătăcit ici-colea și bcâlc-un șir de mărgiele de sticlă. Atât! Dragă Martă! Itii dace, ori mi-ți place, o treaba ta, dar cu tot rangul, tău de fată de profesor universitar, eu te scuturi uitin de urechi. Scuturarea se va restrânge, probabil, și asupra urechilor tatălui tău. O ,să vă desmeticiți după această scuturare meritată? O să înțelegeți, că unificarea sufletească nu se poate face cu ajutorul... pornografiei? Nu știu, dar, mi-e tot atât... Servus! ADELINA ISTRATE PATRIA . RAIIO 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. I Sâmbătă, 11 iulie 1931 i 1300 : Muzică vocală (plăci de gramofon) 1330 : Informațiuni, bursa de cereale, bursa de refecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 1350: Muzică de orchestră (plăci de grammofon). 1800: Orchestra Sibiceară: Muzică ușoară și românească. 19. Informațiuni, meteorițl și semnal orar. 19.10: Orchestra Sibiceanuu: Continuarea concertului. 19.45. D. Neaga Boerescu: Cronica sportivă. 20.00: Muzică românească (plăci de gramofon). Universitatea radio de vară 20.40. D. Prof. I. Simionescu: Torontalul. 2100. „Meșterul" Un act de Adrian .Maniu Regia: d. Haig Acterian. 21.30. D. Ing. Silvic Marino: In ținutul Tatar Bunarului.21.45: Dna Ana Gigurtu;-canio: Haendel: Arie din „Cleopatra“ ; R. Wagner: Aria Elsei din „Lohengrin" ; R. Liszt; Lorelei; Brediceanu: 3 melodii românești. 2015: Transmisiune de la Basmul Udo, Jazzul Jonny Morris, muzică de dans. 2245: Informații și. Espoziție de trandafiri Amatorii de trandafiri sunt învitați a-și alege acuma, — IQ prilHa Il Ofiri, — culorile din 371 de varietăți trandafiri de elită și azi sădi, pomi frigiferi, precum și trandafiri — numai toamna, fiind săditul de toamnă unicul sigur și practic! Garantez că nu îngheață nimica ce este cumpărat de la mine și sădit după instrucțiunile mele. Pelargoni, begonii, salvii, verbenă, familie, coleus etc. numai 3 și 6 Lei. Trandafiri floare cu 3 Lei bucata. Octavian Drago$ Cluj, Skona Paris No. î. DC fâniare pe lângă consiliul filon fojoase băile Chirca (Băița) lângă Gherla, județul Someș. Apa minerală conține sulf și sare . A se informa la proprietarul băilor: Martin Bocsánczy Ig.-Mureș, Piața Regele Ferdinand No. 76, ori la Administrația ziarului. C3 P. Pentr l leu și S3 de bani pe zi puteți ceti dacă sunteți abonat al ziarului „PATRIA“, operile ceUbre ale autorilor mondiali, în original sau în traducere excentă. Suscrneți-vă încă azi la Biblioteca „DANTE" ALIGHIERI care dispune de 30.000 volume de împrumut. Fiecare abonat al ziarului nostru plătește lunar numai 40 Lei și In schimbul acestei taxe poate ceti, cu dreptul nelimitat de a schimba cărțile, cele mai noui noutăți literare cari apar în lumea întreagă. Cei cari nu sunt abonați la „Patria“ se bucură de aceleași favoruri în schimbul taxei de 60 lei lunar. In provincie se trimit cărți în împrumut cu schimbul (taxa poștală 4 lei de kg.) Prospect gratuit. Catalog complet. BIbioteca de Imprimat „DANTE" Anameri Cluj, Str. Nicolae IorRa 5. IȘTIRI RIM ȚARA ORADEA. — Sunt cunoscute declaraițiunile focule de către d. ministru al ,jur slitiei G. Híimuirifiu ziarelor din Capitală din care rezultă intențiunea de a extinde legiuirile din vechiul Regat și ssupra teritoriilor alipite. Barourile din Ardeal alarmate de aceste știri fac acum diferite demersuri ca unificarea să se întâmple în spiritul constituiiei, dică nu printr’o simplă extindere a legitirilor din vechiul Regat, ci prin legile unificate care să codifice în spirit național ulmmele rezultate ale științei juridice*, păstrând cele mai bume părți din ioginirile