Patria, octombrie 1931 (Anul 13, nr. 214-237)
1931-10-01 / nr. 214
Șah Problema No. 48 de: 1. Pospistl. Negru: Re4, Ne5, Ca4 și g7, p: c4, d5, 15, g5 (8). abc ■ bede Igh Alb: Rhl, Da7, Tf3, Nc5 și g2, Cf8 (b). Alb joacă și face matt în trei mutări. Soluția problemei No. 46, (Plesnivy) publicată la 17 Septemvrie: 1. t5—eb: Tb5-i5 + , 2. Cg6—f4+, Rb5-g4, 3. Nf7 - h5 malt. (A): 1.. Tb6—b1.2. Cg6 — e5+, g7—g6. 3. Nf7Xg6 matt (B) 1.. Tb5-b7. 2. Del—dl+ g5—g4. 3. Ddl — d5 matt. Au rezolvat-o corect: H. Müller (Sântioană), J . Tabișu (Bistrița), Al Mureșanu (Bistrița). Partida No. 43. Jucată în concursul amatorilor la Sovata. In August 1931. Alb. Negru: Dr. Galoș L. Jurca (Cluj). (Cluj): 1. e2—e4. e7—e6 2. d2—d4, d7—d5 3. e4Xd5, e6Xd5 4. Cgl—f3, Cg8—f6 5. c2-c4, . . . O greșeală. Alb să aștepta, ca negru să joace. 5. dXc4 6. NXc4, cu avantaj pentru alb.5. . . . Nf8^b4-f 6. Nd-d2. Nb4Xd2-f 7. Cb1Xd2,o—o8. Nf1—e2. Cb8—c6 9. h2-b3, . . . O nouă greșeală, alb trebuia să facă rocada. 9. . . . Dd8—d6 10. c4—C5, Dd6-f4 H. g2-g3, . . . Prin acest pas alb își Slăbește aripa regelui. 11. . . . Df4—î5 12. Cd2-fl Tf8-e8 13. Cfl—e3, Df5—€6 14 Ne2-d3, Cf6—e4 Amenință; 15, Ce4Xf2. 16. RXf2, DXe3. 15. h3—1)4? Ce4Xf2! 16. Re 1X12, De6Xe3-f-17. Rf2-g2, Nc8—g4 18. Nd3XH7+ Rg8—h8(!) Natural nu 17. RXh7, căci urmează: 19. Cg5-! și câștigă nebunul „g4“. 19. Nh7-d3,Cc6Xd4 20. Thl-fl, Cd4X13 21. TflXfS, Ng4X13+ 22. DdlX13, De3X13+ 23. Rg2X13. c7—c6 și după câteva mișcări alb a cedat partida. Domnișoare! Doamne! Domni ! înainte de a Vă cumpără sau transforma pălăria faceți o încercare la Palmrierul Ștefan Breșan Cluj, Strada Regina Harla 11, unde Veți găsi în mare asortiment orice modele cu prețuri extrem de ieftine. Domnișoare! Doamne! 795 Domni! VITE ALTOITE Portaltoi și butași cu rădăcini livrează din soiurile cele mai cunoscute, în calitatea cea mai bună garantat soiuri autentice: FR. CASPARI, MEDIAȘ, Județul Târnava-mare. Catalog gratuit. Specialitate :Neuburger*. 87 Hotz moncalc de pian, vioară și canto mai ieftin ca oriunde la librăria IOAN KIRÁLY Plata Unirii 15. 15 m »III 394 m. BUCUREȘTI în kw, 761 kHi. Joi, 1 Octomvrie 931 13. Muzică de cameră (plăci de gramofon). 1330. Informațiuni, bursa de cereal, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 1350. Muzică instrumentală (plăci de gramofon).18. Orchestra Grigoraș Dinicu: .Muzică ușoara și româneasca. 19. Informațiuni, in teorii si termal orar. 1910: Orchestra Griivorai Dinicu: Continuarea concertului. Universitatea radio de vară 90. D. C. Al. Cantacuzino: Introducere în istoria artei românești. Metode generale. 2020. D. Odtren, Carol Miculi. Programul de seara 21: Dna M. Blegeanu-Dragoș canto A. Scarlatti: Chi vuolo inamorarsi, P. Mascagni; M'ama non m'ama. T. Brediceanu : Eu mă duc mândro. C. Ștefănescu; Cântecul fluerașului. T. Brediceanu: Vai bădiță dragi ne avem. 21.30. Orchestra Radio: Concert simfonic dirijat de d. Carlo Brunetti. Beethoven: Uvertură la Coriolan. Boccherini: Concert pentru celle cu acompaniament de orch.i Mendelssohn : Nocturnă și scherzo din :Visul unei nopți de vara”. D. Brunea Fox: Stomacul Bucureștilor (reportaj). Orchestra Radio: Rietti: Concert pen-2245. Informațiuni. Vineri, 2 Octomvrie 1931 131 Muzică simfonică (plăci de gramofon). 1330: Informațiuni, bursa de efecte, bursa de cereale, cota apelor Dunării și semnal orar. 1350: Muzică ușoară (placi de gramofon). ■ 18: Orchestra Radio. Sontag: Marșul Nibelungilor Auber : Uvertură la „Muta din Porțier*. Leo Fall; Pompadour, Vals, Grieg: Suită lirică. Kästner; Tango. 19. Informațiuni, meteorul și semnal orar. 19.10. Orchestra Radio.: »Haina Galbenă*, potpuri de Lehar. Kaiman: Coțăi din sat, vals. P. Lincke. A fost odată. Universitatea radio de vară. 20. D. A. Manoil, asistent universitar . Aptitudine și interes în sufletul copilului. 2020. D. Șt. Bogdan: Sa dărâmăm bisericile. Programl de seară 21: Muzica militară a regimentului I Vânători de Gardă No 2 „R. sub conducerea dlui St. Bongard. Ziehrer: Schönfeld, marș. Maior Ștefanopol: Cavalerii moderni, uvertură. Lehar: Contele de Luxemburg, potpuri. 21.30. D. C. Bacalbașa: Gospodărie. 2145. Muzica militară a reg. 1 Vânători de Gardă No. 2 ,?. E.“ Holländer: Corctail; Ștefanopol: Prin Balcani, vals. Schneider: Frumosul meu Tirol, Jessel; Marșul nupțial al trandafirului. 2215: Orchestra Fănică Luca: Muzică românească. 23: Informațiuni #1 IN ASENSIUNEA ONORATELOR DOAMNE Vizitați salonul Mașa și fiul, coafor specializat în toate ondulațiunile permanente cu electricitate. Diplomat din străinătate singur specializat în coafurile moderne. MAȘA Și FIUL Cluj, Str. Memorandului 10. 6 NI »«»»»»»»♦»»«««#» PATRIA Artcalall$t plcrtc ilcka$cal pollin truttc .iss. pentru sfonsloidizarea iiselior Camerei de Comerț din cluj (ll.ü.T. ßO. — Gonsiluil dft admiinistratio m1 Camerci de comer’t și industrie din c.luj a ținut ieri seară, o ședință, sub rezidenti«i dini iis. fl’’- Negruțiu, descruând o serie de chestiuni economice la ordinea zilei. ST AN DA W o rz A H E A AIIO UA)?, I. Vaier l’ascu, cere Camerei de comerț să facă un demers la Bucurfești, pentru standardizarea nucilor. Asa arată, că deși avem o recoltă abundentă de nuci, anul acesta suntem amenințați să nu putem valorifica nici această bogăție a antelor, întrucât pe piețele germane, unde aveam până aci cel mai puternic debușeu, nu se mai pot plasa decât nici standardizate. De aceea, pentru a evita pierderea acestui debușeu, care e unul dintre cele mai principale pentru noi, se impun, măsuri urgente, de standardizare. Propunerea dini Pasen este primită, rrmânul, ca în cel mai scurt timp Camera de comerț să intervină la minister, suri urgente, de standardizare. Propunerea dini Pasen este primită, rrmânud, ca în cel mai scurt timp Camera de comerț să intervină la minister. ATITUDINEA IN CHESTIUNEA MONOPOLIZARII SPIRTULUI ATITUDINEA IN CHESTIUNEA MONOPOLIZARII SPIRTULUI IS a discutat apoi proiectul de lege penttru monopolizarea spirtului. Camera admite, acest proiect, făcând observarea, că totuși, pentru stat ar fi cu mult mai invantajoasă, o libertate deplină, însă reducându-se actualele taxe pe spirt, astfel ca fabricarea spirtului negru să nu mai fie rentabilă. vS a discutat apoi proiectul de lege pentru monopolizarea spirtului. Camera admite acest proiect, făcând observarea, că totuși, pentru stat ar fi cu mult mai invantajoasă, o libertate deplină, însă reducându-se actualele taxe pe spirt, astfel ca fabricarea spirtului negru să nu mai fie rentabilă. ÎNFIINȚAREA UNUI LABORATOR DE ANALIZE CHIMÎCE I.A CLUJ ÎNFIINȚAREA UNUI LABORATOR DE ANALIZE CHIMICE I.A CLUJ Camera de comerț din Cluj a luat de mult inițiativa înființării unui laborator de analize chimice pentru mărfuri, unde să se facă toate analizele de mărfurit pretinse de serviciul vamal, precum și analizele pentru bursa de mărfuri. Consiliul de administrație al Camerei de coamera de comerț din Cluj al luat de mult inițiativa înființării uniui