diferitelor provincii. In zilele trecute săi ținut o adunare generală a Baroului advocaților din Cluj, unde s’a votat o moțiune în acest .s.n.s. n) Baroul advocaților Oradea ,ieri .s'a ținut o ședință extrapixliiană in aceasta ehistiune, sub prezidiul dvui Decan dr. Demetri Kis.». După ce d. dr. Jiolimi Pop se cratarul Baroului, a cerit moțiunea, trimisă de către Baroul Giuj.d. dr. Sever Andru și-a exjuimat tăcerea că moțiunea trebuie trimisă în întregime așa cum a fost votată de către Baroul Giuj. D. dr. Ioan Pelle este de părere moțiunea treimie, să fie complectați. A accentuat că foarte multe din dispozitiunile legiuirilor din provinciile ale sule. ■'Unt superioara[ celor din vechiui] Bogat, care in mare parte are legi vechi și nu întru toate adoptate încă irincipiilor moderne. Arată unele defecte ale legilor deja extinse, ca de exemplu legea, de urdărire, care are dispozițiuni foarte drastice și legea fie procedură penală, prin care nu se respectă de ajuns principiul egalității acuzării și al apărării. Susține că nu este admisibil ca un niciun singur articol de lege să se extindă codurile din vechiul Regat, atunci când și constituția prevede, dar și din declarațiunile drui ministru de justiție se poate constata, că sunt în lucrare legiuirile de unificare, cari vor cuprinde cele mai bune dispozițiuni din toate legiuirile în vigoare azi pe teritorul țării noastre. Ar fi o mare loviitură ce s’ar îndrepta conta cei<, șase milioane de locuitori din Ardeal, c c are s’ar vedea privați de pe o zi pe aUa drepturile lor înrădăcinate în conștiința fiecăruia de secole. Invoacă exemplul Gemmaniei, care — după ce ocupase Alsacia-Lorena, — a lăsat 19 ani în vigoare legiuirile ce le-a găsit în acele provincii. In vechea Ungarie legiuirile găsite în Ardeal după revoluția din 1848 au rămas și pe mai departe în vigoare pentru Ardeal. Codul civil austriac și acum este în vigoare în Ardeal. Dar extinderea legiuirilor din vechiul Regat printr’un singur articol de lege dintr’odată, ar cauza mari prejudicii și muncă spirituală insuportabilă .justițiia bilor, magistraților și advocaților, deoarece ar tr’ebui să învețe dintr’odată colecții întregi de legi, a căror valabilitate și de altcum s* prevede a fi de scurtă durată, odată ce lucrările pentru unificarea regiuirilor la consiliul legislativ simt foarte lira iniale. --Azi când S* câștigă atât la greu pâinea de toate zilele, nu este admi■sibil să se iminmă cumpărarea unor c ofecțiuni vaste de legi, cari după unificarea națională ce se va face, vor avea numai valoare istorică plătită însă i.i.ul e scump. După discuțiile ce au avut loc auipra acestor propuneri, Baroni a aderat la moțiunea votată de către Baroul Cluj, prin care se exprimă dorința unei hahlile modificări, nu insă ,prin articole unice și extinderea unor legiuiri direcidle, ci prin legi cari să codifice in spirit national nltimele rezultate ale ■șUintei juridice. Baroul Oradea a comunicat ace asta hotărâre luată dlui prim-ministru. dlui Alinistru de justiție. Uniunii advocaților din România și Biroului advocaților Cluj. Examenul de bacalaureat Examumul în scrisul candidaților la bacalaureat a luat sfârșit, alaltăieri. Rezultattele par a fi bune. Din 83 de candidați-câți au fost la comisia ce examinu vrză în localul liceului de fete Oltea Doamna, numai și au căzut, fără drept de a se prezenta la oral. Aceștia au la ambele materii înscris note 3 și 1. Reșitul încă numără candidați cu nota 4 la o materie, cari însă au fost admiși la oral. Azi ,s’au început examinările orale la ambele emnîsiunî din