laborator de analize chimice pentru mărfuri, unde să se facă toate analizele de mărfurit pretinse de serviciul vamal, precum și analizele pentru barca de mărfuri. Consiliul de administrație al Camerei de comerț a acceptat în principiu acest proiect, sinițând înisa ca, în ce privește iersoana conducătoarre a serviciului de ana- 1Í28, ce urmează să se înființeze să se tizințe un proiect de contract, care va fi adus ,spre desbatere și aprobare în viitoarea ședință a Consiliului de administrație. ÎMPOTRIVA DESFIINTARII NOTARILOR PUBLICI O altă chestiune importantă, care a format obiectul unei largi discuții a fost subiectul ministrului de justiție de a desființa instituția notarilor publici din Ardeal. .S’a cerut o intervenție energică. 110]totriva desființării acestei instituțiuni, de niTire utilitate. Instituția notariilor publici din Ardhial și s’auat mi numai că este absolut miric.spe.n.Sibilă, acestor provincii s prin serviciile ei bune, rapide și prompte, dar ar fi de dorit, ca ea să fie întrodusă și în vechiul regat, întrucât sistemul notariatelor lublice. este cu mult mai prradic decât sistemul în vigoare acolo. ALUNDAREA GOMERGANTILOR II. FIATA MIRATTTE.ZITL 1). Gr. Romanovici, aduce în discuție intenție comisiei interimare de a alunga pe toți vânzătorii, din piața IMaiai Viteazul. D.sa arată că pe ziua de 1 Ianuarie nouii edili in excesul lor de zel vor să distrugă câteva zeci de familii, cari nu vor putea să-și mai exercite comerțul lor. Consiliul de administrație al Camerei de comerț, constată că în actuala situație, vânzătorii din piața Mihai Vteazul nu ]Tot fi evacuați, 1-1 foarte adevărat, că nevoile estetice ale orașului impun o evacuare a acestei pieți, care a luat un aspect oriental. Insă pentru evacuarea acestei vieți se impune mai întâi construirea unei hale comerciale. Până atunci im poate fi vorba de evacuare. Congresul general al invalizilor de războiu GI.III, 30 Septemvrie. — Nedreptățile,speculărrile și complecta nerespectare a lgii I. D. V. constrânge pe invalizii de la războiu să-și ridiice din nou cuvântul și să-și spună cu glas puternic plângerile. In baza sentimentului de solidaritate și camaraderie „Asocația generală a invalizilor, orfanilor și văduvelor de războiu din Transilvania, Banat, Grigaria și 1 Maramureș, convoacă pe toți invalizii de războiu la marele congres general. Ce se va ținea la Cluj în zilele de 25 și 21 Octtomrie în sala festivă a prefecturii, ajlând la ordinea zilei chestiuni de exjtremă importanță.. Intre sutele se va desi bate chestia pensiilor, cerându-se revijzuirea împroprietăririor, a brevetelor și a licințelor de cârciumi, respectarivi legii I. O. V. Alte chesiuni .se vor anunța cu cel puțin 48 ore înaintea congresului,, I , dimpreună cu numele oratorului. Duminecă dimineața în 25 Octomvrie j se va oficia parastas pentru cei căzuți i la război în amibiile biserici românești, iar după serviciul divil se vor aduna plângerile invalizilor și orfanilor de războitr. Congresul se va deschide la orele 11 luni. In acelaș timp și loc se ține și congresul societății .,Isbânda“ a debutanților R. M. S. și a concesionarilor dela :stat, județ și comună. Cei ce doresc a participa la congres se vor anunța de cu vreme la Biroul Comitetului de organizare din Cluj str. I. Maniu No. 4 et. II. Invalizii din comunele mărginașe cu Clujul se vor prezenta în număr cât se poate de mare, iar cei din celelalte comune își vor trimite 1—2 delegați prevăzuți cu procese verbale. Invalizii grade inf. își vor aduce cu sire hrană rece i pentru 2 zile și spese de drum pentru reîntoatrecere. La acest congres sunt invitate să participe și societățile surori „ Soc. Invalizii din Război“, Bucureștii. „Soc. Mutilaților inv. de război” SMTR, București precum și celelalte societăți de ocrotire a sumei I. 0. V. MICA PUBI vânzare casă aproape de centru. ^ Adresa la Adm. ziarului. 685 H^amn caută . _ domnișoară româncă pt. conversații sub „inteligent“. 8 De inthiriat casă cu trei camere bucătărie, cameră, eventual baie și alte dependințe mai mici. Strada Marinescu 39. Prof. 794 Se caută un motor cu uleiu pentru o moară sistematică de 60—80 H. P. Oferta și condițiunile de plată și adresa la Banca Agrară, Cluj. 794 Primesc îngrijirea și aranjarea grădinilor moderne, grădini, cu pomi și zarzavat în localitate și provincie. A. Sneiderek grădinar Cluj, Strada Oen. Grigorescu 104. 809 De vănsare casă cu 6 camere, sufragerie nouă din rădăcină de nuc și dormitor nou și o trăsură nouă. Calea Moților 84. 810 D e închiriat imediat 2 camere, verandă, bucătărie. Strada Căpitan Ignate No. 29. 811 Am pierdut livretul meu de muncă Nr. 110—1924 liberat de Autoritatea Ind. 1. inst a municipiului Cluj. II declar de anulat: Adolf Kohn. 813 Broderll de Ui 1, geniile. Ore de limbi streine. P. Carolina 1 etaj 9. 814 Vips bun de casă lei 1 200 se trimte și la domiciliu. Str. Memorandului 3-5 ușa 2. 816 Moartea ploșnit«iN»r distruge toate insectele. Una sticlă 25 lei. Depozit la farmacia C. Demeter, Cluj, fales Moților 673, Elevi primesc întreținere la familie germană. Str. Paris 14 paetw. 817 Casă de vânzare în condiții escepțional de favorabile numai 980 000 Lei. Produce 116 000 Lei venit anual, cu două compartamente spațioase de locuit. Informații : la D. Boldr Cluj, Strada Regală No. C29, între orele 9—10 dimineața camere mobilate s’au nemobilate, precum și două camere subsol potrivite pentru magazie s’au atelier, de înînchiriat imediat în Cal. Moților 9 î. D e închiriat 2 camere, bucătărie. Adresa la adm. ziarului. R. g. 9 de vânzare casă cu grădină cu o suprafață de 1350* m. stradă principală în apropiere de centrul orașului. Clădirea constă din 3 camere, bucătărie și cămară, 1 cameră, bucătărie și cămară, precum și dependințe. Apaduct, canalizare și lumina electrică instalate gata. Banii învestiți aduc o dobândă de 16 ®/o. Adr. G. Maier. Str. A Iancu 40. 5 Kg. Coraiuai $1 Topsllai (MDlc nai cian $1 noi bine eiccoia CZINK Gti ocazii mai corignisului intiri iTaTlimenüir, i'ai'e va avea loc Sâmbătă și Duminecă, în București,se organiizează în cadrele acestuia |e stadt>omil O. N. E. E. și o mare serbare dixrrtivă. I’rogramul sportiv cuprinde diferite probe atletice și gimnastice, executate de sportivii Capitalei. I’ablul primipal al acestor manifestațiuni îl constituește matchul de football dr.Titre Academia Comercială și echipa Universității din București. Echipele unifaversitare vor face azi un antrenament de selecționare. Concursurile de la Sofia In cadrele programului concursurilor siportive interbalcanice, s-a disputat ieri concursul de înnot între Grecia și Bulgaria. Grecia a învins Bulgaria cu 31 puncte față de 30 și jumătate. Acesta a fost și primul concurs de înnot disputat în Bulgaria. Un concurs de lupte grecoromane în Simeria Sâmbătă a avut loc în Simeria un mare concurs de lupte greco-romane, la care au participat un mare nummăr de luptători, din Deva, Hațeg și Simeria. Rezultatele tehnice . Categoria muscă: 