localitate. , din acest județ. Au arătat parlament iii- Jo i, cu pensionarii n’au primit drepturilecuvenite de mai multe luni de zile, așa că mulți dintre ei au ajuns muritori de toamne; creditul per piață li s’asistat cu desilVci.ișiro. Neprimind jfensia la im]i. 11 au putut plăti alimentele strict no’asaro ,și nici chiria pentru casă. Băncile și-au simicis ușile neacordând împrumuturi nimănui necum pensionarilor a căror avere se reduce la pensia, pe care ne primesc și bătrânețea pe care o mai poartă cu chin, cu vai. Delegația a mai cerut aleșilor națiunii să intervină la guvern ,să modifice disppozițiunea luată în sensul ca funcționarii și pensionarii să fie pritiți din încasările ce face judelui. . Asta pentru motivul, că județul nostru fiind unul din cele mai sărace, fiscul nici când nu va putea încasa atât catare a plăti. Parlamentarii au luat act de doleanțele i pensionarilor și au promis că din parte-le vor face tot posibilul ca pensionarii de toate categoriile să-și primească drepturile în cel mai semit timp. concomitent cu aceasta s’au făcut demersuri și la ,,Societatea Pensionarilor militari“ din București și Craiova, pentru a innterveni cu toată autoritatea și energia la Alinister spre a se face odată dreptate. Din parte-ne atragem atențiunea asu.situații a pensionarilor din jud. Someș, cerând organelor în drept să ia grabnice măsuri pentru .satisfacei’*a justelor lor revendicări, dăci e de-a dreptul revoltător felul (*011 .sunt tratați acești foști luptători și tunctipii ai’i. caii și-au făcut datoria către țară cu vâi’f și îndesa, — și în al treisiu’ezecelea an de viață de stat lainimeas(*a. E curat batjocură ca de 3 luni să nu-și pi’imea:«că mica iensie, când bine se știe, e*ăciîi mai mulți n’au alt venit decât acest drept acordat de stat, care însă nu se îngrijește ca pensionarii să-l capete la timp. N. B. ORADEA Profestul Dorodor ădiocofilor Oradea, împotriva încercării de inhicare cu furca A produs o deosebită impresie rezultatul probei în scris a examenului de la calament din orașul nostru unde peste 40 de procente din candidații înscriși au fost respinși. Cauza? Nu ne putem încchipați că poate fi altceva decât extrema severitate de care a dat dovadă comisia examinatoare. Elevii căzuți au adresat dlui Nicolae Iorga ministrul instrucțiunii imitătoarea telegramă: " „Ministrul Instracțiunii Iudice București. Comisiunea Nr. de bacalaureat priin Dumbrăveni a respins 40 la sută din candidați la proba scrisă călcând art. 99 din lege. Cerem anchetă urgentă și recorectarea tezelor. Lumnătura: Candidații respinși“. Dacă domnul prim ministru Nicolae Iorga, a ținut atât de mult, ca această lege a bacalaureatului să fie schimbată nu de ochii Înmoi ci pentru ușurarea elevilor, credem că art 99 din regulament trebuie să fie respectat cu aceea rigurozitate întocmai ca și celelalte art, referitoare la această lege. Deci în conformitate cu acest art, trebuiau să fie respinși numai aceia cari SC evidențiau că au fost cu totul și cu totul nepregătit. Odată cu modificarea, legii bacalaureatului trebuia ca sa aibă un criteriu această modificare, și care era acest criteriu? Credem că tocmai pentru ușurarea greutății pe care o întâmpina și absolvenții de liceu la bacalaureat. In noul regulament printre altele se spunea, că acest examen va fi făcut nurmai din generalități și că probele scrise nu vor fi eliminatorii, ceea ce înseamnă că numai aceia vor fi respinși cari sunt absolut nepregătiți. Nu înțel ("'’■') atunci de ce s’a procedat în modul cum s’a procedat. Este un Idam la adresa domnului prim-ministm