1) Densușianu (Deva), 2) Manea (Deva). Categoria cocoș : 1) Fabian (Deva), 2) Schönfeld (Deva),3) Rotar Dragomir (Simeria). Categoria ușoară: 1) Mărgineanu loan (Simeria), 2) 4^arga (Deva), 3) Surd Simiion (Simeria). Categoria mijlocie : 1) Petrila loan (Simeria), 2) IUés Géza, (Deva), 3) Fabian II. (Deva). Categoria grea : 1) Dehelean Teofil (Simeria), 2) Igna (Deva). Matchuriie au fost arbitrate de d. dr. Dio,și din Simeria. Glasații au primit fi umoase premii. Este de remarcat că acest sport în județele Hunedoara, Garaș, Severin și Timiș se practică intensiv și cel mai mult în țară. Football-ul în provinci din Blaj : G. S. B.—Gloria (Dumbrăveni) 4—1 (1—1). Echipa din Blaj a câștigat meritat partida. Goalurile au fost marcate de Naftali și Székely. La Alba-Iulia : Unirea—N. S. B. (Sibiu) 2—1 (1—1). A fost marele de campionat a Ligii de centru. Tai Himedoara: G. F. R. (Simeria)—Ian(cu runda 4—1 (3—1). A fost match de campionat cat. I, a regiunii Petroșani. Sportul Bulgar iredentist? Cu ocaziunea jocurilor sportive interbaica.TaÍke cari au loc în Bulgaria, un grup de tineri de pe lângă asociația panbulgară „Otet Passi”, au hotărât să se deblare contra concursurilor Bix>rtive. In acest scop tinerii au tipărit hărți speciale reprezentând Bulgaria ciopârțită. Aceste hărți sunt însoțite de următoarele inscripții : „in situația de azi jocuri balcanice la Sofia“ și pe margine ; „întronarea unei amonieri sincere și durabile între popoarele balcanice impune mai întâi o înțelegere în numele dreptății Acești tineri emigranți, vor arunca în cursul jocurilor din zilele acestea, mii de manifeste volante contra,jocurilor sportive de la Atena. VIATA SPORTIVA Sâmbătă la O. N. E. F. JOI, 1 Ofciamvm, Anul XIII, No. 21L Presa angara despre necesitatea unei apropieri Intre Undaria $1 Statele succesaare BUDAPESTIA. 30. — In ziarul „Pesti Napló“ într’un articol sub titlul „Să ne apropiem de vecini“, vorbind despre situația în care se găsește viața economică din Ungaria, cu toate ramurile ei, — ajunge la convingerea cu o regenerare și un avânt în sânul acestei vieți nu se va produce atât timp cât lui i se va stabili o apropiere între Ungaria și între statele vuccesoare. „Intr’o țară unde restanțele imiKizitelor sunt atât de mari, încât nici vorbă să poată fi încasate — nici nu se poate crede ca salvarea să se ivească de la și ]prin fixairea de impozit 5 noui.. „Ungariei nu-ți rămâne de făcut altceva deccât să caute modalitatea de a se apropia de vecinii săi. Trebuie să ajungem și să ne înțelegem cu fostele națiuni d’ai Ungaria asuma faptului ca de aci înainte ,schimbul de mărfuri dintre unguri, austriaci, cehi, români și sârbi, să se facă fără actualele tarife vamale ridicate. ..Cu sporirea, impozitelor nu se mai pToate continua. Impozite noui nu vom mai plăti și nici nu putem plăti. „Iar dacă nu se vor găsi căi noui cari să ne scoată din impas, sfârșitul ne va ajunge — cât de repede — drumul ce duce spre o reorganizaire prin Viera și Fraga, prare foarte- potrivit' poriirii ușu'area situației“, : Politica comercială și cea a aurului — Elemente pentru lămurirea crizei internaționale — ani, dar a fost respinsă de majoritatea covârșitoare a poporului. Su presiunea crizei, concepția aceasta a început, să se clatine serios, în ultimele săptămâni. In special, s’au declarat pentru introducerea protecționismului, într’o anumită măsură, și multe grupe cu interese industriale din partidul laburist, cerând supunerea cu taxe urmate a importului de articole de lux. Nu e destul de clar dacă această măsură, care pare să aibă erspective de succes, tinde mai mult la suprimaț Ca importului de prisos, pentru îmbunătățirea balanței comerciale și economisirea de devize, sau dacă urmărește și sporirea veniturilor vamale, venindu-se pe această cale în ajutorul bugetului. In Franța, tinde în priom linie se consideră măsura menționată ca îndreptată contra acestei țări, se observă o mare iritare din această cauză. Ministrul de finanțe englez Snowden,e ferm hotărât să combată aceste planui. El a demonstrat, cu argumente temeinice, insuficiența, chiar și a unor tarife vamale foarte urcate, ca mijloc pentru împiedecarea unui import nedorit, precum și periclitarea, prin aceasta a comerțului și navigației. In acelaș timp el a susținut inițiativa, luată de d. Ghurchill, care a desfășurat întotdeauna o activiate neobosită și care, degajat acum de responsabilitatea ministerială, poate să-și exprime deschis întreaga lui părere. D. Churchill vrea să se pună în discuție problema aurului internațional, convocându-se o conferințâ pentru această problemă, pe care el o vede în strânsă legătură, cu problema datoriilor de război și a repatrațiilor. El atrage atenția că, din stocul de aur mondial, de două miliarde lire sterline, Franța și Statele Unite posedă actualmente 1.350 milioane, adică două treimi, pe când restul lumii trebuie să se ajute numai cu o treime. Din aurul acumulat stă acum neutilizat probabil jumătate, adică o treime din tot stocul mondial. Aici pare să rezide problema fundamentală a crizei internaționale. încă din 1915 domnește îngrijorarea că producția în scădere a abrordui nui prate ține pas cu nerefaie acest metal, urcată și mai mult prin abandonarea de către India și Persia, în ultimul timp, a etalonului argint. Dacă mai survine, la unele locuri, și imobilizarea unor însemnate părți din stocul de aur, atunci consecința trebuie să fie sau o criză de credit sau abandona sau a etalonului aur. Intâmplându-se aceasta din urmă, nu chiar peste tot, ci numai în atammite țări. Titiinci trebuie să urmeze sau o criză valutară, sau o retragere a creditelor date pe baza etalonului aur, fenomen care s’a putut observa, în ultimele luni, în diferite țări, atrăgând după el, din nefericire automat, altă restrângere de credite. Evident că comerțul liber de aur, atât timp cât acest metal e recunoscut în măsurătorul de bază al valorilor, e într’o mișcare reciprocă restrânsă^ și toate străduințele de a seveni în ajutorul economiei internaționale se întâlnesc spontan în această problemă. De aceea exemplul Angliei, care încă din timpuri străvechi a jucat rolul de pion al sistemului, economic capitalist modern, e de importanță hotărâtoare pentru toată desvoltarea viitorului apropiat. Dificultățile financiare, în cari se găsește Anglia și ne cari caută să le înlăture prin economii cât mai mari, preocupă serios toate veliculele economice. Cauzele acestor dificultăți se rezumă, ca în toate țările, în politica comercială, pe de o parte, și repartizarea internațională a capitalului sau, mai bine zis, a anului, pe de altă parte. Abandonarea vechii tradiții liber scombiste, pe care a fost clădită, aproape un secol, bunăstarea imperiului ca și desvoltarea comerțului exterior al său și poziția, financiară centrală, uneori dominantă, a fost cerută de o grupă de conservatori extremiști de mai bine de doi Dela Comifcfnl local de rcfizairc $ediția din ziua de 30 sept. lon SECȚIA I. Președinte : I. I. Vârgolici. Membru : P. Fărcaș. •Referent : Gh. Neda. 1. Profesor dr. Florea cu Primăria Tg. Mureș. Eliberarea unui act de întabulare. Admis apelul. 