inițiatorul acestei legi care își vede opera iKire,streodată, chiar la jmtere fiind încă. " Disperatul apel al acestor elevi sperăm să găsească răsunet acolo unde'trebuii*. Din parte-ne credem că elevii au toată dreptatea să ceară instituirea unei anchete, care să facă lumină deplină dacă s’au călcat dispozițiile art. 99, mai ales că e vorba de viitorul alor câteva zeci de oameni DUMBRĂVENI Dezastrul de la examenul de bacalaureat DE.T. Iulie. — Am mai scris în ziarul nostru despre situația pensionarilor de toate categoriile din județul Someș și am arătat mizeria în care, acești nenorociți,se sbat de atâta vreme, fără ca cei in drept să ia măsul‘i de îndreptare. v S’au ținut întruniri și s’au făcut intervenții, dar’ delegații nensionarilor nu s’au ales decât cu promisiuni și iar promisiuni, cari n'au fost împlinite nici până astăzi.Așa s’au scurs iarăși câteva luni de zile și nenorociții i>ensionari tot nu și-au primit drepturile. Dacă merg la administrația finaniciară și întreabă ce este eu pensia lor. li se răspunde că n'au de unde să-i plătească, dar nu li se spune nici măcar cu aproximație ziua când acești muritori de foame vor avea fericirea să-și capete drepturile. In urma acestui fapt și datorită stăruinței mai multor pensionari, conducerea reuniunei d acest județ a convocat o întrunire acestor foști luptători și funcționari, pentru a cere celor în drept sau‘facet’?a doleanțelor lor. Adunarea a b‘cni’ agitată, mulțimea mându-și nediiin adânca nemulț’ l iment celi ’’ tăților. S’au, rolorii de‘’ narlo’^ pusă Gole I’ve* P’ DEJ Jalnica stru afir a pensionarilor din Someș q asanare anuala a celor ce DO și-au primit dreptunire de Ioni de zile SAMBATA, I Iulie. — Anul XHI. — Nr. 151 IMISORD. Rezultatul probelor scrise la examenul de bacalaureat Alaltăieri ,s’a publicat rezultatul probelor scrise ale candidaților de bacalaureat. Pe baza acestor rezultate la comisia I de la Liceul Diaconovici-Loga dintre 98 candidați au fost respinși 11, iar la comisia II, de la liceul „Garmen Silva dintre 94 candidați sunt respinși Io. In total au fost admiși la oral 160, din numărul total. Punerea pietrii ioodaoecale a bisericii dr.cat. din Lonca Zilele trecute după sfârșitul sf. liturg și punerea pietrii fundamentale a bisericii gr. cat. din Lunca. Fiind timpul foarte frumos s’a adunat norod mult. Pe lângă credincioși din Lunca au fost mulți oaleți din Poeni, Vișagu, Traniș și Valea Drăganului. Păr. loachim Maxim după ce a ținut o cuvântare bine simțită, făcând călduroasă rugăminte cătră credincioși să contribue cu ce le va ajuta bunul Dumnezeu la zidirea și împodobirea sf. Biserici. S’au înscris benevol următorii: Dl Popa Ioan, director la Forestiera Poeni 1000, întreprinderea forestiera, tot din partea ciîil. 5000, Pascalău losif, înv. *000, Chezan loan 31X, dna Maxim Valeria 500, Morar Vasile din Cluj 150, Pascalău Dumitru 100, Pascalău loan a Dilichi 100, Pascalău loan Qalafăr 1(X), Pascalău Simina 100 Merca Maria 100, Pascalău Rusalim 1, R. Banfi 50, Coste Nastasia 50, Pascalău Ana făleț 50, Vaida Crăciun 500 și Cesari Joji 200 Lei. In sfârșit, păr. Maxim a mulțumit diui director pentru suma atât de frumoasă oferită bisericei, apoi mulțumește tuturor celor ce au scris pentru biserică, repețindu-și rugarea către toți să dea obolul lor chiar și cei mai săraci, aducând de ex văduva din sf. Scriptură. Atențiune! Tot lenii aerAsaanri la Uori pentru răsăditul de vară, Canna, Savla, Pelargonia, Petonia, trandafiri rufe Holstein de 2 ani și răsaduri de garoafe Chabaud și Italieni, se pot procura cel mai "***•• «