2. Fisman Meindescu Pref. jud. Maramureș. Construirea unui gard. Respins apelul. 3. Parohia evang. lutherană cu Municipiul Brașov. Scutirea de taxă pe apă. Anulat apelul. 4. Negrea Vaier cu Pref. jud. Făgăraș. Aprobarea bugetului cor. Grid pe anul 1931. Respins apelul. 5. .Ștefan Bercea cu Pref. jud. Maramureș. Apel contra hotărârei com. Moisei din 7 August 1931. Amânat 20 Octomvrie 1931. 6. lacob Popa cu Pref. jud. Târnava Mică. Mutarea pieței. Anulat netimbrat. 7. Pref. Com. Școlar rom. cat. cu Pref. jud. Trei Scaune. Apel la aprobarea bugetului com. Catalina. Amânat 20 Oct. 1931. 8. lulm Kroll cu Pref. jud. Hunedoara. Definitivarea sa. Admis aix-lul. Anulat bot. nemotivat. 9. Fritz Hubbes cu Primăria Brașov. Reducerea taxei de apă. Respins apelul. 10. Primăria Municipiului Brașov. Arendarea unui loc în favoarea văd. de război Efrosina Ganarache. Respins apelul și aprobat hotărârea. SECȚIA II. Preșetdinte : 0. Ferjescu. Membru : Dr. Pralea. Referent: Dr. Cocean. 1. Dr. Francisc Szász cu Prefectura jud. Cluj. A el ref. la ordonanțarea sumei acordată școalelor primare din județ. Respins apelul. 2. Iosif Gomuescu. Cere stabilirea aniilor de serviciu. Stabilit ani de serviciu. 3. Insp. Gen. Adm. Reg. Cluj cu Prefectura jud. Treiscaune. Licențierea din serviciu a dlui Gh. Gauman. Amânat 22 Oct. 4. Luci Francisc. Se cere stabilirea anilor de serviciu. Stabilit ani de serviciu. 5. Parsetzi cu Desideriu cu Pref. Jud. Alba. Iin cauza afielului ref. Ia integrarea sa în iTOStul de casier. Admis apelul. 6. Alexandru Bukar cu Pref. jud. Trescaune, In cauza ardelului introdus privitor la reci. salariului. Amânat 15 Octomvrie. 7. ‘“Alexandru Bărbos cu Pref. jud. Someș. Apel ref. la plata cheltuielior de transport și a diurnelor. Admis carerea. 8. Donca Mihai cu Pref. jud. Cluj. A]X“1 ref. br achitarea diferințe de salar pe anii 1930—31. Actmio apelul. 9. Prefectura jud. Maramureș. Aprobarea indemnizației de întreținere a jetoainelor de prezență și cheltuielilor de deplasare. Aprobat. 10. Prefectura Giuc. Aprobarea cotelor adiționale suplimentare pt. corn. Pantom. Aprobat. 11. Prefectura Gluj. Aprob. cot. adit. supl. pentru corn. Vișea. Aprobat. 12. Prefectura Gluj. Aprob. cot. adij. supl. pentru com. Vleba. Aprobat, 13. Prefectura Cluj. Aprob. cot. adi. SUpl. pentru com. Sancea. Aprobat . ............................................................................................................................ Banca transiliania a fotdat planle - cauzele Insolvenței - GLUJ. 30. — Banca „Transilvania” ști că era considerată până în ultimul timp ,sucursalele sale au încetat plățile, îna printre institutumlle financiare, cele mai vizând tribunalului o cerere de concordat preventiv. Banca, insolventă propune creditorilor o cotă de 100 la sută plătibilă în trei ani de zile, în următoarele condițiuni: In primul an 15, în al doilea 35, și in al treilea an 50 la sută. Insolvența băncii „Transilvania” provocat o vie nedumerire în cercurile economice, clujene, întrucât această, ban.solide. Din declarațiile făcute de conducătorii băncii, insolvența se datorește retragerii neprevăzute a depozitelor, care a provocat desechilibrul băncii, neputând face față plăților. In fata acestei situații, banca s’a văzut nevoită să declare insolventă și să ceară concordat, —OZ0-— ,